1,046 matches
-
adolescență: jenă, lipsă de intimitate corporală și psihică, deranj, eucharistie pervertită ori chiar pe dos etc. Până la 15 ani însă, viața mea la bloc a oscilat între a fi un Palat al minunilor, o Curte pitorească a Miracolelor ori o Șezătoare improvizată. De fapt, totul a depins de mulțimea copiilor de vârsta mea și mai ales de mulțimea fetițelor și a fetelor din acel bloc, cu care aveam ce împărtăși. Pentru că la parter locuia Hanelore cea zveltă și bine crescută, care
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
a devenit manifestul cu care se va deschide revista proiectată. Nu-mi amintesc ce bolovani s-au pus în calea serii de literatură, care vroia să fie și un tineresc protest pentru ceea ce consideram anchiloză și șablon; acel festival sau șezătoare, sau seară literară n-a avut (atunci) loc.[...] Acum eram hotărâți. Vom scoate o revistă, deocamdată în formatul Biletelor de papagal. Îi vom zice zice Avangarda literară. Dar aceste cuvinte să fie culese cu un corp de literă obișnuit. În
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92915]
-
de aur. Flăcăii beau, joacă hora, iar fetele au spaime de neștiutoare, superstiții nebunești și naivități pe care le-am crede false dacă n-am ști contrariul. Copiii cântă refrene populare, femeile își fac semnul crucii spunând vechi povești la șezătoare, iar oaspeții, înainte să salute intrând în casă, merg să sărute icoana atârnată lângă ușă. Asistăm, în Fata cu mâini de vată, la o curioasă scenă de târg de animale; Conflict ceresc ne inițiază în viața privată a țăranilor, iar
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe-o șa și v-o spusei D-voastră așa". Sau: "Trăiește și acum, dacă n-o fi murit". Sau: "Nunta ține și acum, dacă nu s-o fi sfârșit, ca povestea mea". Iar atunci oamenii se ridicau, în jurul vetrei, șezătoarea se terminase, iar țăranii se întorceau în colibele lor pe cărarea mărginită de garduri negre de mărăcini, sub noaptea senină de ianuarie. Unele expresii sunt spirituale sau originale: "când ajunse la capătul lumii, unde făcutul este totuna cu nefăcutul"; o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Elena. S-a urmărit organizarea de acțiuni în vederea stimulării interesului pentru lectură, a cititorilor, ridicării nivelului pregătirii profesionale și de cultură generală. Astfel s-au organizat seri de poezie, simpozioane, medalioane literare, dimineți de basm, concursuri literare pe diferite teme, șezători folclorice, recenzii și prezentări de cărți. în prezent biblioteca comunală are peste 19.500 de volume și un număr de aproximativ de peste 330 cititori. Dintre acțiunile mai deosebite amintim expoziția de carte La trecutu-ți mare, mare viitor, Veteranii pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fragile.” Cântecele de dragoste sunt cele care au o mare circulație mai ales în rândurile tineretului. Ele erau cântate de flăcăii din Vatra, din Bașeu, din Alba în zilele de sărbătoare când se întorceau de la hora din sat, la diferite șezători sau la clacă. în unele cântece sunt amintite păsările cântătoare, pădurea cu umbra sa și florile cele mai frumoase. Dăm mai jos fragmente din aceste cântece: „Pădure, verde pădure Frumos cântă cucu-n tine Și mai gros și mai subțire
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și prin rugăciune putem învinge totul. „ Și mi-i spune-atunci povești Și minciuni cu-a ta guriță, Eu pe-un fir de romaniță Voi cerca de mă iubești... (Mihai Eminescu) 6. Nunta tradițional-țărănească de la Hudești Horele din satele comunei, clăcile, șezătorile, hramurile, balurile și în ultimul timp discoteca la care participau și participă flăcăii și fetele mari au fost și sunt prilejuri de cunoaștere reciprocă între tineri care doresc să se căsătorească și să întemeieze o familie. De obicei, părinții băiatului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
comună. D-l Molocea e președintele Cercului de studii în cadrul căruia a depus o foarte frumoasă activitate stimulând colegii în muncă și canalizându-o pe noul drum al școlii poporului. . . Este director al Căminului cultural activând prin organizarea de serbări, șezători și conferințe. Luată, în general, notăm activitatea școlară, extrașcolară și culturală pe teren a d-lui Constantin Molocea cu Foarte bine și-l propunem cancelariei Consiliului Inspectoratului a i se conferi Gradația de merit în învățământul primar. între anii 1952-1962
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
