1,589 matches
-
și a fost capuchehaie la Poarta otomană. Era văr primar cu Constantin Brâncoveanu, mamele lor fiind surori. Știrbei a deținut dregătoriile de mare sluger, mare comis, mare clucer și mare ban în timpul domniei acestuia. Constantin era fiul marelui comite Radu Știrbei din Izvor și al soției sale Ilinca (sora Stancăi Cantacuzino). Venalitatea lui a dus la pedepsirea sa în timpul lui Antonie din Popești. Falsificarea unei iscălituri în 1675 pentru a fura bani din vistierie, pe când era logofăt de vistierie, aproape l-
Constantin Știrbei () [Corola-website/Science/334950_a_336279]
-
ani, România și-a dat o nouă constituție democratică (1923) și a săvârșit reforma administrativă (1925). Ferdinand a fost criticat adesea pentru personalitatea slabă, unii susținând că a fost sub influența soției sale și a politicienilor Ionel Brătianu și Barbu Știrbei, colaboratori apropiați ai săi. Ultimii ani ai suveranului au fost umbriți de noua renunțare la tron a prințului Carol (decembrie 1925), pe care Ferdinand n-a mai tolerat-o, numindu-l moștenitor al tronului pe prințul Mihai, care i-a
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Reuters, în Anglia (1851). Cele trei agenții semnau în 1859 un acord de colaborare prin care își partajau, de fapt, piața de informații mondială. Istoria agențiilor de presă din România începe la 1 august [[1854]], în timpul domniei prințului Barbu Dimitrie Știrbei, când sub autoritatea statului telegraful transmite prima telegramă de la București la Viena. Ea a fost expediată pe linia Ploiești, Brașov, Sighișoara, Cluj, Timișoara, Viena și avea ca subiect operațiunile militare din Războiul Crimeei. Contractul oficial dintre Havas și Ministerul Afacerilor
Agențiile de presă din România () [Corola-website/Science/314575_a_315904]
-
ajutat la stingerea epidemiei de holeră din 1849, în Champagne și Cher. Ar fi trebuit să stea în Țara Românească doar 3 ani dar a rămas până la sfârșitul vieții. A venit încă din 1853 în București, invitat de domnul Barbu Știrbei, pentru a organiza serviciul sanitar. A contribuit fundamental la organizarea învățământului medical din România. A fost profesor de chimie la Universitatea din București. În 1860 a fost ridicat la rangul de general. A organizat serviciul românesc de ambulanțe, care s-
Carol Davila () [Corola-website/Science/298869_a_300198]
-
ridicat la rangul de general. A organizat serviciul românesc de ambulanțe, care s-a distins apoi în timpul Războiului de Independență. Modelează viața medicală sub patru domni, dintre care trei îi devin prieteni. În București, la sosire, impresionează pe Vodă Barbu Știrbei când se prezintă după trei zile cu rezultatele unei prime inspecții sanitare și cu proiecte de reformă. Al doilea domn pe care îl câștigă Davila de partea lui este Alexandru Ioan Cuza. Azilului său de orfane, întemeiat la București, îi
Carol Davila () [Corola-website/Science/298869_a_300198]
-
Uniunii Sovietice a ocupat de facto țara). De-abia printr-un Decret Regal din 31 august a fost formalizată numirea de către rege a lui Sănătescu în fruntea guvernului. Guvernul Sănătescu a trimis o delegație (Lucrețiu Pătrășcanu, generalul Dumitru Dămăceanu, Barbu Știrbei, etc.) pentru negocierea și semnarea Convenției de Armistițiu la Moscova cu Națiunile Unite; rușii au tărăgănat primirea delegației până armata lor ocupase teritoriul României, actul fiind semnat pe 12 septembrie. Pe 15 septembrie a avut loc o ședință de lucru
Constantin Sănătescu () [Corola-website/Science/299972_a_301301]
-
