1,698 matches
-
ponderea evenimentului”; totuși deloc neglijabil provocat de „schimbarea majorității politice”. Mai general vorbind, noua majoritate nu a răsturnat ierarhia cadrelor din înalta funcție publică. Nimic nu seamănă cu spoil system, sistemul de tip american de însușire a trofeelor de la cei învinși (ibidem, p. 309). Prin urmare, schimbările în elita politică nu au antrenat o modificare a rolurilor politice și administrative. Nici logica partizană, nici, în mod mai general, valorile politice n-au fost finalmente determinante în acțiunea noilor elite. Confruntate cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu alții, cît mai ales cu trecutul nostru, sau cu unele posibilități de viitor, pentru a ne evalua măsura progresului sau a regresului sufletesc Înregistrat pînă la un moment dat. Desigur, observația lui P. Syrus impune și o altă interpretare: Învinsul face parte din gloria Învingătorului, deoarece acesta și-a pus În valoare calitățile doar În măsura În care a fost stimulat de răspunsurile tot mai performante ale colegului de competiție. * „Vederea minții Începe să devină ageră atunci cînd aceea a ochilor caută să
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
conținut... - 2 - Logica învingătorilor. Fragilitatea suportului manuscriselor, vindicta creștină, odată adepții intoleranți ai lui Hristos ajunși la putere, migala copiștilor plătiți de mănăstiri, soarta tristă a acestor doctrine categorisite ca eretice de către Concilii și de Biserica triumfătoare, destinul obișnuit rezervat învinșilor de către învingători, ravagiile cauzate de trecerea timpului, neșansa câteodată dar și capriciile șansei explică raritatea fondului salvat, dispersarea lui în lucrări uitate pe rafturile cele mai puțin consultate ale bibliotecilor. Ca să nu mai vorbim de ediții: fragmentele gnostice nu dispun
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de regulă epuizant pentru toți participanții. Învingătorii stabilesc temporar un condominium bazat pe propriile interese, încercând să profite de pe urma victoriei și să evite, pentru o perioadă, o nouă confruntare. Cu trecerea timpului, distribuția de putere se schimbă în interiorul coaliției, fostul învins se poate reface, iar costurile unui nou război devin suportabile (Mearsheimer, 1994-1995, pp. 35-36). În replică, Charles și Clifford Kupchan afirmă că un concert de putere se dezvoltă în cadrul unui mediu reglementat normativ și nu a unuia bazat pe auto-ajutorare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
an Era of Globalization”, în Cooperation South, septembrie 1998, pp. 4-7. footnote> Sindicatele: globalizarea distruge fabricile și face să crească inegalitatea socială, datorată hipercompetiției globale ce generează „dumping social” și condiții inumane de muncă.<footnote Dehesa, de la G., Câștigătorii și învinșii globalizării, Editura Historia, București, 2007, p. 7. footnote> Poate ar trebui amintit că prezentarea beneficiilor globalizării pare să fie cel puțin la paritate cu efectele negative ale acestui concept controversat. La extremitatea scepticilor sunt găsite și formule pesimiste (caseta 4
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
a potrivnicului, dar urmărește mai mult sau mai puțin platonic tot un fel de „lichidare”, adică o discreditare publică. Efectul acestei „lichidări” poate fi definitiv sau de o durată oarecare, mai mare sau mai mică, după capacitatea de „refacere” a învinsului. Polemica nu presupune neapărat respectarea adversarului, dar implică anumită considerație față de el în măsura în care e socotit destul de nociv pentru a se întreprinde o acțiune contra lui. De aceea, se poate polemiza și cu adversari respectați, dar și cu adversari disprețuiți (cu
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
