765 matches
-
dat, dragul meu. Da. Peste mare păcat. Ai căzut în bestemul hachițelor. Ce-s alea? Nervii. Nervii femeilor nepotolite. Blestemul lor pătimaș. Să fugi de ele, cât vei vedea cu ochii! Să fugi, și să tot fugi! A împrumutat, de la șatră, o căruță. Sa dus la un castel de-al său, mai apropiat. I-a plătit descântătoarei, cât n-a fost așteptarea ei. Apoi, și-a ales pe una din femeile cele mai frumoase de pe proprietatea sa, și i-a zis
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
un văz continuu al obiectelor care te recunosc, În care te recunoști. Acolo În orașul de jos, dincolo de Cibin, zidurile greoaie cu contraforți ale cazărmii vechi zidite de Maria Thereza și-n față piața, unde În asfințit Își desfăceau zlătarii șatra; căruțe cu iz de catran și gaz ca pletele fetelor, Împletite cu zdrențe roșii și bănuți de aramă, cîntecul deochiat al băiatului care cositorea cazane amuțind la apariția domnișoarei cu umbreluță roz, pentru că și țiganul are obraz, o finețe veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
macabre și glugi, nimfete spoite și manglitori. Cheflii, paparude, buruieni. Fanți cu șișul între dinții de aur. Codoașe zaharisite, mângâind burțile gloabelor care însoțesc alaiul. Pe undeva, furișându-se, gălbui, unchiul sadic și iepuraș ? Balabuste bocitoare, arlechini, damblagii, seniori ai șatrei, popi paradiți. Veselie, spaimă și râs. Tropotul cailor și vaietul corului, acoperite treptat de melodia și mimica stilizatelor florărese, acompaniate de tremurul epileptic al ofticoșilor. Nu va fi așa, bineînțeles, ci o solemnitate patetică, disciplinată, pregătită atent. Balaurul, ritmând versuri
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de atâtea baragladine. După ce își prezintă, în cuvinte pe înțelesul sălii, marea realizare, Cioabă junior, judecătorul suprem, uns în post de tat- su, începe primul proces din istoria recentă a țiganilor, de pe aceste meleaguri. E la fel ca într-o șatră de țigani, doar că acum există un sediu cu pereți pentru asta, și nu un cort. Evident, se judecă totul doar din punct de vedere moral. Legal, nu este voie, ține să precizeze instanța, prin gura lui Cioabă junior. Subiectul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
îi mulțumiră că avusese curajul să ucidă armăsarul Șefului, așa cum era obiceiul. Imediat dădură buzna chiuind puradeii și aprinseră armăsarul sângerând din toate țevile sparte. Limuzina era cunoscută în târg drept Bizonul Alb. Acum, mașina în flăcări incendie și stejarul. Șatra se luă de mâini și izbucni în dansuri circulare. Pe poarta voievodală a cimitirului pătrunseră jeluind pirandele ciufulite: Solimanee, Solimanee, ’ca-ț-aș ochii tăi dă gagiu mișto! Ce’ț trebui țâe să belești ochiu la belita aia dă petardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ce erai tu! Tot timpul ăsta Ulrich ascultase încremenit, doar bâțâind din pumn din când în când. Eu cu Cristina tremuram din toate balamalele să nu sară bătrînul din sicriu și să se ia cu țiganii, așa cum făcuse toată viața. Șatra, însă, satisfăcută de umilința îndurată de alaiul jerpelit, se milostivi să ne facă loc de trecere: ia lasă-i șî pă jegăriții ăștia să treacă, mânca-ț-aș! Să fie dă sufletu’ lu’ Solimanu’, că altfel nu trecea ei nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
exemplu, pentru, bătrânul înger-poet, poezia are inalienabila ei parte de sfințenie (Poezia e sora de taină a / îndumnezeirii...), ceea ce explică harul artistului de a înnobila, fie și temporar, realitatea, argumentat, într-un poem, cu evocarea lui Emil Loteanu care, filmând Șatra, la Cernăuți, a făcut ca orașul să poată întruchipa, pentru un timp, Viena. Asumându-și, așadar, două destine (pe parcursul destinelor mele - sovietic / și moldo-român), Leo Butnaru creează o poezie infuzată de autobiografismul pe care nu-l poate eluda, marcat, cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
văzut pe Oacheș a și pus ochii pe el, căci îi căzuse cu tronc și nu s-a lăsat până când nu l-a prins în mrejele ei, folosindu se de toate metodele magice posibile pe care le știau nomazii din șatra din care făcea parte. Crescută de străini A rămas pentru totdeauna în casa lui Oacheș cu încă o soră a ei pe care o chema Tasia, ce era handicapată că nu putea să meargă, doar se târa pe șezut. Se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
