KorAP: Find »[drukola/base=școlaritate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 >

772 matches

Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563

cu un grad ridicat de calificare, venituri mai ridicate), darșicu condițiile generale de viață (tip de muncă, condiții de muncă, prestigiul social al profesiei etc.). Nivelul de școlaritate influențează pe acest circuit pozitiv calitatea vieții. Al doilea circuit: nivelul de școlaritate (inclusiv tipul de profesie asociatcu acesta) generează o ridicare a nivelului de aspirații. Crescând nivelul de aspirații, condițiile obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
calitatea vieții. Al doilea circuit: nivelul de școlaritate (inclusiv tipul de profesie asociatcu acesta) generează o ridicare a nivelului de aspirații. Crescând nivelul de aspirații, condițiile obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute a vieții, a stării de satisfacție/insatisfacție cu viața, cu diferitele componente ale ei. Relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi deci rezultanta acestor două mari circuite. Dacă relația dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
obiective de viață sunt evaluate mai exigent; în consecință, pe acest circuit, nivelul de școlaritate are o influență negativă asupra calității percepute a vieții, a stării de satisfacție/insatisfacție cu viața, cu diferitele componente ale ei. Relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi deci rezultanta acestor două mari circuite. Dacă relația dintre ele este pozitivă, înseamnă că impactul asupra condițiilor obiective este mai mare decât cel asupra nivelului de aspirații: deși nivelul de aspirații va fi mai ridicat

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
asupra condițiilor obiective este mai mare decât cel asupra nivelului de aspirații: deși nivelul de aspirații va fi mai ridicat, calitatea obiectivă a condițiilor de viață va fi afectată într-o măsură și mai ridicată. Dacă relația dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții va fi negativă, înseamnă că influența asupra nivelului de aspirații va fi mai mare decât cea asupra calității condițiilor obiective de viață. În fine,dacă nu există nici o relație între ele, înseamnă că îmbunătățirea condițiilor obiective de

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
aspirații. Acest fapt, împreună cu explicația sa, deși în sine poate fi stabilit într-o modalitate neutră, are implicații practice directe în câmpul sistemelor de interese ale grupurilor socioprofesionale. Întrebarea practică ce se pune imediat este: care relație dintre nivelul de școlaritate și calitatea vieții este „normală” și care este „anormală”? Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Există câteva mari posibilități, fiecare dintre ele afectând diferențiat diferitele grupuri socioprofesionale: a) egalitate completă din punctul de vedere al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
al condițiilor obiective de viață, fapt care însă ar fi de natură să mărească inegalitatea subiectivă în defavoarea grupurilor cu nivel de școlaritate mai ridicat; b) o anumită inegalitate obiectivă care să compenseze variația nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară cu cea constatată în cercetare: o inegalitate obiectivă relativ redusă în raport cu diferențierile de nivel de aspirații, consecința fiind că

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
grupurile cu pregătire școlară mai ridicată să aibă și o calitate percepută a vieții mai ridicată. O opțiune sau alta implică, totodată, angajarea sociologului în favoarea unui grup socioprofesional sau a altuia. Sociologul (el însuși intelectual, cu un grad ridicat de școlaritate) poate fi tentat spre o opțiune care să avantajeze propriul său grup. Pentru a se detașa de o eventuală prejudecată ideologică de această natură, sociologul trebuie să examineze toate punctele de vedere teoretice și practice posibile în această privință și

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
bune reprezintă o condiție necesară bunei exercitări a profesiei sale; profesia însăși este asociată cu un anumit nivel de necesități. Din această teorie decurge o consecință practică: situația înregistrată în colectivitatea cercetată (calitatea vieții percepute scade pe măsură ce crește nivelul de școlaritate, deci gradul de complexitate profesională) este „anormală” în sens de „disfuncțională”. Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
crește nivelul de școlaritate, deci gradul de complexitate profesională) este „anormală” în sens de „disfuncțională”. Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate. • Teoria stimulării performanțelor. Teoria funcționalistă a stratificării sociale argumentează că pentru stimularea unor performanțe ridicate în profesiile înalt calificate, care prezintă o mare importanță pentru colectivitate