În alții ceea ce ascundem de noi Înșine.” (Vauvenargues) Adevărul poate fi defăimat, dar niciodată nu va fi făcut de rușine. (Aceasta pentru că, exprimând prin natura lui dreptatea, adevărul nu cunoaște jumătățile de măsură.) „În cetatea dreptății tale poți fi ucis; Învins Însă, nu.” (N. Iorga) Acela e adevărul, care e spus de toată lumea. Într-un alt proverb se afirmă: „Ceea ce toată lumea spune trebuie să fie adevărat”. Într-adevăr, ajunge să fie spus și crezut de toată lumea numai acel lucru sau fapt
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
numai amenințător, dar și catastrofal prin cruzimea lui, astfel că anticipările lor pesimiste le paralizează orice inițiativă.) Teama ascunde adevărul. (În schimb, o conștiință nepătată, care nu are nimic de ascuns, are Întregul curaj al descoperirii adevărului.) „Cine se dă Învins fricii care-l cuprinde se pierde În bezna sărăcită de gânduri.” (Alain) Cine nu intră În apă nu-nvață să-noate. (Obstacolele, dificultățile nu le poate depăși decât cel care a fost pregătit să le Înfrunte: „Fricosul e pe jumătate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de judecată. Μ De obicei, se vorbește foarte mult sau exclusiv despre Învingători, dar despre Înfrânți deloc sau foarte puțin, deși - așa cum foarte frumos spunea Constantin Noica - „Înfrânții Își educă Învingătorii”. Într-adevăr, gloria Învingătorului n-ar fi existat dacă Învinsul n-ar fi avut valoare. Μ Fiecare om - exceptându-i, desigur, pe cei aparținând unor categorii ale psihopatologicului - este o promisiune, deoarece fiecare poartă În sine un potențial de devenire, de evoluție prin sine, prin propria voință de a se
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
desigur, una psihologică; pentru unii, bucuriile sau plăcerile iluzorii sunt la fel de reale ca și celelalte plăceri sau bucurii (Don Quijote, de exemplu, a suportat corecțiile severe ale morilor de vânt, fiind convins că se luptă cu niște uriași răzbunători, care trebuie Învinși). Μ Când lupți numai pentru tine, devii prizonierul propriilor interese; din rândul acestora se recrutează egoistul de speța cea mai joasă, care, pe lângă faptul că Înțelege să trăiască numai pentru el, are tupeul de a le pretinde celor din jur
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sociale vor umple sufletul de vanități și iluzii, care, mai de vreme sau mai târziu, vor da naștere amărăciunilor, dezamăgirilor, Înfrângerilor, căderilor În păcat. Μ În adevărata dragoste nu există o competiție de sentimente și, implicit, un Învingător sau un Învins, deși unii știu În sinea lor că Își caută prin iubire compensații la complexele pe care le au, iar alții simt că sunt animați de o curiozitate ascunsă și vanitoasă de a vedea până unde poate merge În dragoste Încrederea
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
voință pe care ei o prevăzuseră, Pannella și tovarășii săi sunt respinși ca niște paria. În loc să apară drept protagoniști pe ecranele televizoarelor, nu li se acordă nici măcar un mizerabil sfert de oră la „tribuna liberă”. Desigur, Vaticanul și Fanfani, marii învinși ai acestui referendum, pur și simplu nu vor putea niciodată să admită că Pannella „există”. Dar nici Berlinguer și PCI, ceilalți învinși, nu vor putea admite această existență. De aceea, Pannella este „abrogat” din conștiința și din viața publică italiană
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu li se acordă nici măcar un mizerabil sfert de oră la „tribuna liberă”. Desigur, Vaticanul și Fanfani, marii învinși ai acestui referendum, pur și simplu nu vor putea niciodată să admită că Pannella „există”. Dar nici Berlinguer și PCI, ceilalți învinși, nu vor putea admite această existență. De aceea, Pannella este „abrogat” din conștiința și din viața publică italiană. Întâmplarea se încheie cu o întrebare. Posibilitatea lui Pannella de a face greva foamei are o limită organică dramatică. Or, nimic nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