soră a ei pe care o chema Tasia, ce era handicapată că nu putea să meargă, doar se târa pe șezut. Se spune că a fost anchilozată în urma unor vrăji pe care le-a făcut o altă țigancă din altă șatră, dând bobocul de rață de viu în cuptorul încins în timp ce spunea niște cuvinte magice, numai de ea știute, căci iubeau amândouă pe același țigan. După câțiva ani de conviețuire cu Oacheș, Rarița l-a născut în anul 1901 pe Ghițișor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
numărul 21. Cu cinci hectare de pământ, Oacheș, vara, mergea la prășit la Iași la alții și la el munca o lăsa la urmă, că doar conducea femeia, precum Rarița, cu ochii sprintați, cu sâni ca de piatră, regină pe șatră și niciodată nu aveau de ale gurii de la un an până la altul, adică de la o producție la alta, căci se îndatorau la evrei, că fiecare sat avea câțiva evrei ce se ocupau cu negustoria. Oacheș a căzut bolnav pe la 1944
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
care își purta cu mândrie acoperișul din tablă boită în roșu de cu primăvară... Nu știu cum, dar tare semăna cu pălăria unui mehenghi așezată pe-o ureche. Soproanele din fundul curții, rânduite de-a lungul zaplazului de nuiele, puteau adăposti o șatră întreagă cu căruțe cu tot. Sub nucul dintr-o latură a ogrăzii ședea pitit cuptorul pentru pâine și plăcintele despre care vorbea moș Dumitru Carpen. Crâșma era așezată la loc bun. Două drumuri însemnate se încrucișau taman în poartă. Cărăușii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
La ultima cercetare, se prezenta foarte bine. Scopul urmărit de profesor era de a-l scoate pe Gruia din pasa proastă care Îl domina... Au intrat În salonul unde se afla “tatăl nostru” - cum l-au numit pe țiganul de la șatră... ― SÎ trăiți, domnu’ profisoru’ doctoru’! Uiti cî amu pot sî grăiesc. ȘÎ asta numa’ - sărut mânuța lu’ domnu’ doctoru’ - cari m-o opirat. CÎ cini știi dacî mai trăiem? Amu sâ-l Întreb pi domnu doctoru’ profesoru’ cât a mai trebui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
atunci ai avut norocul să ai sprijinul mai multor șefi din jur. De această dată, Însă, te afli singur În fața mea... Dacă răspunsul scârțâie, te-ai lins pe bot!... Vă ascult... ― De vreo două săptămâni, În jurul tău se Învârte o șatră Întreagă. Mereu ai discuții cu una din țigănci. Ce puneți la cale. De fapt, ce ți-au dat de le acorzi atâta atenție? „Povestește-i Întâmplarea de la Pomârla, cu nevasta bătrânului. Cea cu <vătămăturaă. Numai să nu pomenești de verighete
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
fâstâcit... ― Fii pe pace. Nu te speria. Ia Întâi un loc colea, pe scaun, și ți-om spune noi de ce te-am chemat. ― Pâiii... cum sî stau eu gios Întri atâța boieri? ― Socotește că te afli acolo la dumneata În șatră și că stai de vorbă cu bulibașa și cu alți șetrari de vază... Ce, nu ți s-a Întâmplat niciodată? ― Apâi stătem di vorbî cu bulibașa tătî zâulica, cî doar el iara... barbatu’ meu... ― Ia te uită pe cine avem
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
inelul. De te cheamă la Miliție sau la Securitate, le spui cum a ajuns inelul la doctorul Cuc și că, dacă nu te lasă În pace, Îi reclami până la Comitetul Central, fiindcă inelul e al vostru. Al bulibașei. Este al șatrei voastre. ― Da’ eu las vorbî sî zâcî cî am pleacat cu cortu’... ― Cum adică lași vorbă? ―Pâi, la noi dacî Îl cautî pi unu’ șî nu vrem sî-l gasascî apâi nici dracu nu dă di el! După plecarea țigăncii, directorul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
mi-ați Îngădui, v-aș spune ce surpriză am avut aseară, când mergeam la gară. ― M-ai făcut curios. ― Piranda, nevasta bulibașei operat de noi, era În oraș după târguieli pentru Însurătoarea feciorului lor. A spus că ne așteaptă la șatră, așa cum am promis... ― Gândește-te că dacă ai făcut doar un pas către șatră, pe urmele tale a pornit un pluton de securiști. Nu trebuie să-ți Închipui că odată cu accidentul acestui troglodit ne-au lăsat din mână. Nu există
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