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu nivelul de școlaritate, dacă nu chiar mai favorabil grupurilor socioprofesionale cu un nivel mai ridicat de școlaritate. • Teoria stimulării performanțelor. Teoria funcționalistă a stratificării sociale argumentează că pentru stimularea unor performanțe ridicate în profesiile înalt calificate, care prezintă o mare importanță pentru colectivitate, ocupanții acestora trebuie stimulați cu condiții de viață mai bune. Din această teorie decurge

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
unui nivel al calității vieții mai ridicat pentru grupurile cu pregătire școlar-profesională mai ridicată. • Teoria consecinței nonfuncționale. Nivelul mai ridicat de aspirații nu este o precondiție necesară exercitării profesiilor mai calificate, dar este o consecință inevitabilă a ridicării nivelului de școlaritate, deși nonfuncțională în raport cu performanțele profesionale. Pentru a-și exercita bine profesia, un medic, un cercetător științific, un profesor nu trebuie să trăiască mai bine decât altecategorii; dar pentru că știe mai mult, pe măsură ce studiază mai mult, inevitabil va dori, va aspira

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
acționeze (prin măsuri educative, de exemplu) asupra mecanismelor care produc o asemenea creștere excesivă. Pe de altă parte, în măsura în care o asemenea acțiune are un efect limitat,persistând deci inevitabil o tendință de creștere a nivelului de aspirații pe măsura creșterii școlarității și a pregătirii profesionale, ar trebui să se acționeze parțial și în sensul prescris de primele teorii: condiții ceva mai bune de viață pentru grupurile cu o pregătire profesională mai ridicată; altfel, sentimentele deinsatisfacție rezultate ar putea afecta negativ performanța

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
sentimentele deinsatisfacție rezultate ar putea afecta negativ performanța. O anumită diferențiere a condițiilor de viață este acceptată mai mult ca „un rău necesar, inevitabil”, cu conștiința anormalității sale. • Teoria privilegiului autoinstituit. Nivelul de aspirații nu este determinat de nivelul de școlaritate sau de tipul de profesie, ci de poziția socială asociată cu profesiile înalt calificate și școlaritatea ridicată. Datorită calificării, persoanele ocupă poziții sociale caracterizate printr-un grad mai ridicat de influență socială. Influența asociată cu poziția socială acționează, în calitate de posibil

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
acceptată mai mult ca „un rău necesar, inevitabil”, cu conștiința anormalității sale. • Teoria privilegiului autoinstituit. Nivelul de aspirații nu este determinat de nivelul de școlaritate sau de tipul de profesie, ci de poziția socială asociată cu profesiile înalt calificate și școlaritatea ridicată. Datorită calificării, persoanele ocupă poziții sociale caracterizate printr-un grad mai ridicat de influență socială. Influența asociată cu poziția socială acționează, în calitate de posibil acțional, asupra creșterii aspirațiilor. Și în cazul acestei teorii, creșterea nivelului de aspirații asociată cu nivelul

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Datorită calificării, persoanele ocupă poziții sociale caracterizate printr-un grad mai ridicat de influență socială. Influența asociată cu poziția socială acționează, în calitate de posibil acțional, asupra creșterii aspirațiilor. Și în cazul acestei teorii, creșterea nivelului de aspirații asociată cu nivelul de școlaritate este nonfuncțională înraport cu performanța. Ea nu este o precondiție funcțională a ei, ci un produsnonfuncțional al poziției sociale. În acest caz, soluția este de tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
cu performanța. Ea nu este o precondiție funcțională a ei, ci un produsnonfuncțional al poziției sociale. În acest caz, soluția este de tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat cu calificarea și școlaritatea este rezultatul unei inerții a tradiției. În societățile trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
tipul celei preconizate de teoria precedentă. • Teoria privilegiului tradițional. Nivelul mai ridicat de aspirații asociat cu calificarea și școlaritatea este rezultatul unei inerții a tradiției. În societățile trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări sociale: lupta împotriva mentalităților elitiste, asociate tradițional cu profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri

[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

pentru privatizarea treptată a economiei 1. Problema centrală a lucrării, aceea care pune sub semnul Întrebării eventualele consecințe ale caracteristicilor sistemului asupra nivelului individual de viață, este analizată pe marginea mai multor teme și subiecte: sistemul de Învățământ (nivelul de școlaritate al populației) și piața forței de muncă, relațiile interne din cadrul organizațiilor (a locurilor de muncă), eficiența sistemului administrativ, relațiile dintre sexe și dinamica opiniilor și atitudinilor indivizilor față de toate aceste probleme. Într-un final, autorii oferă o amplă comparație dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
financiare dinspre educația superioară spre cea primară. Această din urmă măsură urmărea, evident, și scăderea posibilităților elitelor de a-și menține statutul prin accesul la Învățământul superior. Astfel, marea masă a locuitorilor - deci și femeile - a dobândit un nivel de școlaritate crescut față de perioada anterioară, punându-se un accent mult mai scăzut pe Învățământul universitar. Această viziune egalitaristă a făcut posibilă accentuarea „virtuocrației” În detrimentul „meritocrației”, În măsura În care marea masă a indivizilor cu școlaritate asemănătoare nu putea tinde spre promovări pe baza meritelor

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
locuitorilor - deci și femeile - a dobândit un nivel de școlaritate crescut față de perioada anterioară, punându-se un accent mult mai scăzut pe Învățământul universitar. Această viziune egalitaristă a făcut posibilă accentuarea „virtuocrației” În detrimentul „meritocrației”, În măsura În care marea masă a indivizilor cu școlaritate asemănătoare nu putea tinde spre promovări pe baza meritelor proprii, ci doar prin intermediul „particularismelor”, a relațiilor bune cu superiorii și, probabil, devine fundamentul „seniorității” În cadrul aceleiași companii. O dată cu debutul reformei, situația pare să se schimbe În ceea ce privește accesul la educație, instaurându

[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561

Landis a demonstrat ca autoritatea experimentatorului poate înfrânge orice rezistență a subiecților. Paradigma lui S. Milgram joacă însă rolul de model fondator. Experimentul său asupra supunerii la autoritate e cunoscut: unui număr de 40 de subiecți, de vârste, nivel de școlaritate și profesional diferite, li se propune să participe la un experiment (plătit cu 4,5 dolari!) asupra resorturilor memoriei. Nu se face nici o referire la faptul că subiecților li se vor aplica șocuri electrice pentru a se vedea dacă și

[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
Corola-website/Law/214350_a_215679

sau doctorat. Anexa 2 ─────── ( Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 3.331/2009 ) DATELE care se solicită tuturor studenților declarați admiși și înmatriculați, începând cu anul universitar 2009-2010 (pentru toate ciclurile de studii universitare) I. Date privind studentul Luna Situația școlarității la începutul Profilul/Domeniul Specializarea Titlul obținut Forma de învățământ *17) (ZI/FR/ID/Seral) Date privind universitatea *1) La înscriere sau la modificarea datelor personale (după caz). *2) Acolo unde este cazul (de exemplu: familie monoparentală). *3) Sau alt

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/214350_a_215679]
Corola-website/Law/228349_a_229678

5) Secțiunea 5 "Informații suplimentare" prezintă mențiuni în cazul titularilor care au efectuat o parte din studiile universitare într-o altă instituție de învățământ superior, din țară sau străinătate, precum și alte mențiuni privind școlarizarea titularului (întreruperi de studii, prelungiri ale școlarității, transferuri, mobilități etc.). De asemenea, în această secțiune se menționează alte certificate, atestate în baza unor acorduri instituționale, precum și informații privind modulul de pregătire psihopedagogică, direcții de aprofundare obținute pe parcursul acestor studii prin discipline/pachete de discipline opționale etc. ... În

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/228349_a_229678]