1,239 matches
-
nou; ocrotire; panda; papricaș; pasăre mică; pește; piatră; picior; piept de pui; piure; plantă; plăpînd; porumb; porumbel; preferință; proaspăt; pufoși; pufuleț; pui; pulpă; pulpe; pur; raliu; de rață; rățișor; rățușcă; rolă; sănătos; scîrbă; sîn; soare; de somn; struț; suflet; supă; șchiop; tigaie; vegetarian; veselie; vrăjit; Yuuummy; zeamă; de zebră; zîmbet(1); 793/204/79/125/0 purta: haine (169); haină (60); îmbrăca (49); duce (28); rochie (25); avea (23); a avea (16); a îmbrăca (13); îmbrăcăminte (13); frumos (10); îmbracă (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mileniu; minunat; minut; mormînt; mort; prea mult; multitudine; nație; neam; nepăsare; nepoții; nesfîrșit; nestins; nimic; oameni longevivi; odihnă; OOO; poveste; povești; pribegie; rai; răsuflare; război; religie; sărac; schimbare; secundă; de singurătate; strămoși; suferință; de suferință; suflet; o sută de ani; șchiop; nu știu; puțin timp; pentru totdeauna; tradiție; trai; trăi; transmite; trecător; trecere; trecerea timpului; tristețe; uimite; un timp; univers; vampir; pe veci; vechime; veșnici; viitor; vin; vîrstă; voiește; vremuri vechi; zece; zi; 100 (1); 798/163/53/110/5 vechi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dreptate. Alex: Ei, cum o să aibă dreptate, zău! Păi cum o s-o facă Irina pe teribila, pe neîndurătoarea domnișoara Cucu! Doamne, păi atunci cine face pe Mona?! A, stai, stai că m-am prins! Înseamnă că Mona e chioară și șchioapă. Asta e. Carevasăzică, concepție nouă! Și-atunci Grig e sfios și bea lăptic, iar Miroiu e roșu la față și cu păr pe piept... Măcelarul și dorul de infinit! Val: Pînă la urmă tot agronomia o să te mănînce... Alex: Explică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
important?! Octav: Păi... măcar șef de un partid acolo... Marieta: Tu pe mine să nu mă iei așa...! Auzi! Octav: Stai, nu te enerva, că de postul ăsta îmi fac rost singur... Înființez un partid și gata! Să zicem... partidul șchiopilor! Partidul șchiopilor de piciorul drept...! Pe urmă înființez aripa șchiopilor de piciorul stîng... Și neapărat unul al șchiopilor de centru...! Ce zici? Marieta: D-apoi că nu m-ar mira să apară și partidul orbilor... al surzilor. Partidul handicapaților... Ha
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Păi... măcar șef de un partid acolo... Marieta: Tu pe mine să nu mă iei așa...! Auzi! Octav: Stai, nu te enerva, că de postul ăsta îmi fac rost singur... Înființez un partid și gata! Să zicem... partidul șchiopilor! Partidul șchiopilor de piciorul drept...! Pe urmă înființez aripa șchiopilor de piciorul stîng... Și neapărat unul al șchiopilor de centru...! Ce zici? Marieta: D-apoi că nu m-ar mira să apară și partidul orbilor... al surzilor. Partidul handicapaților... Ha! Octav: Sună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Tu pe mine să nu mă iei așa...! Auzi! Octav: Stai, nu te enerva, că de postul ăsta îmi fac rost singur... Înființez un partid și gata! Să zicem... partidul șchiopilor! Partidul șchiopilor de piciorul drept...! Pe urmă înființez aripa șchiopilor de piciorul stîng... Și neapărat unul al șchiopilor de centru...! Ce zici? Marieta: D-apoi că nu m-ar mira să apară și partidul orbilor... al surzilor. Partidul handicapaților... Ha! Octav: Sună frumușel! Și dacă-i mai punem și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Auzi! Octav: Stai, nu te enerva, că de postul ăsta îmi fac rost singur... Înființez un partid și gata! Să zicem... partidul șchiopilor! Partidul șchiopilor de piciorul drept...! Pe urmă înființez aripa șchiopilor de piciorul stîng... Și neapărat unul al șchiopilor de centru...! Ce zici? Marieta: D-apoi că nu m-ar mira să apară și partidul orbilor... al surzilor. Partidul handicapaților... Ha! Octav: Sună frumușel! Și dacă-i mai punem și pe handicapații intelectuali... handicapații morali... Ehei, ce minune de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trăiești, e păcatul și rușinea vieții noastre... Gh. P. unu:...Chiar mă întrebam dacă pe lîngă pîrjoluțe nu mi-ai adus și un desert umplut cu filosofie...! Ei, uite că eu vreau să trăiesc oricum..., și bolnav, și sărac, și șchiop, și chior, și surdomut, și..., da, să trăiesc... Ce te uiți așa la mine? Gh. P. doi: Da nici nu mă uit la tine... Gh. P. unu: Aha, știu..., te uiți în mine... Și ce vezi în mine? Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
