987 matches
-
de pașaport? Păi, ce, sîntem în Romînia?! Nu drojdim bere în Mozambic?"... - ...A clătinat de trei, patru ori halba, de și-a strâns, de prin toate moleculele berii unde se-mprăștiase, inelul la loc. L-am auzit recitând una din șmecheriile lui talmudiste. Și, când și-a dizolvat iarăși belciugul în halbă, ca pe-o pastilă de calciu efervescent, în pojghița lui au apărut imprimate și numărul și seria mea de pașaport. 92 DANIEL BĂNULESCU lui - un ins, Cărtărescu, al cărui
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
direct pe jos, își aprindea o țigară și o savura așternut pe răcoarea cimentului, până ce țigara binevoia să se lase fumată. Se ridica apoi cu gesturi de fante îmbătrînit, dădea din picioarele lui crăcănate și se târa până la pat. Șmecheria aceasta cu luarea în doze mici, în spinare, a răcelii cimentului, o desprinsese și el de la alții, mai doxați, ce-l asiguraseră că, în felul acesta, o să-i fie mai ușor când o să fie pus la zid. Judecat de doi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
două ore cu un entuziasm ce s-ar putea numi suferință. 240 DANIEL BĂNULESCU la sticlăriile cizelate și argintate, naufragiate pe etajere, în echilibre instabile și hotărând, în sinea sa, că, da, babele astea au în cap o mie de șmecherii. - Apropo, unde țineți azvârlit teancul ăla de discuri? Aș vrea să le văd... - Teancul de discuri?! - Da, nu le țineți azvârlite, cocoșate și ondulate, aruncate într-un teanc? - Păcatele noastre, de ce să le ținem așa? - Așa, doar să se mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fix, precum în poemele lui Cristi Popescu, cu dantelăriile și barăcile lui circulare, cimitirul semăna mult mai mult a nisipar, loc de joacă ori parc de distracții, decât oricare dintre searbădele grădini ce izbutea să le întrezărească jur-împrejur. De unde intuise șmecheria băiatul ăsta? Era o erezie. De jos, n-ai fi zis totuși c-o să semene. Din vreme în vreme, un puișor neastâmpărat de vânt i se strecura, ca printr-o ușă întredeschisă, pe sub cupa veșmântului, umflîndu-i-l, răsturnîndu-i-l peste cap, dezvăluindu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nasul. -Da. - O fi găinar d-ăia de ciordește corcovițe și le mănâncă fofeaza... aruncă în batjocură Sandu-Mînă-mică și-i scuipă între picioare. Cel tânăr nu-l privi. Gheorghe îl trase deoparte. - Nu-i băga-n seamă, bijboc, fac pe șmecherii, au uitat când au venit în gașcă. Nu știau nici să umble. Paraschiv auzi groapa. Locul era tainic. Cerul de deasupra se încenușa. Îi fu frică de haidamacii ce-l prețuiau din priviri, hoți bătrâni toți, duși pe la pușcării. Tăiaseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
muștele cu coada. Aplecau apoi gâturile puternice și încordate, ascultau cu urechile ciulite și mușcau nepăsători smocurile proaspete. Vara jucau rișca pe maidan. Petre le căra toți gologanii, c-avea un ban cu două luaturi pe care-l arunca la șmecherie. La pălmicică, 123 meșter mare era Naie, iar la. peretas, nu-l întrecea nimeni pe Beghe, unu mai mic, de-i curgea nasul. Se și băteau câteodată. scoteau bricegele, abia-i despărțeau ăi mari. Erau iuți de mână, apucau. Seara
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nici dracul în câmpul ăsta. Bucuria lui Florea că dăduse de trai bun și de somn. Bani aveau, au plătit tăinuitorului vinul și demâncarea. Duminică au ieșit la târg, în piață, să vadă ce e de făcut. Nicu-Piele a scos șmecheriile lui din nădragi. Drept în mijlocul precupeților s-a oprit: - Care iei mașina, mașina?! Pentru bătrâne și soacre mari! Mașina de băgat ața în ac, un leu, un leu! Și învîrtea între degete o sârmă răsucită și o ață. Asta era
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
că se vânduseră toate numerele și se împărțiseră câștigurile, i-a împăturit după ce-i numărase și i-a așezat în portofelul lui de piele scumpă, a dat o raită pe la bufet, s-a uitat la chelneri, să nu învîrtească vreo șmecherie, a ridicat și de-acolo o sumă și s-a întors la masă. Parcă dracul îl învățase să facă așa. Pe urmă, mai ia un pahar, mai ia altul, s-a cam înveselit. Și-a sculat nevasta, a dansat un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se plătește, Fii atent și urmărește, Mizați, domnilor! Cu o cărămidă nu faci casă, Nici c-o floare primăvară, Dacă ți-e frică de baltă, Pește nu mănfnci, Ia frumos la-ntoarcere, Cum a luat și dom' plotonier-major... Sandu știa șmecheria, o fumase și i-a ciupit banii ginitorului de două ori. Când a înțeles fraierul, era prea târziu. Șutul i-a spus: - Mai învață, puișorule! Râdeau toți primprejur, și-au plecat mulțumiți. Se iviseră și niște sergenți pe la margine. La