oară cazierul arestaților, închisorile fiind obligate să țină un registru, o "condică numerotată, scriptuită și jnuruită spre a se scrie în aceea tîlharii osîndiți spre pedeapsa ocnelor cu numele, porecla, fizionomia lor, fie și satul și ținutul de unde vor fi șezători acei vinovați și ziua și luna în care s-au primit la ocnă"253. Fiecare eliberat primea un certificat pe care trebuia să-l arate autorităților locale din așezările pe unde treceau sau în care voiau să-și stabilească domiciliul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și cu cărțile. Că vin să te văd. Pa, frăție. Ușile troleibuzului se închid. Mă uit după el, îmi zâmbește prin geam. Mă scarpin după ureche și mă apropii de buticul din stație, ca să-mi iau un pachet de țigări. Șezătoare Stau la etaj, într-un separeu. Camera e pustie, sunt singurul client. Am terminat de mâncat. Mi am scos laptopul meu cel străvechi. Încerc să scriu ceva. Tastatura lui mi-e foarte dragă, i-am pipăit reliefurile de zeci de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
lăsa pe mama doar cu treburile casei și a fraților mai mici. Dar ... tânăr fiind ... flăcău așișderea ... nu înseamnă că ignoram evenimentele distractive organizate în sat sau în satele învecinate la sfârșit de săptămână ori la sărbătorile mai importante (hore, șezători, baluri, nunți, etc.). Așa se face că, de Sfântul Petru, aud că se organizează mare bal mare în satul Florești, la două ore de mers sărind peste două dealuri spre est de Stâncășeni. Ajuns acolo pe înnoptate, printre tangouri, valsuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și represiunea sa devine și mai riguroasă în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, fără ca totuși să distrugă total aceste manifestări ale culturii populare. Aceasta, care este esențialmente, dar nu exclusiv orală, se exprimă de asemenea cu ocazia șezătorilor care adună în timpul lungilor seri de iarnă vecinii din același cătun și în cursul cărora cîntece sau basme, broșuri sau almanahuri citite cu voce tare transmit elementele unei cunoașteri și ale unei puteri seculare. Dar, chiar dacă în Evul Mediu și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
doilea bărbat, cel mort stă în foc. - Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. La șezătoare (Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a mă ridica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa au plecat spre toate colțurile țării cei mai mulți învățători din România? (peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
din Tansa au plecat spre toate colțurile țării cei mai mulți învățători din România? (peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul Și te-așază un’ți-i gândul! Iată-mă sunt româncuță, Cam micuță, dar drăguță. În picioare am opincuțe Și la brâu port tricolor În cap năframă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lumina lunii i-au licărit luminile luminoase. Capra neagră calcă piatra, piatra-n patru laturi crapă. Fata fierarului, Fănica, fierbe fasole fără foc, fiindcă focul face fum. Am o mâță mătăsoasă căpățânoasă cu cinci mâțoșei jucăuși și frumușei. Invitat la șezătoare interpretul de muzică populară Constantin Bahrin, care cântă și elevii dansează Strigături: Foaie verde busuioc o venit timpul de joc! Haideți fete și băieți, în horă să vă prindeți! Hora mea-i moldovenească, cine-o știe să trăiască! Iară cei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
lemnari, sobari, au trimis spre toate colțurile României peste 100 de învățători, doctori, profesori, ofițeri, miniștri... Sunt mândră că sunt tansancă și doresc prin această carte, să reînvie tradițiile și obiceiurile de iarnă, ce înseamnă adevărată artă. Nunțile cu fanfară, șezătorile, clăcile, petrecerile de sărbători au ceva aparte la Tansa. Rămân unicate obiceiurile de iarnă: jocul în drum, steaua, colindele, “Haiducii”, “Jianul”, capra, ursul, madamele, banta mascaților acompaniată de vestita fanfară de la “Zece Prăjini” Bucuria revenirii “acasă” n-o poate stinge
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
doilea bărbat, cel mort stă în foc. - Când mirii vin de la cununie acasă, mireasa ia soacra în brațe și, de-o va putea ridica, tânăra va fi mai mare în casă; iar de nu, mai mare va fi soacra. La șezătoare (Obicei de la Tansa susținut la Școala I. Creangă Iași de elevii clasei a IV-a) Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau prin părțile noastre, pe când începusem și eu drăguliță, doamne, a mă ridica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vatale în toate părților, cu biserică frumoasă, cu preoți, dascăli și poporani ca aceia de făceau mare cinste satului lor. Știați că din Tansa au plecat spre toate colțurile țării cei mai mulți învățători din România? (peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
din Tansa au plecat spre toate colțurile țării cei mai mulți învățători din România? (peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
peste 100). Ș-acum haideți la șezătoare La mătușa Mărioara din Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]