s-a coborât pe munte înapoi. Aicea a găsit două bucăți de fier și de iuțeală mare ce avea înăuntru le-a mâncat. Din aceasta a purces ș-a făcut doi băieți de gemene, doi necurați și anume: pe cel șchiop, dar cuminte, și pe celălalt mai prost."188 Pământul este creat din "lutul din mare" adus de necurat, desăvârșit de "suflarea divină": "Dumnezeu a suflat și turta a început a crește până când n-a mai putut-o ținea și a
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
putut-o ținea și a lăsat-o pe apă".189 Focul ca și celelalte elemente se înfățișează dual: preexistent, ca adjuvant al plăsmuirii cosmosului, dar și creat după geneza universului: "Fiindu-i urât într-o zi, se duce diavolul cel șchiop la frate-său, sub pământ, și îl întreabă cum îi e. "Nu mi-ar fi rău, zice acela, numai cât e tare întuneric". Lasă că voi face eu și va fi lumină", zice cel șchiop. "Voi strânge toate focurile de unde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
zi, se duce diavolul cel șchiop la frate-său, sub pământ, și îl întreabă cum îi e. "Nu mi-ar fi rău, zice acela, numai cât e tare întuneric". Lasă că voi face eu și va fi lumină", zice cel șchiop. "Voi strânge toate focurile de unde se află prin lume și focul de pe muntele nostru și le voi duce pe pământ și astfel se va vedea"".190 Zămislirea fiecărui element pare să fie o repetare continuă a creației primordiale, după principiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vine înainte un preot zice că-i va merge ră u și crede că, dacă va trece drumul de-a curmezișul, va putea schimba în bine urmările acestei întîlniri. Se crede că, dacă plecînd cineva încotrova și întîlnește pe vreun șchiop, apoi nu-i va merge bine. Dacă pleacă cineva la oraș și întîlnește un jidov, apoi se crede că-i va merge bine. Se crede că dacă iese cuiva [înainte] o helge va umbla foarte bine. Cînd ți se pare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mic leagănă un leagăn deșert, în acea casă în curînd se va naște un nou copil. Se crede că, dacă dă cineva mîna de sărutat peste prag, acela va avea mulți copii. Se crede că acei copii care se nasc șchiopi, orbi etc. sînt însemnați, adică foarte răi. Dacă se naște un copil foarte slab, așa că se pare că-i mort, apoi e bine a-l afuma cu o petică de pînză, și apoi el îndată strănută și prinde putere. Ca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tăiete jos, c-apoi acel ce calcă cu piciorul gol capătă păducel* la picior. Păducelul se zice că se tămăduiește dacă se pune coada culeșeriului* în foc și apoi la bă tucel*. Piciorong Să nu umbli cu vreun piciorug*, prefăcîndu-te șchiop, că-i a rău. Să nu umbli în catalige, că ți se lungesc picioarele ori capeți slăbăciuni de picioare. Pieptene De umbli cu pieptenele și nu te speli, apoi de-l vei atinge de față, ți se face crăpă cioasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
întîi rîndunele și vei căuta sub piciorul drept, ai să găsești parale. Cînd vezi rîndunelele întîi primăvara, să te învîrți în piciorul drept de jur împrejur de trei ori și să întrebi pe rîndunică: „Rîndunică, rîndunică, ce face rîndunica cea șchioapă?“ După ce ți-a răspuns, să rădici călcîiul și să cauți sub el; de vei găsi un păr negru sau castaniu, ai să mori în tinereță, ori de vei găsi un păr alb, ai să mori bătrîn de tot; iar de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
soare va duce frig iarna. Se zice că soarele, în mersul lui, e tras pînă la prînz de doi bivoli; pînă de-amiază, de un bou; pînă de-amiază îndesară, de o căprioară, iar pînă la asfințit, de un iepure șchiop; apoi trece pe lumea cealaltă. Gozul din casă nu se aruncă în fața soarelui, ca să nu orbească care-l aruncă. După apusul soarelui nu se scoate copilul afară, căci i se poate întîmpla o nenorocire. Dacă se scaldă copilul după apusul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te de nu-i va spune un nume de om cu care au păcătuit“. După ce află numele dorit, so țul trece la punerea în scenă a ritualului și asta pentru pri vi rile celorlalți, „au pus-o pe un cal șchiop și au trimis-o la trei săptămâni acasă cu multe hule și vorbe proaste“. Un misionar catolic din Moldova con semnea ză, la mijlocul secolului al XVIII-lea, ast fel exis ten ța acestui ritual: „se obiș nuieș te as tăzi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de speranță în viața lor amărâtă. Din acest motiv, Mița doftoreasa se bucură de succes în rândul norodului. Ea se laudă tuturor că are darul vindecării și, printr-o singură atingere, poate pe „orbi să-i facă cu ochi, <pe> șchiopi cu picioare“, sau să vindece de orice boală. Darul l-a căpătat în urma epilepsiei de care ea însăși suferă. În fața unor astfel de promisiuni, norodul dă năvală, cu speranța că poate Dumnezeu își va revărsa darul și asupra lui. Dacă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