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cîștig? Ăsta mă, ucenicul meu, gioablelor... Și-l arătă cu mândrie pe Paraschiv. Cât au rămas în beciul prefecturii, a mai învățat cel tânăr câte ceva. Hoții ăilalți i-au arătat instrumentele de spargere, șperacle de deschis orice ușă și câte șmecherii, că intrau cu ele în pârnaie, numai ei știau cum le ascundeau, să le aibă la îndemînă, să nu-și uite meseria. Unul, Tică-Blîndu, i-a pus în mână și o gură de lup și 1-a învățat să umble
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
beneficiat de un stagiu de cercetare la Universitatea Paris Dauphine, sub coordonarea prof. univ. dr. Nicolas Berland. Prof. univ. dr. Marilena Mironiuc Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Iași, 10.02.2014 Introducere „Orice șmecherie, orice Înșelăciune este descoperită și În cele din urmă aduce pagubă; orice situație este mai puțin primejdioasă, dacă omul se situează pe terenul sincerității”. Honoré de Balzac Problematica cercetării Coruperea rațiunii umane, utilizarea neadevărurilor pentru obținerea unor avantaje personale, disimularea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
s-o văd, trebuie s-o simt... De unde vin numele astea, crezi că le inventez eu ? — Și atunci, ce-i de făcut ? — Caută altă păpușă. Asta e nereușită. Maestrul trebălui prin cutie. Se mută din stânga în dreapta și agită păpușa. — Lasă șmecheriile, spuse Tili. Ce faci, mă pui la încercare ? Ți-am spus să cauți alta ! Crezi că, dacă am ochii închiși, nu văd ? Maestrul își flutură mâna în dreptul ochilor lui Tili, care, cu pleoapele strânse și răsuflarea tăiată, nu schiță nicio
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu zice, că nu poți să comanzi, ca la ospătărie. Întâi visezi și după aceea vedem ce înseamnă, nu invers. Nu poți visa la comandă, ca atunci când te duci la cinema să vezi un anumit film. Nu putem umbla cu șmecherii... Femeia încuviință, învinsă. Se depărtă de ghișeu. Jenică, văzând-o așa împuținată, cu privirile căzute și umerii strânși, ieși de după grilaj și o conduse până la ușă. Ești un om cumsecade, îi zâmbi ea. Am avut noroc cu dumneata... Ca și cum ar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
chiuind și ghemuindu-se. Fiecare pas înainte era o izbândă și Magul făcea câte un cerc în jurul lor, pe țărmul marcat de frunze. Trăgeau, din când în când, cu ochiul unul la altul, ca nu cumva să facă unul vreo șmecherie. „Price !“, striga cel ce observa păcăleala, arătând spre împricinat. Atunci ceilalți trei își părăseau locurile și cercetau minuțios talpa împricinatului, încremenit locului. Și, dacă marginile bocancului nu reușeau să prindă conturul vreunei frunze, concurentul rămânea suspendat între cer și pământ
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
auzea un murmur, ca o apă care curge. De la fabrici. Acum, de când fabricile s-au închis și mașinile s-au oprit, nu le mai ține nimic locul. Decât neliniștea, dar ea nu se aude. Cât despre Maestru, dacă încearcă vreo șmecherie, să-i spui din partea mea că nu există păpuși dezbrăcate. Sau lasă, îi spun eu... Magdalena se opri în fața lui. — Să nu-i spui nimic ! O să se supere și, pe deasupra, nici n-o să recunoască... Tili își încălecă, îmbufnat, motocicleta. — Stau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
masă să facă pasiențe și a vrut să-i întindă și ei una, dar nu-i ieșea. A sucit cărțile în toate chipurile și le-a schimbat pe furiș, numai să nu se-nchidă pasiența. Pica a băgat de seamă șmecheriile lui și a spus să nu-și facă sânge rău, că nu crede în cărți. În schimb, am observat la ea altceva. Zicea, foarte serios, gîndindu-se la vârsta ei: Am început să îmbătrînesc". Eu atunci am pufnit în râs. Dacă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mai important, afectează însăși esența vieții, fiind mai degrabă, principii ale descompunerii și decăderii. În cartea sa, Amurgul idolilor, filosoful spunea: “Astăzi nu mai avem milă față de ideea «liberului arbitru»: știm prea bine ce înseamnă - este cea mai dubioasă dintre șmecheriile teologilor, avănd drept scop ca omenirea să devină «responsabilă» în înțelesul dorit de ei, adică să devină dependentă de ei. Nu există în ochii noștri adversari mai înverșunați decăt teologii, care continuă, prin ideea de «ordine morală a lumii», să
Predestinare sau liber arbitru?. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
