864 matches
-
her grave, and, oh, The difference to me! (1799-1800) Samuel Taylor Coleridge FromThe Rîme of the Ancient Mariner The fair breeze blew, the white foam flew, The furrow followed free; We were the first that ever burst Into that silent șea. "Down dropt the breeze, the sails dropt down, 'Twas sad aș sad could be; And we did speak only to break The silence of the șea! "All în a hoț and copper sky, The bloody sun, at noon, Right up
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
The furrow followed free; We were the first that ever burst Into that silent șea. "Down dropt the breeze, the sails dropt down, 'Twas sad aș sad could be; And we did speak only to break The silence of the șea! "All în a hoț and copper sky, The bloody sun, at noon, Right up above the mast did stand, No bigger than the moon. "Day after day, day after day, We stuck, nor breath nor motion; Aș idle aș a
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
a cavern under is fettered the thunder, It struggles and howls at fits; Over earth and ocean, with gentle motion, This pilot is guiding me, Lured by the love of the genii that move În the depths of the purple șea; Over the rills, and the crags, and the hills, Over the lakes and the plains, Wherever he dream, under mountain or stream, The Spirit he loves remains; And I all the while bask în Heaven's blue smile, Whilst he
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
are little room, About the woodlands I will go To see the cherry hung with snow. (1908) Edgar Allan Poe To Helen Helen, thy beauty is to me Like those Nicean barks of yore, That gently, o'er a perfumed șea, The weary, way-worn wanderer bore To hîș own native shore. On desperate seas long wont to roam, Thy hyacinth hair, thy classic face, Thy Naiad airs have brought me home To the glory that was Greece And the grandeur that
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 8. Dacă omul acela scuipă pe un om curat, acesta să-și spele hainele, să se scalde în apă, și va fi necurat pînă seara. 9. Orice șea pe care va călări el, va fi necurată. 10. Cine se va atinge de vreun lucru care a fost sub el, va fi necurat pînă seara; și cine va ridica lucrul acela, să-și spele hainele, să se scalde în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
iește, nu există. În dimineața aceasta altele erau problemele lui. Adevărul era că se cam săturase de prostiile pe care le scriau ziarele. Dădu totuși pagina și citi mai departe. Problema copiilor instituționalizați, un sondaj de opinie din care reie șea că 40% dintre români ar vrea să emigreze în State și încă vreo 24% și-au depus deja actele să emi greze în Canada și Germania, pușcăriași care învață să se reintegreze în societate făcând curat prin suburbiile Bucureștiului țo
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
-n copite, întinse și bătute în toate părțile, ca niște piei de tobă, respirând viața dealurilor din preajma orașului, cu șesurile înșelătoare, părelnice luciri de ape, colinele lin ondulate, râpele și umeri dealurilor împingându-se în piepturile altor dealuri până dincolo de șeaua de argint izbită de muchia cerului încărcat de strălucirile lui metalice după care, pământurile, respirând domolite, prin fânețele, grâiele, făgașele de ape secate, ogoarele de trifoi, floarea-soarelui și cartofi, arzând ninse sub lună, curgeau, înecate-n lunci grase, pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a sluji idealul. Mărturisind că "N-am reușit niciodată să știu pe ce lume sînt", poeta ne relatează că a încălecat un cal "tînăr și fericit", un Pegas, în care-și simțea inima zvîcnind, "Fără să observ că între timp/ Șeaua mea se sprijinea/ Doar pe scheletul unui cal/ Care în viteză se dezmembra risipindu-se/ Și eu continuam să călăresc/ Un cal tînăr de aer/ într-un secol care nu mai era al meu" (Un cal tînăr). O asemenea intemporalizare
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
