1,860 matches
-
pentru că era furios, ca să se amuze ori ca să se răzbune. Ia exemplul Aegyptus-ului, Augustus. Cleo, cea mai mare regină a noastră, a fost considerată o femeie de joasă speță de către romani. Misticul nostru Helikon zice - eu nu mă pricep - că Șoimul, Horus, și Sfinxul, și Șarpele, Ourobus, sunt simboluri ale unor idei spirituale atât de înalte, încât nu pot fi redate în cuvinte. Filosofii greci și senatorii romani au spus în schimb că Aegyptus-ul adoră animalele și că e un pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
doar cu un Coșbuc. Sinistră angoasă, acest soi de nedreptate. Înăuntru frig, afară frig, În suflet frig. Vă Întoarceți acasă toți trei. Doi oameni mari, un bărbat și o femeie, ținând de mână un copil care nu conștientizează că este șoim al patriei. E doar vesel și fericit. O fetiță șoim. Dintr-o vitrină, țintă spre voi, ochi morți de pește. Tacâmul de merlucius, trei lei kilogramul. „...Se poate afirma, cu deplin temei, că hotărârâtor pentru viitorul unui popor nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Înăuntru frig, afară frig, În suflet frig. Vă Întoarceți acasă toți trei. Doi oameni mari, un bărbat și o femeie, ținând de mână un copil care nu conștientizează că este șoim al patriei. E doar vesel și fericit. O fetiță șoim. Dintr-o vitrină, țintă spre voi, ochi morți de pește. Tacâmul de merlucius, trei lei kilogramul. „...Se poate afirma, cu deplin temei, că hotărârâtor pentru viitorul unui popor nu este nivelul consumului Înalt, al totalității venitului național, ci nivelul acumulării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
Calixto y Melibea sau La Celestina (1499, 1502), compoziție dramatică ce a cunoscut un succes universal, mai ales datorită figurii Celestinei, codoașa vulgară și diabolică. Or, Calisto, tânărul care va pica în ghearele mijlocitoarei, pătrunde în grădina Melibeei urmând zborul șoimului său: parodia și grotescul își spun astfel, și nu singura dată, cuvântul în Ceață. Mai există un personaj colectiv mut în romanul lui Unamuno: micul parc de oraș provincial ai cărui copaci, desțărați, ordonați geometric și udați la ore fixe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
lui Grigore IX și a altor papi. În spatele frontului, în vestul Prusiei, țăranii polonezi erau alungați din gospodăriile lor cu femei și copii cu tot; eu rămâneam vasalul lui Frederic II, care instala sarazini loiali în Apulia și vorbea cu șoimii săi în arabă. Retrospectiv, se pare că gimnazistul care se strâmba întruna izbutise să-și mute simțul dreptății, alimentat de cărți, în teritoriile sigure ale Evului Mediu. Probabil din această cauză prima mea încercare scriitoricească mai amplă s-a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
stare de șoc; cred că otrava fusese Într-o doză prea mare pentru trupul său firav. În orice caz, nimeni nu m-a condamnat. Chiar dacă nu m-aș fi mișcat de pe plajă și l-aș fi păzit cu ochi de șoim, tot ar fi fost Înțepat. Dar nu stătusem acolo și mi-am reproșat asta ani În șir, mult timp după ce se Însănătoșise. Ori de câte ori vedeam cicatricele alea oribile, mă simțeam vinovat. Dar tu Întreci măsura. Nu poți să dai socoteală pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
taxa pe lăutari, executivul a Înființat fondul de cutremur. Se aruncă copii În fîntîni. Românii dau impresia că vorbesc Într-o limbă asemănătoare cu româna. Virgil Ierunca: „Prima și cea mai constantă manifestare a minciunii a fost limba de lemn”. Șoimii patriei În derivă. Iar primul-ministru e fericit, În Nirvana guvernamentală, și vrea să fie din ce În ce mai fericit. „Să fii atît de fericit Încît să te simți invidios pe tine Însuți”. Eduardo Galeano. „Domnule Vadim, aș vrea să publicați aceste rînduri, Întrucît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de toamnă - luna plină se ivește prin crengi de arțar Cireș sălbatic - două frunze arămii cad împreună Cireș desfrunzit - printre crengile rare o singură stea Seară fără nori - pe mormântul vecinei o crizantema Plouă monoton - în cuibul lăstunului pana vrabiei Șoim în picaj - printre munți se înalță fâșii de ceață Un singur salt - pisica prinde-n labă frunza uscată Vecernie - înconjurat de corbi schitul din vale Frunze peste tot - în vârful arinului strigă o cioară
CULORILE TOAMNEI by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83880_a_85205]
-
