1,434 matches
-
ne vor lămuri: e un asteroid evreiesc. Eu cred c-am izbuti să supraviețuim dezastrului ciocnirii dac-am urma sfatul unuia dintre eroii lui Dan Claudiu Tănăsescu, care locuiește pe planeta Sinet: „Hai să ne facem un bîrlog”. În revista Șopîrla amantelor citesc un desen c-o femeie ce poartă o pancartă pe care scrie „de ce bărbații n-ar alăpta și ei?” Poate pentru că e frig? Mă bîntuie o senzație plăcută deoarece urmăresc În același timp și emisiunea „7 x 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
hermafrodită. Capătă blenoragie. Linge sînge, corectîndu-și astfel un grad, se pare accentuat, de anemie. O femeie ce stă deasupra lui Începe să saliveze-n șiroaie pînă pe muntele lui Venus, pare o cămilă. Artistul vede-o cocoșată. Dumnezeu e o șopîrlă cu limba lungă. Noi sîntem pe pămînt deoarece e vorba de o cantaridă. Nu mai pot să scriu. Orbesc. Însemnările de taină ale lui Pușkin. 1836-1837, Editura Allfa, 2006. ȘAPTE ZILE DIN VIAȚA UNUI ORFAN CELEBRU* Pe coperta IV: „...Don
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
totuși să citesc. Acțiunea se petrece În apropierea ruinelor de la Port-Royal-des-Champs. Deși povestitorul eșuează din prima pagină ca hangiu, bucătar și cititor, Don Juan Îi intră cu motocicleta În zid, aterizînd În grădină. Descriere natură: fluturi, viespi, corbi, cuci, muște, șopîrle care se Împreunează. Copaci, flori, crăci. Mai tîrziu apar și mașini de poliție, de pompieri, plus ambulanțe. Don Juan observă Înainte de căderea-n scenă o pereche de Îndrăgostiți (și ei motocicliști) care fac dragoste cu ea deasupra În tufiș, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu un figurant samoan despre care toată lumea știa cît de bine era dotat, numit „O.K. Freddy“. Vibratoare, zgărzi de cîine, bice, lanțuri, stimulente cu amilnitrit, chiloței, sutiene, inele pentru penis, catetere, pungi de clismă, pantofi negri, din piele de șopîrlă, cu tocuri de cincisprezece centimetri, și un manechin femeie, acoperit cu o prelată - rigips, buze de cauciuc, păr pubian lipit și un vagin confecționat dintr-un furtun de grădină. Jack găsi baia și făcu pipi. O oglindă Îi aruncă Înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Andrei Vlădescu. Își deschidea ușa-fereastră a dormitorului către balconul care înconjura apartamentul pe două laturi, ca o terasă, se așeza cu destulă greutate într-un șezlong foarte vechi, decolorat, dar încă rezistent și rămânea ore întregi la soare, ca o șopârlă, cu o carte în brațe. Urmărea cu mare atenție cum i se încălzesc pielea și rochia; își privea mâinile de parcă le-ar fi văzut prima oară, își îndoia și dezdoia foarte încet degetele, urmărind cum se întind sau zvâcnesc tendoanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
luni a rămas acolo, n-a văzut pe nimeni și n-a vorbit cu nimeni în afara lor. I se aduceau la câteva zile ceapă, cartofi, morcovi și roșii să-și pregătească mâncare, dormea într-un pat enorm în care cădeau șopârle din cele ce se cățărau pe pereți și pe tavan, apa care curgea doar câteva ore pe zi era ruginită și trebuia s-o strecoare și s-o fiarbă înainte s-o bea, hainele îi erau jilave de umezeala fierbinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
fantastic! Dumnezeule, ce ten. Locuiești într-un frigider? Până să-i răspund, ciripi: Trebuie să injectez două buze. Mă întorc în zece secunde. Nimeni nu aranjează buzele mai repede sau mai bine decât dr. Fensler. Se strecură afară ca o șopârlă. Julie era nebună de legat. Nu m-a trimis la psihiatrul, ci la dermatologul ei. Am sunat-o imediat. —Julie, i-am spus pe un ton aspru, dr. Fensler e dermatolog! —Știu. E genial. Nimeni cu adevărat important nu merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Îndoială că acești doi observatori atenți și excelenți desenatori ar fi reușit s-o redea din punct de vedere tehnic; și totuși, au fost Împiedicați de cine știe ce orbire mentală profundă sau cine știe ce complex. Mănunchiul de violete sau iepurele lui Dürer, șopârlele, cerbii, pupăza, maimuța lui Pisanello (fără Îndoială, cel mai frumos desen individual consacrat vreodată acestui animal) ni se par la fel de „naturale“, de realiste ca și o fotografie modernă. Însă, În termenii istoriei artelor, ele par În același timp clandestine, purtând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
hoinar ca oricare altul, căutând să răzbească din perimetrul dificil al ruinelor. Trecu de băieții de la Școala de reeducare care îl baleiară cu priviri îndărătul cărora nu se deslușea nimic, nici un fel de apreciere înaintând cu mersul acela contorsionat de șopârlă, la care îl obliga terenul, ocolind mormane primejdioase de cărămizi sparte și sărind peste decavări sterpe, nemaiținând seamă că praful roșiatic îi patinase în nuanțe de sepia costumul lui de un gri-metalic, pe care îl îmbrăca numai și numai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
