763 matches
-
(n. 4 aprilie 1941, orașul Căușeni, județul Tighina - d. 20 decembrie 2003, satul Palanca, raionul Ștefan Vodă) a fost un actor din Republica Moldova, cunoscut mai ales pentru interpretarea rolului hoțului de cai Luiku Zobar din filmul "Șatra" (1975). Grigore Petrovici Grigoriu s-a născut la data de 4 aprilie 1941, în orașul Căușeni (județul Tighina). După absolvirea studiilor medii, devine actor amator pe scena Teatrului popular din Căușeni. În anul 1959 este angajat ca actor la Teatrul
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
multe filme. Debutul său ca actor de film a avut loc în filmul " Poienele roșii", regizat de Emil Loteanu. Rolurile sale cele mai cunoscute sunt Sava Milciu din "Poienele roșii" (1966), Radu Negostin din "Lăutarii" (1971) și Luiku Zobar din "Șatra" (1975). Referitor la interpretarea sa din filmul "Șatra", povestea următoarele: "Ca să joc în "Șatra", maestrul Loteanu m-a obligat să trăiesc într-o casă cu țigani, unde seara începea cu cântece și se încheia cu bătăi și cu vărsare de
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
a avut loc în filmul " Poienele roșii", regizat de Emil Loteanu. Rolurile sale cele mai cunoscute sunt Sava Milciu din "Poienele roșii" (1966), Radu Negostin din "Lăutarii" (1971) și Luiku Zobar din "Șatra" (1975). Referitor la interpretarea sa din filmul "Șatra", povestea următoarele: "Ca să joc în "Șatra", maestrul Loteanu m-a obligat să trăiesc într-o casă cu țigani, unde seara începea cu cântece și se încheia cu bătăi și cu vărsare de sânge. Am înțeles atunci ce înseamnă infernul. Dar
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
roșii", regizat de Emil Loteanu. Rolurile sale cele mai cunoscute sunt Sava Milciu din "Poienele roșii" (1966), Radu Negostin din "Lăutarii" (1971) și Luiku Zobar din "Șatra" (1975). Referitor la interpretarea sa din filmul "Șatra", povestea următoarele: "Ca să joc în "Șatra", maestrul Loteanu m-a obligat să trăiesc într-o casă cu țigani, unde seara începea cu cântece și se încheia cu bătăi și cu vărsare de sânge. Am înțeles atunci ce înseamnă infernul. Dar altfel nu se putea. Loteanu zicea
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
zicea că trebuie să știu totul despre țigani." Grigore Grigoriu a primit titlul de Artist emerit în anul 1976, obținând Premiul pentru cel mai bun rol masculin la Festivalul Internațional de filme de la Praga (1977) pentru rolul său din filmul "Șatra". De asemenea, i s-a decernat medalia "Meritul civic" (1992) și titlul de Cavaler al Ordinului "Gloria muncii" (2002). După destrămarea URSS-ului în anii '90, el a încercat să se ocupe de afaceri, dar fără a avea succes. În
Grigore Grigoriu () [Corola-website/Science/312646_a_313975]
-
vara lui 2006. În februarie 2009 apare al doilea album semnat Zoia Alecu, intitulat "Cărări de maci". Discul conține zece compoziții ale artistei. Piesa care dă numele albumului este inspirată din muzica țigănească rusească, ideea melodiei fiind inspirată de filmul "Șatra" (în regia lui Emil Loteanu), pe care Zoia l-a vizionat în 1975, la momentul apariției. În 2012 apare albumul "Printre lupi", iar trei ani mai târziu, al patrulea disc, intitulat "Să ierți". Ambele materiale discografice au fost lansate sub
Zoia Alecu () [Corola-website/Science/312258_a_313587]
-
2008, având 159 de episoade. A fost redifuzată de câteva ori. Codruț și Irina se iubesc din clipa în care s-au cunoscut și amândoi visează la o viață fericită și la o familie împreună. Dar... Codruț e țigan din șatră. Deși a învățat carte și a ajuns medic la Salvare, încă se izbește de prejudecățile românilor, pentru că țiganii poartă eticheta neîncrederii. Cu toate acestea, Codruț este mândru de originea sa. Tatăl lui, Aurică Fieraru este bulibașa Șatrei și nu știe
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
e țigan din șatră. Deși a învățat carte și a ajuns medic la Salvare, încă se izbește de prejudecățile românilor, pentru că țiganii poartă eticheta neîncrederii. Cu toate acestea, Codruț este mândru de originea sa. Tatăl lui, Aurică Fieraru este bulibașa Șatrei și nu știe carte, dar are școala vieții, “aia mare”. Este un tradiționalist și nu ar concepe niciodată ca fiul lui să ia de nevastă o româncă. Nici mama lui Codruț, Spania nu este încântată de idee, dar îl susține
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
la tatăl ei. Gestul lui este considerat suprema jignire și trebuie răscumparat prin vărsare de sânge, pentru a nu se abate blestemul țigănesc asupra urmașilor. Aurică este gata să spele rușinea cu viața lui, pentru a-și salva fiul și șatra. Telenovela a avut mare succes și în alte țări europene precum Bosnia și Herțegovina, Croația și Muntenegru sau în America Latină, în Columbia, Guatemala, Costa Rica, Chile, Bolivia etc.