e liber, vom fi alături cum am fost totdeauna, un singur lucru nu știu: cînd anume ne vom Împlini.” Cum stătea pe marginea divanului, mă Îmbrățișă, mă sărută, o sărutai, și timpul trecea pe lîngă noi ca un zbor de șoimi, Îi auzeam bătăile de aripă, apoi planarea lentă Înaintea coborîrii pentru Înhățarea prăzii. Trupul ei era apropiat și cald Încît deodată se bolti deasupra noastră frunzișul verii peste banca de pe aleea din dreapta intrării În grădina publică de atunci, mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
lor, de criză și ruptură, de convulsie și explozie, este complet deosebit de biografismul fantasmatic al Svetlanei Cârstean, dar granița '89 le segmentează viețile în puncte diferite, decisive pentru traseul rememorărilor ulterioare. Pe unii, Revoluția i-a prins pionieri, dacă nu șoimi ai patriei; aproape copii, aproape fericiți, în universul lor infantil, în lumea aceea sinistră a socialismului crepuscular. Ceilalți au apucat însă și faza utecistă, și anii unei maturizări accelerate, în aceeași Epocă de Aur ce părea să nu se mai
În menghină by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8353_a_9678]
-
ca să mă lupt cu umbra mea, nici ca să-mi găsesc într-o zi pumnii ciuguliți de fazani. N-am venit să lovesc nici să râd în fața morții. Nu-mi mai aduc aminte, tărgile se duc, galerele pârâie, genunchi tremură și șoimi se așează pe bășici fragile și vii. Dacă privesc înapoi, moartea merge de-a-ndărătelea, la nesfârșit se trântesc ușile până la dulapurile zării. Moartea cu râs vulgar în spatele storurilor ei verzi suge o bomboană englezească iar covoarele sunt ude de ceaiuri. N-
René Daumal by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/8664_a_9989]
-
primejdia mai mare și mai multă laudă de câștigat. Căci n-au întrebat câți dușmani sunt, ci unde sunt și la vreme de mare cumpănă au aruncat sabia ei într-o parte. Decât un an corb, mai bine o zi șoim! și-au zis voinicii, și unde trebuia vitejie, cu vitejie, unde trebuia bună chibzuială, cu chibzuială s-au purtat. Datoria lor au împlinit-o cu strălucire și nu dorim decât ca tot așa să rămâie. Nu dar din mândrie deșartă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor putea cumpăra pământuri în Moldova, nici vor putea clădi geamii, nici se vor putea așeza în orice mod ar fi. Drept semn de supunere Domnii Moldovei vor da în fiece an Porții 4. 000 de galbeni turcești, 40 de șoimi și 40 de iepe fătătoare, toate însă sub titlu de dar. Având Domnii Moldovei stăpânire pe toată întinderea țării, recunoscută de jure prin acest tratat formal, avutu-l-au și de facto? Pentru a lămuri și acest lucru consultăm tratatul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Da, Bobo și cu Irinel sânt prieteni cu Gigel... Vulturaș (ei da!) cum? din moment ce părinții lui erau niște vulturi și el era un vulturaș! Și tatăl infatuat, un pitic care amintea mai degrabă de un cârciog, o cârtiță, decât de șoim, îl luă sub protecție să-l ducă repede spre cuibul din care avea să zboare mai târziu un nou pretendent la cucerirea lumii... Dar unde e Silvia? Silvia nu venea, deși grosul copiilor care se scurgeau pe dinaintea mea prin gang
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prin închisoarea „Școlii Generale nr. 24“ din Floreasca (rebotezată „Liceul 32“) și, mai ales, să ies întreg din ea. Poate de vină a fost frecarea zilnică a pantalonilor aspri, groși, puțin cam strâmți; poate figurile pufoase, antipatice ale fetelor (nici șoimii patriei nu s-ar fi îndrăgostit de zâmbetele știrbe, cu urme și miros de dentist); poate aburii petrosinului plutind la fiecare început de trimestru prin clase. Era o lume curată, zglobie, îngrozitoare. Fetele purtau cordeluță, bluză cu mânecă lungă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
O generație de Petrișori, nesigură, tremurând, balansându-se dintr-o parte într-alta, prinsă între două lumi, ca fetița lui Dostoievski cu degetul în ușă. Eram neputincioși, incapabili să avem grijă de-altcineva decât de noi. Crescusem cu izmenele de „Șoimi ai Patriei“ și-n uniforma de UTC-iști. Ascultasem „Europa Liberă“ și urmărisem meciurile de fotbal la bulgari, cu purici și fără sonor. Făcusem o facultate de doi lei (oricum de zece ori mai bună decât astea în care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