avocatura.com 198 PRINTED ÎN ROMÂNIA EDITURĂ ȘI TIPOGRAFIA PIM Șoseaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editură@pimcopy.ro www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la: șeaua Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 4, Iași - 700497 Țel.:0730.086.676; Fax: 0332.440.730 E-mail: editură@pimcopy.ro www.pimcopy.ro R Tipar digital realizat la:
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_1125]
-
între Heci și Probota; - Dealul Peter (370 m) - face parte din Masivul Dealul Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce! Ș-am plecat la moară la Cândești La moara cu trei fereștri Acolo, un morar cam nătărău Strică bine, drege rău Trage morii una-n șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după măcinat Acasă s-au înturnat Ș-au chemat pe toți Ș-o sută de bătrâne Care știu rostuă la pâne. Mânecile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și îi forțează de-a alerga ca niște disperați. Când trece un personaj însemnat, prințul este ținut de a-i procura o trăsură bună și un număr mare din celelalte căruțe. Fiecare servitor ia una pentru el și alta pentru șeaua și geamantanul său, ceea ce face ca în o asemenea ocaziune sunt întrebuințați 70-80 cai. Prințul ia caii de la țărani pe un preț de nimica, ceea ce înmulțește serviciile, silniciile și asupririle. Prinții au două feluri de curieri, unii numiți călărași, cari
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și politic ridicat de Rusia prin deținerea Deltei Dunării, inginerii Lidell și Gordon au preconizat realizarea unei legături între mare și fluviu prin construcția unei căi ferate de la Cernavoda la Constantă,31 cale ferată construită ulterior de compania engleză Danube-Black Șea Railway și inaugurată la 4 octombrie 1860. Astfel, politica țărilor apusene s-a îndreptat asupra comerțului Mării Negre și, în mod special, asupra Dunării și a potențialului ei., Dar aceste interese și schimbarea de orientare a politicii marilor puteri apusene în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Negotiation. Analysis, Approaches, Issues, Jossey-Bass, Sân Francisco, 2002. Machiavelli Niccolo, Istoriile florentine, Editura Științifică, București, 1968. Mackinder Halford J., Democratic Ideals and Reality: A study of the Politics of Reconstruction, Henry Holt, New York, 1942. Mahan Alfred Ț., The Influence of Șea Power upon History, 1660 1783, Dover Publications, Inc., New York, 1987. Mâlita Mircea, Teoria și practica negocierilor, Editura Politică, București, 1972. Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI, Editura Nemira, București, 1998. Între război și pace, Editura CH
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
G. Frazer, Mân, God and Immortality. Thoughts on Human Progress, Macmillan, Londra, 1927, p. 36. 2 Gheorghe I. Brătianu, Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană, vol. I, Editura Meridiane, București, 1988, pp. 84-85. 3 Alfred Ț. Mahan, The Influence of Șea Power upon History, 1660 1783, Dover Publications, Inc., New York, 1987, p. 25. 4 Fernand Braudel, Mediterana și lumea mediteraneană în epoca lui Filip al II-lea, vol. ÎI, Editura Meridiane, București, 1985, p. 147. 5 Arnold J. Toynbee, Studiu aspura
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
visele durează. Boieri! Coroana Noastră ne-apasă ca un munte Și grea Ne e hlamida și trupul de pe Noi Încât deopotrivă Domnia Mea e gata Să zvârle pe-amîndouă, fugind din zarea vieții, Asemeni cu sirepul sălbatec ce-și azvârle Și șeaua și presunul, pierind în zarea zilei. Un singur colț de viață Ne-a mai rămas în suflet: Iubirea neclintită pentru moșia Noastră, Pentru Bogdan cel Tânăr, iubitul Nostru fiu... Rog ceriul să-nmulțească hotarnicele clipe, {EminescuOpVIII 74} S-urnesc pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
copiii Sfintei Vineri, și Sfânta Vinere i-a dat un hăț?... M. Ce făcea cu hățu?... [PETRE] Când l-a scuturat dentîi, a venit un armăsar alb și i-a adus haine împărătești de argint și mitră de argint și șea de... M. Dar a doua oară? [PETRE] Toate de aur - și coroana de... M. Dar a treia oară? [PETRE] Știu eu? Tu nu știi? Una știu... El ascundea straie și coroana în horn și pin chiupurile cu cenușă. Așa-i