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
este ridicat odată cu biserica, fiind adăugat ulterior, cel mai probabil în a doua jumătate a secolului 17, când turnul se generalizează în arhitectura sacrală din Maramureș. Turnul acesta este foarte îngust la bază și, în mod surprinzător, se lărgește la șatra (foișorul) clopotelor. Cornii vechi ai coifului, dimensionați după lățimea bisericii, lungi de 2 stânjeni regali, au fost aruncați în foc și înlocuiți cu alții mai noi în anul 2000, de aici coiful țuguiat față de cel precedent. Portalul de la intrare în
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
în anul 1967, semnând muzica pentru comedia " Se caută un paznic". A scris muzică la peste 200 de filme: "Nunta la palat", "Singur în fața dragostei", "Zece ierni pe o vară", " Explozie cu efect întârziat", "Durata zilei", "Casă pentru Serafim", "Lăutarii", "Șatra", "Gingașa și tandra mea fiară", "Anna Pavlova", "Patul lui Procust" etc. Este semnificativă contribuția sa la dezvoltarea filmului de animație din republică, realizând coloana sonoră a peliculelor "Capra cu trei iezi", "Maria Mirabela" , serialul "Guguță" ș.a. A semnat muzica pentru
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
și al Premiului de Stat al URSS. (1986). În anul 1972 a primit “Scoica de Argint” la Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian pentru muzica din filmul "Lăutarii", iar în 1976, “Scoica de Aur”, pentru coloana sonoră a filmului "Șatra". În anul 1997 fost decorat cu "Ordinul Republicii", iar în 2000 cu Ordinul Steaua României în grad de ofițer. În 2008 a primit "Ordinul Pentru merite în fața Patriei" (acordat de Rusia), Ordinul "Dinamo România" în grad de Comandor, Medalia "Mihai
Eugen Doga () [Corola-website/Science/306334_a_307663]
-
de falangiștii lui Franco. Cum existența nomadă a țiganilor a fost considerată mereu un simbol al libertății, gestul autorului căpăta o și mai accentuată semnificație politică antifascistă. Balada "Cântic de poterași" înfățișează chiar o urgie criminală dezlănțuită din senin asupra șatrei» (CrohL, II, 543); poemul "Cântic de poterași" este chiar dedicat «memoriei lui Federico García Lorca, privighetoarea Spaniei»: (PScr, I, 252 sqq.). "Țigănia / șatra" - ca "topos" - cunoaște tensionarea între "roșu (Eros)" și "negru (Thanatos)" ca limite „tragic-spectrale / existențiale“. În balada "Rică
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
accentuată semnificație politică antifascistă. Balada "Cântic de poterași" înfățișează chiar o urgie criminală dezlănțuită din senin asupra șatrei» (CrohL, II, 543); poemul "Cântic de poterași" este chiar dedicat «memoriei lui Federico García Lorca, privighetoarea Spaniei»: (PScr, I, 252 sqq.). "Țigănia / șatra" - ca "topos" - cunoaște tensionarea între "roșu (Eros)" și "negru (Thanatos)" ca limite „tragic-spectrale / existențiale“. În balada "Rică", „obiectivul mironparaschivesc“ țintit, din „periferie“, din Țigănia de Obor, se relevă de fapt în „opusul pol“, în „elita“, în „centrul“ unui București al
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
cel puțin un critic că sacul cu oase și epidemia insomniei se referă la o practică Guajiro de purificare a rămășițelor umane, acest ritual fiind considerat ca un procedeu secund al înmormântării. Rebeca sosește după plecarea lui José Arcadio cu șatra de țigani. Este crescută în casa Buendia și din această cauză, viitoarea sa relație cu José Arcadio va fi privită ca una incestuoasă, lucru ce va determina alungarea lor. Moartea misterioasă a lui José Arcadio este de neexplicat până și
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
facă un viitor. Acum se întoarce în România împreună cu familia lui ascunzându-se de șeful clanului mafiot din care face parte. Își găsește în Cosmin un om de încredere fără să își închipuie adevărat lui identitate. Cristofor a rămas în șatra alături de fiica lui și încearcă să îl sfătuiască pe Relu să procedeze cât mai bine. Deși la început indignata că Relu a fost pus bulibașa încetul cu încetul accepta situația. Poartă în suflet o mare durere cauzată de moartea fiului
Regina () [Corola-website/Science/314920_a_316249]
-
lui Aurica Fieraru și Spania Fieraru. Este căsătorit cu Irina Dumbrava cu care are niște certuri înainte ca aceasta să fie prinsă între două clanuri la spital, dar este salvată de Cosmin. În finalul serialului Codruț este noul bulibașa din șatra. După ce și-a văzut visul împlinit, acela de a se căsători cu bărbatul iubit, Irina revine în casa tatălui ei alături de Codruț, sperând că într-o bună zi acesta va fi acceptat. Însă destinul mai are și alt cuvânt de