gară. ― M-ai făcut curios. ― Piranda, nevasta bulibașei operat de noi, era În oraș după târguieli pentru Însurătoarea feciorului lor. A spus că ne așteaptă la șatră, așa cum am promis... ― Gândește-te că dacă ai făcut doar un pas către șatră, pe urmele tale a pornit un pluton de securiști. Nu trebuie să-ți Închipui că odată cu accidentul acestui troglodit ne-au lăsat din mână. Nu există Încă unul care să fie la vedere, dar sistemul este ca o plasă În jurul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
și dragostea care ne-o poartă. În final, a Întrebat dacă și când mergem la ei, fiindcă ne așteaptă negreșit. Răspunsul trebuie să i-l dau la amiază, când ies din spital. ― Grea treabă, dragule. Cum să te duci În șatra lor și să nu te trezești chemat de cioflingarul de Vătrai și să te ia la Întrebări? „Ce afaceri aveți cu șetrarii?” ― Așa este, domnule profesor. Și, totuși? După câteva clipe de gândire, profesorul a răspuns. ― Soluția ne-ar putea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Gruia, când la profesor, nevenindu-i să creadă parcă. ― Îți aduci aminte de Întâmplarea cu inelul pirandei și cu doctorul Cuc? ― Cum să nu-mi aduc aminte, domnule profesor? ― Ea ne invită - pe Gruia și pe mine - la ei În șatră, ca să ne „omenească” pentru că i-am salvat bărbatul. Ce-i de făcut, fiindcă nu scăpăm de ea și pace... Nenea Mitru a lăsat privirea să zboare fără adresă, semn că prin minte Îi umblau niște gânduri... Și-a dres glasul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
care se zvârcolea ca un șarpe pe un nisip fierbinte din deșert. - Dacă duduia n-o să moară, eu mor sigur, domnișoară asistentă. - N-ai să mori! Ai să aduci pe lume un copil frumos cu care o să se mândrească toată șatra! - Spui mata așa, că nu te afli în poziția noastră, și făcu un gest discret prin care o situa și pe Ina într-o situație similară. Continuă apoi: nebunaticul ista al meu mă bate cu picioarele de o lună de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
miră că fiul său are părul gălbior, dar bucuria lui de a avea un copil îl făcu să nu dea prea multă importanță acestui lucru. Le zise și celorlalți țigani din preajma sa: - Mo, băiatul meu va fi singurul țigan din șatră blonduț, acesta e un semn mânca-i-ar tata toate întunecimile vieții... Apoi, reîncepu veselul tropăit, ca și cum s ar fi aflat în fața cortului, dar, amintindu-și că are o sticlă cu rachiu în mână, se opri și trase câteva înghițituri
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Spune-mi măcar numele țigăncii, îți amintești? - Zira sau Zica. Nu sunt sigură, stai numai o clipă: nu, Radira parcă, da, da, Radira! Și după o pauză: Nu, nu, Radira, sigur nu Radira, ci Rafira... sau cam așa ceva. Era din șatra unuia de-i zicea Iorgu și nu mai știu cum. Se pare că acesta era bulibașa... Ina se ridică de pe scaun și porni spre ușă. Din cadrul ușii mai putu să spună: - Dumnezeu să te aibă în paza lui! EL, care
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mereu îi săgeta în creieri câte o întrebare și fiecare îl durea, și-l ustura, și-l chinuia... 2 Două ceasuri după răsăritul soarelui era o viermuială în Amara, de parcă satul ar fi pornit să-și mute locul ca o șatră când s-a isprăvit popasul. Pe bătătura din fața cârciumii se încrucișau toate veștile și zvonurile. Și veneau atât de multe și de deosebite, că oamenii fierbeau așteptând mereu să se mai întîmple ceva, dar ceva mai însemnat decât cele întîmplate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
întregi, căci lumea întreagă își ținea răsuflarea. Și, poate tocmai de aceea, revenirea la viață fu asurzitoare. La etajul de dedesubt, abajururi, scaune trântite și aruncate de peste tot. La etajul unu, tingiri lovite unele de altele, cu un tămbălău de șatră țigănească. Apoi un fel de explozie care se risipi în stropi de ulei încins, împroșcând pereții. La parter se auzi o învăl mășeală, de parcă s-ar fi prăbușit un raft cu sticle goale și tălpi groase scrâșneau peste cioburi. Și
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă, trâmbiță, bucium; agricultură: ogor, lan, hat, toloacă, pârloagă, brazdă, loviște, prăjină, potcoavă, cramă, streșină, stâlp. Alte cuvinte slave: vadră, găleată, câblă, merță, chilă, drob, pogon
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]