130,509 matches
-
la Lună într-un car cu patru cai roșii ca focul. Este concepția veche a lui Apollon care străbate cerul cu cursierii săi de foc." Nu partea literară îl impresionează pe Panu, ci, ca pe cei mai mulți contemporani ai săi, cunoștințele științifice: , Acest lucru Ariosto îl spune în două versuri numai - el, așa de prolix. Pentru ce? Pentru că neștiind nimic asupra acelor regiuni și neavând măcar ipoteze cum avem astăzi asupra spațiilor interplanetare, nu putea nici să zică, nici să inventeze altceva
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
asupra spațiilor interplanetare, nu putea nici să zică, nici să inventeze altceva decât focul etern, admis pentru infern. Cetiți toată partea în care este descris voiajul înainte de a sosi la Lună, și veți vedea câte detalii, câte observații, câtă imaginație științifică! Îmi aduc aminte - că n-am mai cetit de mult pe Jules Verne - cum el exploatează legile fizice aplicate într-un mediu îndepărtat de pământ; cum, de exemplu, paharele când stau la masă rămân suspendate în aer nemaiavând greutate; cum
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
ca un satelit etc. " Despre toate acestea Panu le vorbește, într-o seară, colegilor săi de la Junimea. În fine, după breviarul romantic al Lunii eminesciene, după pedagogica Lună humuleșteană, după schimbătoarea Lună a lui Slavici, după moderna Lună maioresciană și științifica Lună a lui Panu, Caragiale nu putea veni decât cu o Lună satirică. În puțin parodicele lui poezii imită Luni ale barzilor cândva la modă. Poemul Crucea și semiluna, o parodie după Bolintineanu, debutează în forță cu cea mai banală
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
mai banală și ridicolă comparație dintre cele atribuibile astrului nopții: "Luna strălucește ca o lampă mare / Revărsând splendoarea-i până-n depărtare". Desigur, tot o Lună plină, ca la Maiorescu. Dacă poezia Lunii nu are trecere la cinicul Caragiale, nici vocabularul științific nu-l convinge: "Puțin le pasă la doi ochi iubitori de lumină, puțin le pasă de dimensiunile, sistema de rotațiune și revoluțiune, în genere de legile cosmice care stăpânesc existența ș?ț. Căci lumina nu o judec, ci o văz
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
în august, un săptămânal, Mama și copilul, care apare ,suptu direcțiunea doamnei Maria Rosetti" și e scris în întregime de ea, le lămurește copiilor ce e cu Luna, într-un limbaj la început poetic, care se transformă gradat în limbaj științific, demitizant: , Vedeți dară, dragii mei copii, c-acea lumină frumoasă ce ne-o dă Luna, nu este ea. Vă voi spune și mai multu: Ea are munți foarte mari, dară sterpi; câmpie, fără verdeață, mări fără apă, matcă fără râuri
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Neculai Roșca, George Antonovici, George Nimigean etc. Celelalte pagini cuprindeau texte diverse, eseuri, luări de poziție și, uneori anchete. Revista a publicat foarte puțină proză (Mircea Streinul, George Antonovici), în schimb, pe câte două-trei pagini a promovat cronica: literară, teologică, științifică, muzicală, teatrală, plastică etc. Semnatarii militau, la început mai timid, apoi din ce în ce mai înflăcărat pentru un românism care să însemne valoare și nu întoarcere la sămănătorismul antebelic, cum îi scria Traian Chelariu lui Mircea Streinul încă din 1933. }ara, pământul natal
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
lumea întreagă el este știut în special în mediile culturale și poate în unele locuri a pătruns și în alte sfere printre iubitorii de artă, de poezie de știință. Da, de știință ! Poate puțini dintre noi au sesizat marea descoperire științifică a lui Eminescu: ,, La steaua care a răsărit, e o cale atât de lungă, că mii de ani i au trebuit, luminii să ne ajungă,, Una din cele mai mari doamne ale culturii românești, Zoe Dumitrescu Bușulenga, ne povestea în cadrul
COMEMORARE, de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380688_a_382017]
-
coorganizatori ai concursului de creație literară (poezie religioasă) CREDO, concurs organizat de 15 ani de Nicolae Băciuț director al Direcției pentru Cultură Mureș. Festivitatea de premiere a celei de-a XV-a ediții a avut loc în cadrul Proiectului cultural - educativ - științific și de divertisment, pus sub genericul Tabăra Baladele verii, și care a cuprins și alte câteva module: Biblioteca de vacanță - Să citim în fân (15 elevi, coordonați de Secția împrumut carte pentru copii, bibliotecar Lihăt Carmen și Biblioteca Ibănești, bibliotecar
POEZIA RELIGIOASĂ ÎN FESTIVAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380716_a_382045]
-