Regina () [Corola-website/Science/314920_a_316249]
-
Dar, recent a fost găsit un document emis de Ecaterina a II-a a Rusiei în anul 1789 în care se menționează militarul Nedovu-Todorovici ca locuitor al coloniei Ceadîr-Lunga. Denumirea localității vine de la toponimul Ceadâr, care în limba turcă înseamnă "șatră" și Lunga, râul pe malul căreia se află localitatea. Recensămintele din prima jumătate a sec. al XIX-lea ne pun la dispoziție următoarele informații despre așezarea de pe râul Lunga: Noul Ceadîr - 46 de familii de țărani; 528 de locuitori, dintre
Ceadîr-Lunga () [Corola-website/Science/297403_a_298732]
-
sandale de aur”, după cum îi plăcea autorului să spună. A fost tradus în 24 de limbi până în 1988, printre altele, existând o traducere și în limba japoneză. Cu toate acestea, în opinia mai multor critici, cărțile lui importante sunt romanele "Șatra", "Jocul cu moartea" și "Pădurea nebună" ("Dilîi-orman"; două cuvinte provenite din două limbi, care definesc aria sa natală, Diliorman sau Teleorman). Zaharia Stancu s-a născut în 1902 în localitatea Salcia, județul Teleorman, în Câmpia Dunării. După ce a abandonat școala
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
Bulgariei, fiind înlocuiți prin Găgăuzi și Bulgari, adică ortodocși, veniți din acele regiuni rămase otomane. Alți Tătari nogai din Bugeac au fost risipiți de guvernul țarist în regiunile Crimeea, Azov și Stavropol. Imigranții găgăuzi și bulgari au fost colonizați în șatrele (aulurile) părăsite de Nogai, în locul cărora ei au construit sate (Nogaii erau mai ales crescători de oi, capre și cai, în timp de Găgăuzii și Bulgarii erau mai ales cultivatori și crescători de vite și porci). Rusia a încurajat imigrarea
Găgăuzi () [Corola-website/Science/298061_a_299390]
-
renovări semnificative, la 1864 și 1934. Bârnele din pereții bisericii sunt numerotate, indicând o mutare a bisericii în locul actual. Sugestiv în acest sens este tabloul ctitorilor din tindă, unde donatorii oferă atât macheta bisericii, a unei clopotnițe sau a unei șatre de pomeni separate, cât și un dreptunghi sub ele, care semnifică terenul cimitirului. Momentul relocalizării bisericii nu este datat dar se poate presupune anul 1864, de când datează foarte probabil și pictura murală interioară. O însemnare lângă o fereastră din naos
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
familiei este explicată de prințul Lupu Mavrocosti prin faptul că strămoșii săi s-ar trage din migratorii pecenegi, dar adevărul este că bunica sa (descendentă a domnitorului Constantin Racoviță) ar fi schimbat pruncul la naștere cu un prunc dintr-o șatră de țigani. Fiind pasionat de construcția aeroplanelor, visătorul prinț Lupu Mavrocosti s-a îndatorat excesiv la bănci, iar prietenul său, inginerul francez Antoine Bernard, s-a oferit să-l ajute. Cei doi se cunoscuseră în timpul Primului Război Mondial, când Bernard fusese membru
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Mihailo -, și Rahira - fata lui Grigori Ciumkaci, care a stat la închisoare în trecut pentru că a furat și a depus apoi mărturie mincinoasă împotriva lui Ivonika. Grigori provine din „Țigănie” (loc dat de boierul din satul vecin pentru așezarea unei șatre de țigani) și este căsătorit cu Tatiana, sora Marikăi. Rahira l-a fermecat pe Sava și visează să intre în posesia averii părinților acestuia. Romanul prezintă câteva zeci de personaje minore, toate acestea fiind descrise dintr-o perspectivă psihologică profundă
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
Virgil Flonda), „hoțul la drumul mare” pe care-l urmărea jandarmul Alecu, iar sihastrul îl sfătuiește pe acesta să se împace cu oamenii și cu legile lor. În zilele următoare, Culi este atras de o țigancă într-un cort din șatră, unde-i face niște farmece pe care tânărul nu și le mai amintește și-i fură calul abia cumpărat. Nana Floarea o aduce apoi pe descântătoarea Serafima pentru a alunga vrăjile. Dându-și seama că momentul în care au început
Ochi de urs (film) () [Corola-website/Science/327700_a_329029]
-
cărțile ce l-au consacrat pe Zaharia Stancu ca romancier, permițându-i construirea unei biografii fabuloase și neobișnuite, fără a se ști cât de exactă ar fi aceasta, în timp ce Nicolae Manolescu susținea că "Jocul cu moartea", la fel ca și "Șatra" (1968), „ar putea să-i asigure prozatorului o posteritate nesperată, oricum, alta decât aceea la care s-ar fi gândit”. Concentrația epică a romanului este mai ridicată decât în celelalte cărți ale lui Zaharia Stancu, făcând ca "Jocul cu moartea
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]