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o samă cu dânsul, ba unii chiar mai de neam decât el, din clipa aceasta [î]i urmează pașii lui, îi umplu tinzile și-i fac alai; îi picură șoptiri prinositoare în ureche, numesc sfînt[ă] până și scara de la șea și numai prin el sorb aerul liber. ZUGRAV[UL] Ei... și ce-i cu ăștia? POETUL Iar [cînd] Fortuna, tonatecă și schimbăcioasă, îi dă cu piciorul celui pe care-l îndrăgise pîn-acuma, toți cei cari atârnă de el și care
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-a mai pomenit o asemenea înșelătorie! Dar o vorbă n-a dat din el de care ar fi fost ceva și noi l-am aplaudat! Ce mai la deal la vale? Măgar a fost și merităm să ni se puie șeaua-n spinare în locul lui. Dar șarlatanul ieși din nou la maidan și promise o altă minune, și mai mare. - Acuma, zise el, nu veți vedea nimic mai mult, nimic mai puțin decât un uriaș vestit în toată lumea pe lângă care cei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gâtu’ vacilor. Și au și-un lanț de inox de moare lumea. Le-am tras-o, pare a zice Jean. I-am pus la punct, timp în care scoate cele 30-40 de talăngi zicând c-o să le pună, iete, ici’șea, pe perete, o să amenajeze el ceva lângă calendarul ăla care, în luna martie, îți desfată privirea cu trei pisoiași abia fătați cu ochii mici, mici... Alexandru Monciu-Sudinschi (Pseudo-biografie clișeizată) Omul de bine Alexandru Monciu-Sudinschi a devenit celebru prin câteva lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
privirea. Când am ridicat iarăși ochii, după un timp, privirea mi s-a oprit pe ceafa Annei. Era în fața mea, foarte aproape, cu pielea netedă ca hârtia. Brațele mele treceau pe la subsuorile ei, pe sub sâni, iar fundul mă durea de la șeaua motocicletei. Goneam pe străzi pustii și eu purtam în mine un mare dor. Dorul mă îndemna să-mi umplu palmele cu ce creștea acolo, sub bluză, și să mă gândesc acasă. Curentul de aer din față îmi înroșise obrajii, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
s-o călărească. Titularul, revoltat, probabil, de o asemenea îndrăzneală, se grăbi spre locul faptei. Ajuns acolo, îl apucă pe intrus cu ciocul de moțul capului și încercă să-l dea jos de pe rață. Dar adversarul se ținea bine în șea. Apoi, rățoiul negru îi dădu un brânci și-și aruncă adversarul, care căzu cu zgăibăracele în sus și se urcă el pe rață. Celălalt reveni pe picioare, se scutură ca de un un vis urât, o luă la fugă, sări
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se împuținează trupul și te înșearcă așa o tristețe cum n-ai mai sâmțât vreodată. Și îi vezi pe șei de pe pământ cum se așiază la masă și mâncă, cum se bucură cu gura și cu stomacul și cu toate șele de câte sunt, în timp șe pe tine te cuprinde pustia. Se așeză pe pat alături de mine, privind în gol. Sora mea deschise ușa la bucătărie și ieși afară în grădină cu ligheanul în mâini să arunce apa, apoi începu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
grinzi de lemn, care, oricât de tari, erau slăbite de vechime. Greutatea neașteptată așezată în mijlocul odăii îndoi grinzile sau le făcu să roadă pragurile de moloz pe care ședeau, încît după câteva zile dușumeaua devenise concavă și elastică, asemeni unei șele, și aderența zidului cu tavanul se stricase, lăsând un interstițiu curbat. Moș Costache se înfurie, declară pe meșteri "pu-pungași". Se iviră și conflicte bănești, bătrânul descoperind cu indignare că i se cere mai mult decât crezuse el că prevedea învoiala
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
În palmele nopții țesând la gherghef./ Lovesc În cupole fierbinți la amintiri bătăușe,/ Cu ochii ascunși În cartușe./ Pe cercul din zare cu buze concave,/ Îmi adun basmele tropotind din potcoave/ Fulgere tinere pe drum vertical./ Făcătoarele de lacrimi pe șea fără cal./ Mă taie peste umeri un chip alb-pietros;/ Zborul de cuvântalbatros/ Sângerând pe vârful de spadă/ Urmărit de visuri de pradă - / Rămân perpetuu omul crâng,/ Cu copilul de mână cât viața de lung”. Parcă să ne scoată din atmosferă
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]