din cadrul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1993), unde în prezent este lector univ. dr. la departamentul de Limba română și lingvistică generală. Predă în fiecare semestru cursul de Introducere în lingvistică, pentru mai mult de 150 de studenți. A publicat articole științifice în țară și în străinătate. Volume: Textualitatea literară și lingvistica integrală. O abordare funcțional-tipologică a textelor lirice ale lui Arghezi și Apollinaire (2007) (teza de doctorat a autoarei); Scara. Poezii, Cuvânt înainte de Mircea Borcilă și D.R. Popescu, 2013. A colaborat
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
populare și un perfect vobitor al limbii literare române. De asemenea, Curtea Regală din vremea sa era organizată cu pedanterie, cu grija detaliului, cu infinit orgoliu și cu pricepere. Există dovezi certe că regele avea vaste cunoștințe în domeniile militar, științific, artistic și de bună guvernare, iar ele depășeau adesea pe cele ale specialiștilor din domeniile respective. Regele Mihai a domnit în anii 1940 peste o țară lovită, care se uita înspre Majestatea Sa și înspre buna lui mamă ca înspre
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
aspecte care compun tabloul de ansambul al modului în care credinciosul trăiește viața creștină în Biserică și se împărtășește cu preacuratele Taine ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Încă de la începutul lucrării, Domnul Stelian Gomboș a avut o abordare constructivă și științifică a subiectului. Astfel, el a realizat o cercetare bine documentată, serioasă și profundă, atât din punct de vedere dogmatic, cât și din perspectivă biblică și liturgică. De asemenea, autorul a adus în prim plan stadiul cercetării temei respective, pentru a
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
încheie cu concluziile finale și cu anexele, care constau în patru interviuri tematice acordate autorului de mai mulți părinți duhovnicești și teologi români. Putem observa că stilul acestei lucrări este unul îngrijit, cursiv și narativ, care respectă metoda de cercetare științifică, având un limbaj adecvat temei abordate, nelipsind accentele critice și viziunea personală asupra doctrinei ortodoxe și a faptelor istorice. În cercetarea sa, autorul, vizează mai multe aspecte care compun tabloul de ansamblu al modului în care credinciosul trebuie să trăiască
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
compun tabloul de ansamblu al modului în care credinciosul trebuie să trăiască viață creștină în Biserică și se împărtășește cu preacuratele Taine ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Încă de la începutul lucrării, Domnul Dr. Stelian Gomboș are o abordare constructivă și științifică a subiectului. Astfel, el a realizat o cercetare bine documentată, serioasă și profundă, atât din punct de vedere dogmatic, cât și din perspectivă biblică și liturgică. De asemenea, autorul a adus în prim plan stadiul cercetării temei respective, pentru a
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
una ce împlinește întru totul standardele calitative ale unei monografii. Experiența autorilor[1] în materie de publicistică și buna cunoaștere a locurilor descrise, din care provin ei, garantează acest fapt. Garanți ai calității sunt și cei doi prefațatori, domnul cercetător științific I Remus Câmpeanu, de la Institutul de Istorie ,,George Barițiu" din Cluj-Napoca (pp. 5-8) și părintele Vasile Augustin, vicarul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului (pp. 9-10), care apreciază în mod favorabil cercetarea celor doi autori, subliniind multiplele valențe ale
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
la istoricul locașurilor lor de cult. Având în vedere aceste aspecte, nu putem decât să remarcăm valoarea operei părintelui și a domnului profesor Botiș, să o recomandăm călduros și să credem că ea își va găsi locul atât în circuitul științific, cât și în bibliotecile fiilor zonei și a iubitorilor istoriei și spiritualității românești de pretutindeni. [1] Căci, de exemplu, părintele Radu Botiș este fondatorul și redactorul șef al revistelor electronice Glas comun și Slova creștină. De asemenea, el este prezent
ULMENI MARAMUREŞ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1706 din 02 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380790_a_382119]
-
studiat, ne fac dovada că am fost prima civilizație care a semnat pe acest pământ, cu 1000 de ani înaintea scrierii sumeriene cunoscută ca cea dintâi scriere. Astăzi și Vaticanul recunoaște că poporul nostru este cel care a dat limba științifică a lumii - latina - și în același timp limba liturgică pentru Roma, iar pentru ortodoși - slavona - care izvorăște tot de la noi. În această zi festivă se desfășoară manifestări în fiecare colț de țară, dar și cu ecouri oriunde în lume se
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380795_a_382124]
-
au apărut în peisajul intelectual românesc: e vorba de eseistul și filozoful Horia-Roman Patapievici. Are în jur de 35 de ani, a scris enorm sub Ceaușescu, dar n-a vrut să publice un rând: tăcerea ca rezistență interioară. Era un "științific". Va părăsi probabil fizica pentru a se preocupa numai de filozofie. Nu i-a apărut încă nici o carte, dar sunt convins că această surpriză solară se va înfăptui în cărți de o mare adâncime. Este probabil cea mai importantă și