mult. Bastiat evidențiază și care sunt consecințele morale probabile: dacă o fraudă la asociația muncitorească era asimilată de ceilalți membri (și, poate, chiar de autorul ei) unui furt, o fraudă la Sécurité Sociale urma să fie considerată doar o simplă șmecherie, demnă de a fi copiată. Astfel, după comunizarea resurselor, furtul nu mai este perceput de societate ca o faptă condamnabilă ci ca o acțiune inovativă lăudabilă, firească. Conform analizei lui Bastiat, efectul pe termen lung nu putea fi decât o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îndoială că succesul lui Dean are legătură cu statutul său de vedetă; este singurul sportiv din Pendleton, campion al statului la trei sporturi. Însă Dean mai are un talent pe care clienții îl îndrăgesc; își amintește numele tuturor. E o șmecherie. De fiecare dată când aude pentru prima dată numele cuiva, Dean îi asociază imediat o poreclă memorabilă - de obicei numele unei persoane faimoase. Așa că el nu se întâlnește niciodată cu un Tom, Dick, Harry sau June. El se întâlnește cu
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
pe care o dicta generalul, a fost nu doar una nespectaculoasă, ternă, dar și vicioasă pentru mentalitatea fotbaliștilor. Hagi și colegii lui ajunseseră să nu mai poată practica un joc ofensiv, viguros, cum ne obișnuiseră în perioada lor de tinerețe. „Șmecheria balcanică” devenise principala filozofie a prestației în teren pentru trupa lui Iordănescu. Când se întâmpla să întâlnească o echipă care practica și ea un joc de așteptare (vezi partida cu Croația din Franța), fotbaliștii români se arătau completamente derutați. Erau
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
lipsa/ "fluxul" cognitiv pentru a atinge nivelul metasimbolurilor. În cazul de față, Ion Iliescu se încadrează în spațiul mental "combinat" a trei spații-sursă distincte: bunicuța, lupul și Scufița-Roșie. Dincolo de acest proces cognitiv al combinării, se atinge un nivel al metasimbolurilor: șmecherie, cruzime și credulitate. ÎI.4.c. Gustul dulce și picant al promisiunii electorale anul electoral 2004 Mesajul (non)verbal 45 (FIG.3) lansat în campania electorală din anul 2004 de către Alianță D.A. este sugestiv în procesul de decodare a promisiunii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în tren... Ce Critică a rațiunii pure? Sau Politika lui Aristotel? Noi avem pe cineva mai ceva ca Kant (cacofonie? In guvernare asta, e permisă!), mai ceva ca Aristotel, Platon și Socrates la un loc. Numai privind la infailibila sa șmecherie chiorâșă, o șmecherie presupus absolut necesară la Alba-neagra politicii, mai ales când este însoțită și de un joc de glezne adecvat, pentru inducerea în eroarea a adversarului, nu se poate să nu recunoști imediat pe marele panglicar național, marele jongler
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Critică a rațiunii pure? Sau Politika lui Aristotel? Noi avem pe cineva mai ceva ca Kant (cacofonie? In guvernare asta, e permisă!), mai ceva ca Aristotel, Platon și Socrates la un loc. Numai privind la infailibila sa șmecherie chiorâșă, o șmecherie presupus absolut necesară la Alba-neagra politicii, mai ales când este însoțită și de un joc de glezne adecvat, pentru inducerea în eroarea a adversarului, nu se poate să nu recunoști imediat pe marele panglicar național, marele jongler cu vorbele, Bădica
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe "tovarășul Frunze 212 să controleze desfășurarea procesului în cauză". O comisie ucraineană, din care făceau parte și comuniști români emigrați în Transnistria (A. Grienstein, I.I. Badeev, Gr. Stati, S. Borisov ș.a.), a trecut la punerea în practică a deciziei. Șmecheria a pariat pe credulitatea românilor transnistreni, impresionați că, pentru prima oară, nu vor mai fi oprimați ca în regimul țarist, ci considerați "oameni" de către bolșevici. (În realitate, după cum bogat argumentează Alexei Memei, teroarea comunistă deja începuse din 1919, chipurile împotriva
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a schimbării, ci ea se realizează prin noi înșine în raport cu toți ceilalți. Să începem prin a fi de o corectitudine ireproșabilă, disprețuind și extirpând tot ce poate corupe. Să fim serioși, renunțând la orice gest ce aduce a bășcălie și șmecherie. Să rupem crusta netransparenței atunci când ne învelește faptele. Sub pojghița opacității, se formează abuzul care eclozează inevitabil. Să fim profunzi, și nu formaliști, făcând cu lehamite ceea ce pretindem că ne definește, mai ales civic și spiritual. Să fim sobri, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]