formeze coaliții, menite s) împiedice pe oricine ar dori s) ia sceptrul puterii. Alinierea, iar nu balansarea, devine acum comportamentul caracteristic. Comportamentul de tip aliniere și cel de tip balansare se afl) într-un izbitor contrast. Pe plan intern, candidații învinși mizeaz) întru totul pe înving)tor. Oricine-și dorește că cineva s) înving); membrii unui partid își doresc s) aib) investit un lider, chiar atunci când nu sunt de acord asupra persoanei care ar trebui numit). În cadrul unei competiții pentru poziția
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vântul (1970) și Al doilea motiv (1972), potențează virtuțile narative evidențiate în nuvele. Folosind ca pretext biografia unei familii (Manafu) sau a unui copil (Dumitru), G. întreprinde o analiză a realităților românești de după cel de-al doilea război mondial. Reîntoarcerea învinsului (1980), ca și Tren de noapte (1981) pun sub semnul întrebării capacitatea minimă a autorului de a construi. La nivel de pagină (sau chiar de pagini), există coerență, cursivitate; la nivel de întreg, totul apare însă dispersat, impresia de aglutinare
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
drum, pref. Marin Bucur, București, 1965; Amintiri simple, București, 1966; Singurătatea lucrurilor, București, 1968; Partea din care bate vântul, București, 1970; Dincolo de aproape, București, 1971; Al doilea motiv, București, 1972; Hora de duminică, București, 1972; Taina pergamentului, Iași, 1974; Reîntoarcerea învinsului, București, 1980; Tren de noapte, București, 1981. Traduceri: Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei, Iași, 1999. Repere bibliografice: Adrian Anghelescu, „Geamul dinspre drum”, „Scânteia”, 1965, 6712; Toma Pavel, „Geamul dinspre drum”, LCF, 1965, 15; Nicolae Manolescu, Doi tineri debutanți, CNT
GEORGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287225_a_288554]
-
ce cade uneori - din păcate - în injurie gratuită, cum e cazul lui Sandu Tudor atunci când îl etichetează pe Adrian Maniu drept „borfaș de rând”). Articole incitante mai semnează Al. Sahia (Răspuns tovarășului Panait Istrati, replică la publicarea cărții Spovedanie pentru învinși), Paul Costin Deleanu (Răspuns la „Eonul dogmatic”), Camil Petrescu (Ad rem, răspuns la un articol al lui Șerban Cioculescu din „Vremea”, privind ideea de „frumos în artă”), Zaharia Stancu (Literatura leneșă, Politică și corupție), Cicerone Theodorescu ( Confuzia în spiritul creator
FLOAREA DE FOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287022_a_288351]
-
personaje destul de consistente, descrierea în culori sentimentale a unui mod specific de viață, patriarhal, izolat, cu un farmec desuet, dau parțial viață unor narațiuni insuficient controlate de autor. Simplu povestitor, lipsit de abilități tehnice, M. este incoerent și dezorientat în Învinșii (1941), roman unde își părăsește domeniul predilect și încearcă să reconstituie biografia unui om de altă categorie, trăită în alt mediu social. Pentru că a fost un student strălucit, un tânăr așteaptă ca societatea ori soarta să-i ofere cele mai
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
de la care a moștenit doar tonul molcom, afectuos, exprimarea simplă, necăutată, tentația rememorării (poetizate) a unor realități demne de atenție, toate în contrast cu extravaganțele formale și tematice moderniste. SCRIERI: Mazuru, București, 1935; Hanul „La urieși”, București, 1936; Trosnesc stejarii, București, 1937; Învinșii, București, 1941. Repere bibliografice: Paul Daniel, „Mazuru”, „Epoca”, 1935, 1838; C. Dan Pantazescu, „Mazuru”, ȚA, 1935, 826; Izabela Sadoveanu, „Mazuru”, ALA, 1935, 746; Erasm [Petru Manoliu], „Mazuru”, „Credința”, 1935, 418; M.G. Constantinescu, „Mazuru”, U, 1935, 118; Virgil Carianopol, „Hanul «La
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
Izabela Sadoveanu], „Hanul «La urieși»”, ALA, 1937, 843; N. Pora, O carte a declinului boierimii, ADV, 1937, 16 377; N.R. [Nicolae Roșu], „Trosnesc stejarii”, CRE, 1937, 3 378; C. Neagu, „Hanul «La urieși»”, IIȘ, 1937, 24; D. P.[Dan Petrașincu], „Învinșii”, VAA, 1941, 78. C.T.
MICLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288103_a_289432]
-
potrivit istoricului, acești profeți nu întâlniseră decât nerecunoștință și fuseseră persecutați, iar cerul pedepsise Biserica pentru această orbire și creștinii din vremea sa ajunseseră într-o situație de plâns. Așadar, avem în fața noastră o istorie a Bisericii văzută din perspectiva învinșilor și acest fapt a sporit credibilitatea lui Filostorgios mai mult decât ar fi meritat-o poate, pentru că, în fond, narațiunea sa este deformată la fel de mult ca și cea a istoricilor ortodocși. Cu toate acestea, el e un scriitor scrupulos care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a „părților bune” ale fostei instituții, chiar și atunci când era vorba despre cineva care avea reputația de a avea „gură sloboda”. Cei mai mulți dintre ei acuzau o conjunctură marcată de „critică excesivă” a trecutului, unii reclamând lipsa de noblețe față de cei Învinși (“Încrâncenarea inutilă Împotriva comuniștilor”), ironizând „prostia” adversarilor lor politici („capitaliștii s-au dovedit mai inteligenți decât politicienii din Vest, căci au Înțeles mai repede interesul de a-si atrage colaborarea [comuniștilor] din Est”, cum spunea un istoric, fost director adjunct
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
tr. autorului în colaborare cu Alexandru Talex, pref. Perpessicius, București, 1942; ed. tr. Eugen Barbu, postfață Mihai Dascal, București, 1977; Mes départs, Paris, 1928; ed. (La stăpân), tr. autorului, București, 1940; Vers l’autre flamme, Paris, 1929; ed. (Spovedania unui învins), tr. P. Ioanid [Ion Pas], București, 1933; ed. (Spovedanie pentru învinși), tr. și pref. Alexandru Talex, Cluj-Napoca, 1990; Le Pêcheur d’éponges, Paris, 1930; ed. (Pescuitorul de bureți), tr. autorului, București, 1941; Pour avoir aimé la terre, Paris, 1930; ed.
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
ed. tr. Eugen Barbu, postfață Mihai Dascal, București, 1977; Mes départs, Paris, 1928; ed. (La stăpân), tr. autorului, București, 1940; Vers l’autre flamme, Paris, 1929; ed. (Spovedania unui învins), tr. P. Ioanid [Ion Pas], București, 1933; ed. (Spovedanie pentru învinși), tr. și pref. Alexandru Talex, Cluj-Napoca, 1990; Le Pêcheur d’éponges, Paris, 1930; ed. (Pescuitorul de bureți), tr. autorului, București, 1941; Pour avoir aimé la terre, Paris, 1930; ed. (Pentru a fi iubit pământul), tr. Alexandru Talex, introd. Al. Oprea
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
lui Eminescu, apărută în serial). Destul de modeste sunt, de asemenea, comentariile critice din cuprinsul paginii culturale. În afara unui fragment din eseul Profetismul artei al lui Nichifor Crainic, a unor articole precum Alexei Mateevici, poetul Basarabiei de C. Fierăscu și Un învins: Traian Demetrescu de Stelian Constantin-Stelian, pot fi citate un mic studiu al lui Nicolae Mihăilescu, Eminescu economist, ca și relativ frecventele recenzii și cronici literare, scrise în primii ani de Gabriel Drăgan, Petre M. Mihăilescu, C. Banea, N. Ladmiss- Andreescu
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]