779 matches
-
paleoliticului mijlociu și superior (circa 100.000 - 10.000 î.e.n.) Prima mare cultură neolitică de tipul Starčevo-Criș (circa 5.000 î.e.n.) a fost atestată în anul 1967 pe malul pârâului Cacaina (Cetății). Urmele culturii Cucuteni găsite la cetatea de Scaun, Șipot, Curtea Domnească, dovedesc că la sfârșitul mileniului al II-lea, teritoriul de azi al Sucevei a cunoscut o Densitate demografică considerabilă. Epoca bronzului (2.000-1.200 î.e.n.) este de asemenea reprezentată printr-o serie de descoperiri la Curtea Domnească sau
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
regizor de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, în două serii, cu Vlad Rădescu debutând în rolul marelui compozitor și patriot. Ciprian Porumbescu se naște la 14 octombrie 1853, la Șipotele Sucevei, într-o casă modestă de țară, ca fiu al Emiliei și al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu și mai apoi, Porumbescu. Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-
Ciprian Porumbescu () [Corola-website/Science/297365_a_298694]
-
Adormirea Maicii Domnului”, paraclis, stăreție, chilii și zidul incintei vechi; nu în ultimul rând, ansamblul castelului Peleș (1873-1883), format din castelul propriu-zis, castelul Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fosta moară a mănăstirii Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila Casă Veche, vila Casă Nouă, vilele A, B și C, si parcul. Tot de interes național sunt și monumentul de for public reprezentat de bustul actorului Ion Iancu Brezieanu (1935) aflat în parcul central „Dimitrie Ghica”, precum și monumentele memoriale
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
Șipotele pe Siret, cunoscut și sub formele de Șipotul pe Siret sau Șipote (în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
Șipotele pe Siret, cunoscut și sub formele de Șipotul pe Siret sau Șipote (în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 671 metri, la izvoarele râului Șiretul Mare, în
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
Șipotele pe Siret, cunoscut și sub formele de Șipotul pe Siret sau Șipote (în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 671 metri, la izvoarele râului Șiretul Mare, în partea de sud a
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 671 metri, la izvoarele râului Șiretul Mare, în partea de sud a raionului Vijnița, în apropiere de frontieră cu România. De această comună depind administrativ satele Falcău, Lăpușna și Lecheci. Localitatea Șipotele pe Siret a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șipotele pe Siret a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Șipotele pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Răstoacelor a
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șipotele pe Siret a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Vijnița (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Șipotele pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Răstoacelor a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o mică comunitate evreiască. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944, fiind reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Șipotele pe Siret face parte din raionul Vijnița al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 8 (7+1), adică 0,59% din populația localității . În prezent, sătul
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 8 (7+1), adică 0,59% din populația localității . În prezent, sătul are 1.304 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele pe Siret era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.
Șipotele pe Siret, Vijnița () [Corola-website/Science/315581_a_316910]
-
Falcău (în , transliterat Falkiv și în ) este un sat în raionul Vijnița din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele pe Siret. Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 664 metri, în partea de sud a raionului Vijnița. Localitatea Falcău a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie
Falcău, Vijnița () [Corola-website/Science/315605_a_316934]
-
Andrechivsche (în , transliterat Andrekivske) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele Sucevei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 962 metri, în partea de sud a raionului Putila. Localitatea Andrechivsche a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie
Andrechivsche, Putila () [Corola-website/Science/315657_a_316986]
-
Șipotele Sucevei, întâlnit și sub forma Șipote (în , transliterat Șepit și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 925 metri, pe malul
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
Șipotele Sucevei, întâlnit și sub forma Șipote (în , transliterat Șepit și în ) este un sat reședință de comună în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 925 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
Satul este situat la o altitudine de 925 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Andrechivsche, Ialovățul de Jos, Ialovățul de Sus și Sărata. Localitatea Șipotele Sucevei a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează dintr-un hrisov din 15 martie 1490. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șipotele Sucevei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Seletin (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șipotele Sucevei a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șipotele Sucevei a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Seletin (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șipotele Sucevei a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei. În perioada interbelică, funcționa aici un oficiu telefonic . Ca urmare a
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
au purtat timp de 13 zile lupte grele pe teritoriul satului între armatele româno-germane și cele sovietice. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Șipotele Sucevei face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor din sat care s-au declarat români plus moldoveni era de 5 (5+0), reprezentând 0,75% din populație . În acest sat
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
era de 5 (5+0), reprezentând 0,75% din populație . În acest sat este un punct de trecere pietonal în România pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră, prin județul Suceava: Izvoarele Sucevei - Șipotele Sucevei. În prezent, satul are 683 locuitori, preponderent huțuli. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele Sucevei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șipotele Sucevei se
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
trecere pietonal în România pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră, prin județul Suceava: Izvoarele Sucevei - Șipotele Sucevei. În prezent, satul are 683 locuitori, preponderent huțuli. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele Sucevei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șipotele Sucevei se ridica la 2850 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (49,5%), cu o minoritate de evrei (3,12
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
Izvoarele Sucevei - Șipotele Sucevei. În prezent, satul are 683 locuitori, preponderent huțuli. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Șipotele Sucevei era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Șipotele Sucevei se ridica la 2850 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau huțuli (49,5%), cu o minoritate de evrei (3,12%), una de ruteni (38,35%), una de germani (3,55%) și una de români (4,03%). Alte persoane s-au declarat
Șipotele Sucevei, Putila () [Corola-website/Science/315655_a_316984]
-
Ialovățul de Sus (în ) este un sat în raionul Putila din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Șipotele Sucevei. Are locuitori, în totalitate ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 980 metri, în partea de sud a raionului Putila. Localitatea Ialovățul de Sus a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei
Ialovățul de Sus, Putila () [Corola-website/Science/315656_a_316985]
-
artei muntenești: Biserica este flancată în partea nordică de un turn-clopotniță pe sub care se se coboară într-un mic subsol-osuar boltit aflat sub podeaua naosului , stil asemănător cu cel de la Biserica Mănăstirii Pângărați (1642). În curte se află o fântână (Șipotul mare), fostă cișmea a curții domnești.
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
persoane în județul Constanța. În județul Tulcea, cele mai importante așezări cu găgăuzi sunt/erau Beidaud, Stejaru, Agighiol și Izvoarele. În județul Constanța, cele mai importante așezări cu găgăuzi sunt/erau Vama Veche "(Yilanlîk)", Negru Vodă "(Kara Omer)", Tătarul "(Azaplar)", Șipotele "(Ghiol-Punar)", Pădureni "(Nastradin)", Topraisar, Cernavodă, Techirghiol, Mangalia, Constanța. În unele perioade istorice, România a deținut și alte teritorii în care trăiau găgăuzi: înainte de 1878 (Cahul, Izmail și Bolgrad), între 1913 și 1940 (Cadrilater), între 1918 și 1940, respectiv 1941-1944 (Basarabia
Găgăuzii din România () [Corola-website/Science/315081_a_316410]