acolo? Toată distanța trebuie acoperită târâș. Păi, oi face-o și pe asta. Că altfel, stând așa, ne prinde primăvara aici. Americanul scoate de pe el tot ce poate să-i stânjenească mișcările. Își păstrează numai baioneta. Târându-se ca o șopârlă, dispare fără urmă în marea albă a zăpezii. Jetul de lumină taie din nou noaptea. Cu inima cât un purece, Marius așteaptă inevitabilul. Din fericire, liniștea rece continuă netulburată. Florea scăpase neobservat. Zâmbește scurt. Încă o dată, ardeleanul acesta încăpățânat, hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în noapte. Orice vers e o sumă de noi posibilități, o altă soluție a ecuației primare”. Dacă ne reamintim că în același articol, doar cu câteva pasaje mai sus, se vorbea despre „notația șcareț e întotdeauna sângerândă, crudă, zvârcolindu-se șopârlă în tăiere” și despre „senzația, prinsă stea în cleștele poemului actual șcareț înviorează, uimește, pătrunde ca o injecție”, putem măsura investiția de tensiune vitală (futuristă), ce se vrea realizată în poem, depășindu-și calmul austerității abstracționiste sau admițând, cel mult
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pillatienei „poezii a roadelor”, ceva din viziunea universalei germinații a lui Arghezi ori din destinul „naiv”, modernist al unui Adrian Maniu, ca în acest debut al secvenței a cincea a poemului: te oprești la vânzătoarea de legume își surâd ca șopârlele fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul, înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete înnoptează iată tomatele ca obrajii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a obișnuit pe spectatorul român să vadă dublu, acțiunea propriu-zisă a filmului și, în spatele și dea supra ei, povestea bis politică. În anii ’80, în condițiile unei tensiuni antiregim crescânde, obișnuința aceasta a generat un adevărat delir hermeneutic, identificare de „șopârle”, momente antisistem, și acolo unde nu erau. Aidoma lui Ipingescu și Jupân Dumitrache, românii erau mereu tentați să considere că „e scris adânc”, atunci când nu înțelegeau nimic. Minimalismul noului val douămiist poate fi considerat și o reacție la acest mod
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deci, imediat, și pe ecran, pentru cunoscători, căci numele nu îi este rostit de cei doi tineri. Versurile sunt ca o parolă camuflată, menită să-i sensibilizeze pe spectatorii care nu- i uitaseră poeziile. E un tip de truc, de „șopârlă” folosită frecvent de Titus Popovici pentru a putea apoi să-și permită mari desfășurări propagandistice. Un alt moment „dezghețat” este întâlnirea dintre Andrei și Sonia singuri pe malul Mureșului. Pe lângă faptul că vedem un sărut clar pe gură în prim-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Bergman, Wajda, Tarkovski etc., care reclamau niște spectatori hermeneuți înrăiți pentru a fi interpretate ca „antidictatură”. Nici Alexandru Tatos, autorul remarcabilului Secvențe, nu reușește mai mult cu Secretul armei secrete (1988), o alegorie comico-muzicală a cărei valoare constă doar în „șopârlele” antiregim pe care le-ar fi putut suprainterpreta un public nervos și înfrigurat al acelei vremi. Liniile propagandistice ale deceniului 8 se păstrează în deceniul 9. Lupta comuniștilor ilegaliști dă naștere peliculelor Labirintul, Detașamentul Concordia, Punga cu libe‑ lule, Convoiul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îl compromite, Nelu vinde dinții de aur ai lui taică-su ca să-i facă ei rost de bani. În Probă de microfon nu apare nici un secretar de partid. Nici nu se rostesc cuvintele „partid” sau „comunist”. Filmul nu conține nici o „șopârlă” la adresa regimului sau a lui Ceaușescu. Drept pentru care a și trecut de cenzură. Și totuși, Sistemul apare în film, prin imagini din reportajele tipice, „pe probleme sociale”, ale Televiziunii Române, care încercau să impună o „realitate” edulcorată, poetizantă, „însuflețitoare”. Contrastul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmul românesc personajele vorbesc ca niște oameni, nu ca niște seturi de replici înregistrate - Ani apostrofându-l pe Nelu : „Mă ameninți, tu, pe mine ! ? Bă... amărășteanule !...” e o piatră de hotar în istoria noastră cinematografică) este mai eficient decât orice „șopârlă”. Mai există un moment în care sistemul își face simțită prezența, prin personajul Luiza, interpretat de Gina Patrichi. Ea refuză să se culce cu Nelu când părinții lui sunt în camera de alături, obiectând didactic-dojenitor : „Nu suntem ani male, Nelu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