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
literatură populară și de folcloristică, a îngrijit el însuși peste 40 de ediții, recuperând opere fundamentale ale etnografiei și folclorului românesc. Volumul Alte contribuții la etnologia românească, Editura Universal Dalsi, București, 2005, 200 p., dă o imagine a șantierului muncii științifice a prodigiosului autor. Studiul Iuliu A. Zanne și "Proverbele românilor" indică implicarea afectivă a lui Iordan Datcu în proiectul de recuperare, prin retipărirea, într-o ediție anastatică, a celebrului corpus paremiologic al românilor, la mai bine de o sută de
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
pe termen lung. Ca și în domeniul literaturii, imixtiunea partidului comunist, dirijismul, controlul, supravegherea se manifestă și în domeniul etnologiei. Sunt trasate sarcini, sunt aplicate sancțiuni (apar critici în presa comunistă, în reviste ca ŤLupta de clasăť). Sunt eliminate personalități științifice de seamă, sunt interzise cărți " (p. 145). Ca un adevărat avocat onest al apărării, care nu le fusese îngăduită victimelor campaniilor de epurare comuniste. Iordan Datcu întocmește "dosarele " acestora și respinge hotărât "capetele de acuzare " formulate împotriva lor (,activitate antidemocratică
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
MARIAN BARBU Cunoscând îndeaproape, și în timp, eforturile științifice ale scriitorului Nicolae Cârlan, după avatarurile mai multor profesiuni, legate de munca fizică și de îndeletnicirile tâmplelor, istoricul literar de azi, de pe baricadele vârstei (75 de ani, la 15 dec., 2014), a finalizat, în 2013, unul din marile lui proiecte
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Opera Magna a lui Nicolae Cârlan despre albatrosul ucis în decembrie 1956. 16. Cartea rămâne monumentală, atât prin numărul de pagini conținute, cât și prin zecile de răspunsuri care privesc variante de texte, de formulări intrinseci ale acestora, prin trimiterile științifice ale aparițiilor în reviste, cărți sau manuscrise. Adică, toate cerințele biblioteconomice sunt prezentate în această carte ca niște numitori comuni, atât la textele publicate, cât și la cele existente și în manuscrise. 17. Profesorul - cercetător Nicolae Cârlan s-a implicat
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
dacă n-ai un trend asigurat, deocamdată, prin intuiție. La vremea potrivită, a finalizărilor, se poate vorbi și de veracitatea metodei folosite, chiar și a revelațiilor care s-au ivit pe parcurs. Cert este că susținerea lucrării în 1996 (conducător științific, Ion Vlad) i-a creat ori ia deschis căi nebănuite de cercetare (atunci) în viitorul nu numai apropiat. Vreau să spun că „mantaua” à la Gogol îi protejează lămuritor toate întreprinderile ulterioare de cercetare literară. De atunci ele au început
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
știe, ori cel puțin așa îi bate gongul sinelui, că amintirea existenței lui va mai reverbera un timp, poate chiar în texte scrise. Oralitatea a devenit de acum rezerva îngăduită nu numai folclorului, legendelor, anecdoticii, miturilor, ci și prin îndreptare științifică, chiar antropocentrismului. A treia notă se constituie dintr-o laudă, deloc de curtoazie a lucrului bine făcut, menit să dureze: prin minuțiozitatea analizelor realizate de profesorul Gh. Glodeanu - cu deschidere de luat în seamă și în plan național, ca și
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
contextul Est-european al problemei (Brecht, Shklovsky, Brodsky etc.). Aceeași autoare a publicat în "Comparative literature" 56, 2004, p.243-261, un articol despre impactul poliției secrete în viața literară, în Uniunea Sovietică și în România. Mariana Tuțescu este membru în Comitetul științific al revistei "Revue de linguistique romane" publicată la Zürich, iar numele ei a putut fi întâlnit de mai multe ori în reviste franceze de lingvistică. Despre relația dintre identitate și globalizare, cu aplicație la cultura românească, am scris în "Semiotica
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
România, reprezentantul Academiei Suedeze a spus, în legătură cu neacordarea unui Premiu Nobel unui scriitor român, că absența unor traduceri de calitate a făcut dificilă alegerea unui scriitor român pentru a fi premiat. Nu dispunem de o informație de ansamblu despre cercetarea științifică în România Mai sunt apoi lucrările de importanță națională, de tipul dicționarelor, al istoriilor (României, limbii române, literaturii române), care trebuie și ele să fie subvenționate la nivelul unor instituții culturale centrale, cum ar fi Academia Română. De acord. Dar semnificația
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]