asupra capitalei artelor, Sarmiento deplânge pierderea iluziei unui Paris "altfel" decât și-l imaginase: Dacă îmi vedeți prietenele din Santiago, spuneți-le din partea mea că nu l-am găsit aici pe Eugène Sue, dar că mi l-au arătat pe șchiopul Tortillard, care e acum bărbat în toată firea, tot șchiop și rău, așa cum îl știți. Mai sunt și alte pierderi pe care ar trebui să le deplângem: nu mai sunt cocinile și ulițele acelea cu care încep Misterele, căci s-
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
decât și-l imaginase: Dacă îmi vedeți prietenele din Santiago, spuneți-le din partea mea că nu l-am găsit aici pe Eugène Sue, dar că mi l-au arătat pe șchiopul Tortillard, care e acum bărbat în toată firea, tot șchiop și rău, așa cum îl știți. Mai sunt și alte pierderi pe care ar trebui să le deplângem: nu mai sunt cocinile și ulițele acelea cu care încep Misterele, căci s-a construit chiar prin mijlocul orașului o stradă măreață, care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
oțel, pentru a-și recâștiga libertatea. După care evită, în mod sistematic, toate capcanele pe care i le mai pot întinde oamenii. Vânătorii o știu bine, și nici nu mai încearcă să păcălească sau să prindă în capcană o vulpe șchioapă. Dacă Domnul de Buffon ar fi la fel de bun vânător pe cît este de bun filosof, și-ar revizui poziția, continuă Leroy. Este de ajuns să " analizezi faptele " pentru a înțelege că animalele au noțiunea timpului, " pentru că îi prevăd ciclicitățile și
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
se va naște când el va pune mâna dreaptă pe mijlocul ei. Pleacă apoi la Mănăstirea-de-Tămâie. Podul dispare, palatul moșnegilor redevine bordeiul sărăcăcios. Fata pornește pe urmele soțului și ajutată de Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, de un ciocârlan șchiop și de un slujitor credincios a reușit să-și regăsească bărbatul și să nască pruncul împărătesc după patru ani de suferință. Împăratul o pedepsește pe baba care îl transformase în purcel și face nunta și cumetria deodată. Stan sau Ipate
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei "preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul "preștiinței psihologice", autorul cărții pune în joc și o altă interpretare a miracolelor christice. Succesul vindecării celor atinși de maladiile trupului (șchiopi, orbi și surzi), dar și de aripa morții, ar fi de fapt un simbol al "vindecărilor psihice care implică meritul "facerii unei minuni"".12 Iisus n-ar fi tămăduit, de fapt, rănile trupului, ci doar pe cele ale sufletului. Mîntuitorul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
GRAȚIE ȘI MERIT Imanența justiției exclude posibilitatea unei grații fără merit. Cu alte cuvinte, grația supranaturală și miraculoasă nu există. Dacă Dumnezeu este un simbol, atunci și grația este un simbol. Conform textelor, Iisus face minuni: el îi vindeca pe șchiopi, pe orbi, pe surzi și chiar îi readuce la viață pe cei morți. Interpretarea textuală consideră că aceste vindecări miraculoase sînt săvîrșite prin puterea supranaturală a "Fiului lui Dumnezeu". Teologia vede aici însăși dovada faptului că Iisus este cu adevărat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
biologia modernă era gnostică, Blake, Yeats, Kafka erau gnostici... Am mai aflat că știința este gnostică, iar superstiția e gnostică... Hegel este gnostic, și Marx este gnostic. Toate lucrurile și opusurile lor sunt, de asemenea, gnostice"... * Știința fără religie este șchioapă, religia fără știință este oarbă" (AlbertEinstein) Gnoza e cunoaștere, cunoaștere prin iubire, iubirea luminii, lumina credinței. Gnoza e recunoaștere a realității, realitatea e Dumnezeu, în chip invizibil vizibilă într-un veșnic mister. Știința redescoperă adevărul mistic cu alte mijloace. "Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]