se poate utiliza pentru diferite necesități ale organismului. Din 1g zaharuri rezultă 0,56 g H2O, iar din 1g grăsimi se formează 1,07 g apă. Zilnic, un adult sintetizează 300 g apă. Animalele din stepele uscate și deșerturi, șerpi, șopârle, girafe, zebre, struți au capacitatea de a acumula mari cantități de lipide (grăsimi) prin oxidarea cărora rezultă apa (la o cămilă rezerva de grăsimi din cocoașă este de 110-120 kg). Viața nu ar fi fost posibilă în deșert dacă animalele
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
de un organism este atunci: în cazul organismelor superioare, din radiația degajată, 60% reprezintă radiația termică, 12% conducția, 6% convecția și 22% evaporarea. Râma poate în două minute să-și modifice temperatura cu 100C, după temperatura apei. Din acest motiv șopârlele sunt văzute stând mai mult la soare pentru a se încălzi. Tot din această cauză există expresia că are “sânge de broască “ pentru o persoană cu circulația sangvină periferică deficitară ceea ce face ca extremitățile să fie tot timpul reci. Temperaturile
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
colinizat vrabia (Passer domesticus), rândunica (Hirundo rustica) etc. Reptilele au puține specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagră (Vipera berus și vorianta prester), șarpele de pădure (Coluber langissinus), șarpele de alun (Caranella austriaca), gușterul (Lacerta viridis), iar prin poeni și pajiști, șopârla (Lacesta agilis). Amfibienii, întâlniți în ochiurile mlăștinoase-băltoase din această zonă, sunt reprezentați prin tritoni (Triturus vulgaris), buhai de baltă (Bombina bombina), cunoscutele broaște de lac (Rana esculenta, Rana ridibunda), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă verde (Bufa viridis
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
turtur), porumbeii (Columba aenas), cioara (Corvus frugilegus), sitarul (Scolopax rusticola)-în timpul pasajului său poposește în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au ca reprezentanți vipera de fâneață (Vipera ursini rakosiensis), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în apele râului Bahlui și în lacul de acumulare de la Pârcovaci. Dintre pești amintim: cleanul (Leuciscus cephalus), crapul (Cyprinus carpia), carasul (Carassius auratus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ce trăiesc în acest biotop. Animalele din zona de silvostepă sunt reprezentate de câteva mamifere specifice ca: popândăul, șoarecele de câmp, iepurele de vizuină, hârciogul. Păsările sunt reprezentate de ciocârlie, prepeliță, graur și prigorii. Reptilele sunt reprezentate prin șerpi și șopârle. Bălțile din luncile Prutului, Jijiei și Siretului adăpostesc: lișița, rața sălbatică, cârstelul de baltă și numeroși batracieni. Dintre peștii care populează ecosistemele acvatice amintim: crapul, cleanul, carasul, bibanul, mreana, somnul și știuca. Din fauna sălbatică au fost inventariate 452 specii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
arctiid Hera (Callimorpha quadripunctaria), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus), fluturele porumbac al stejarului (Marumba quercus), croitorul cenușiu (Morimus funereus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea), broasca roșie de munte (Rana temporaria); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitori (Dendrocopos sp.), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), specii de paseriforme precum: țicleanul (Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
B. Fauna: este alcătuită din specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus), fluturele coadă de rândunică (Papilio machaon), apatura mică (Apatura ilia), albina violacee (Xylocopa violacea); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul, broasca roșie de pădure (Rana dalmatina); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: caprimulgul (Caprimulgus europaeus), corbul (Corvus corax), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), capîntortură (Jynx torquilla), pițigoii (Parus sp.), mierla (Turdus merula), pupăza
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Quercus robur, Quercus petraea, Tilia tomentosa (în stratul arborescent). B. Fauna: este alcătuită din specii de: moluște gasteropode: melcul de livadă (Helix pomatia), Limax sp.; insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), buratecul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis), șarpele de casă (Natrix natrix); păsări: ciocănitoarea pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major), corbul (Corvus corax), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), ciocârlia de pădure (Lululla arborea), mierla (Turdus merula), răpitoare de zi și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]