remarca aici că nici Dumnezeu nu a Îngrădit libertatea omului, lăsându-i dreptul și privilegiul de a alege, aspect care a fost și este de neconceput pentru ideologiile totalitare. Nu ați cunoscut prin urmare Îndoctrinarea materialist atee care Începea cu șoimii patriei și ajungea până la elita privilegiată a vremii, trecând prin stadiile de pioneri și uteciști, elită care din nefericire și astăzi după 18 ani, cu puține excepții, formează grosul vorbitorilor și reformatorilor de ocazie, populând deseori de o manieră grotescă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai mult din profunziunea elementelor și evenimentelor exterioare, acea “încărcătură nouă” revenind în ochiul pururi curios sau - ca în alt vers, din Zodiac, care cere „Să-ți umpli ca o tolbă ochiul de sicomori și gazéle” - implicarea în procesul transformator: „Șoim, ochiul răscolește somnul lânced al plantelor” (Brățara nopților, V). Oriunde am deschide cărțile lui Voronca, eul poetic se definește ca fiind prin excelență spectatorul, în înțelesul cel mai general al cuvântului. Organul său de simț cel mai solicitat rămâne ochiul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Dar în veninul acesta e o iubire viitoare, / Ca zborul care crește, nebănuit, în larvă,/ Ca-n penele albe ale nopții, viscolul - o agrafă, / Ca lumina răsărită pe mormântul tinerei oarbe”; „Un braț alunecă, dar celălalt se desface / Ca un șoim, ca un joc de cărți, ca o pălărie / A oceanului”; „Și am venit spre tine cum grindina spre ringlodă / Cum bucățica de dinamită spre accidentul de cale ferată / Cum oceanul spre urechea fină a scoicilor / Cum din primul vers ești
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în plan secund în fața unității pe care o dă unei „rare poezii” (Nichita Stănescu) ca Într-un copaci zarifior (zarif înseamnă „frumos” în turcă) înscenarea zbaterii sufletești și contemplarea ei dinafară, „ca la un teatru”: „Într-un copaci zarifior,/ Un șoim prins în lățișor/Strigă amar ciripind,/Norocul său blăstămând./ Multe păsări am vânat,/ Și-mi zicea șoim minunat;/ Iar aici laț fiind întins,/Cum am dat, pe loc m-am prins!/ De inimă, nu de cap!/ N-am nădejde să
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
copaci zarifior (zarif înseamnă „frumos” în turcă) înscenarea zbaterii sufletești și contemplarea ei dinafară, „ca la un teatru”: „Într-un copaci zarifior,/ Un șoim prins în lățișor/Strigă amar ciripind,/Norocul său blăstămând./ Multe păsări am vânat,/ Și-mi zicea șoim minunat;/ Iar aici laț fiind întins,/Cum am dat, pe loc m-am prins!/ De inimă, nu de cap!/ N-am nădejde să mai scap”. Și dacă alte strofe (Spune, inimioară spune!, Tu ești puișor canar, Zilele ce oi fi
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Chirilă) și al lui Mihai Vieru, economist. Absolvent al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, V. a avut preocupări literare timpurii, remarcându-se la concursurile naționale școlare. Debutează în 1977 la „Cronica”, iar primul volum, Căile șoimului, îi apare în 1990. În anii ’80 s-a afirmat în paginile revistei studențești „Amfiteatru”, de mediul căreia a fost foarte atașat. A mai publicat poezii, eseuri, traduceri, interviuri, cronici literare și de artă, comentariu politic în „România literară”, „Luceafărul
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
bun pentru compilații// cu frică vă spun nu voi ați hrănit lupii/ nu uitați/ triumful poate fi pretutindeni”. Tot așa, Epoca noastră ori Astrul camuflajului, din volumul Transparență cu Pietà (1997), sunt reprezentative pentru întreaga creație a autorului. SCRIERI: Căile șoimului, pref. Constantin Ciopraga, București, 1990; Cearcăn, București, 1991; Abisul mâinilor, Iași, 1994; Coloana oficială, București, 1994; Zidul din turn, postfață Alexandru Paleologu, Iași, 1996; Peisaj confiscat, Timișoara, 1997; Transparență cu Pietà, București, 1997; Capodopera cinematografică, București, 1999; Crinul regal, București
VIERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290556_a_291885]
-
la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d un picior
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu vadă soarele; e copil făcut de o fată de Împărat, fără bărbat, numai așa din fost creat de Diavol ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și șoimul, sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se Însoară, un om Își blestemă băiatul să se Însoare când l-a Însura Vântul, că el nu-l va mai sura. Băiatul pornește În lume și se Întâlnește chiar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]