1843-1844 Școala Centrală are 405 elevi (250 din Craiova și 155 din alte localități). După înfrângerea Revoluției de la 1848, școala se închide pentru că nu are dascălii necesari. Clădirea devine cazarmă, spital, bucătărie. După revoluție pe tronul Țării Românești urcă Barbu Știrbei care cumpărase terenul pentru școala craioveană. În 1852 școala s-a închis din nou și clădirea sa devine comandament țarist și spital. Gheorghe Marin Fontanin protestează, este arestat, alungat, dar se întoarce și în 1854 deschide iar școala (acum gimnaziu
Colegiul Național Carol I din Craiova () [Corola-website/Science/304748_a_306077]
-
pe Dealul lui Bucică din satul Dobriceni din comună, vin să întărească o certitudine, că ne aflăm pe aceste meleaguri de mii de ani. Localitatea a purtat de-a lungul ultimelor sute de ani denumiri diferite, de la Cepturoaia - Ciuturoaia, la Știrbei și actuala denumire improprie, cea de Iancu Jianu. (Localitatea noastră nu a avut nici-o legătură cu așa-zisul haiduc, un aventurier care a ajuns doar până la Mănăstirea Călui, pe care a prădat-o, denumirea respectivă fiind dată de conducerea comunistă
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
a prădat-o, denumirea respectivă fiind dată de conducerea comunistă a localității, în 1953). Cepturoaia - Ciuturoaia, adevărata denumire a localității, așa cum este ea atestată documentar, se pare că vine de la numeroasele fântâni cu ciutură, existente aici. Apoi a fost denumită "Știrbei", deoarece aici își avea prințul moșii întinse și un palat pe dealul unde acum este liceul. A mai rămas din toata averea prințului o cramă domnească încă folosită. Localitatea propriu-zisă este împărțită în două: partea sudică, numită și Robiți, cea
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
Elisabeta (Safta) Cantacuzino-Pașcanu (soția lui Barbu Știrbei, domnitorul Țării Românești), s-a născut în 1805, fiind fiica Elenei Brâncoveanu (1787-1809), stră-strănepoata domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și a marelui spătar moldovean Grigore Cantacuzino-Pașcanu (1779-1808). îi era nepoată marelui ban de Craiova, Grigore Brâncoveanu (1770- 1832), ultimul descendent pe
Elisabeta Știrbey () [Corola-website/Science/331503_a_332832]
-
pe linie masculină ce a purtat numele Brâncoveanu și care o înzestrează generos, căci ambii ei părinți mor timpuriu, fiind îngropați la Brașov. A mai avut o soră, Zoe, măritată cu un Ghica. Elisabeta s-a căsătorit cu Barbu D. Știrbei (viitorul domnitor al Țării Românești, 1849-1853 și 1854-1856) la Brașov, în toamna anului 1821, marile familii boierești refugiindu-se acolo pe timpul "Zaverei." Cuplul revine în Țara Românească în 1825, stabilindu-se în casa de pe Podul Mogoșoaiei, devenit mai târziu palatul
Elisabeta Știrbey () [Corola-website/Science/331503_a_332832]
-
Românească în 1825, stabilindu-se în casa de pe Podul Mogoșoaiei, devenit mai târziu palatul domnesc Știrbey. Doamna Elisabeta rămâne cunoscută în istorie și pentru balurile pe care le dădea aici, dar și pentru patronajul societăților de binefacere. În 1839 Elisabeta Știrbei traduce o lucrare, a lui Jeanne Campan, intitulată " Pentru educația copiilor", sub anonimat, semnând „o mumă”. În 1843 înființează prima școală cu predare în limba română pentru fete, găzduită temporar în Hanul Șerban Vodă, pentru ca din 1856 să fie cumpărate
Elisabeta Știrbey () [Corola-website/Science/331503_a_332832]
-
fie cumpărate case pe Podul Calicilor (Calea Rahovei). Construcția, în forma dată de arhitectul Statie Ciortan la 1930, se mai află și azi în strada Justiției nr. 55, în stare avansată de ruină. Doamna a avut nouă copii cu domnitorul Barbu Știrbei: Grigorie (1822-1845), Fenareta (1823-1895), Ecaterina (1823-1853), Eliza (1827-1890/1894), George (1828-1925), Alexandrina (1829-1894), Elena (1831 - 1864), Alexandru (1837-1895), Dimitrie (1841-1913). După 1856 a trăit în străinătate, mai mult la Paris, Nisa și Geneva, unde a și murit la 24 august
Elisabeta Știrbey () [Corola-website/Science/331503_a_332832]
-
Cu numai câteva decenii în urmă, localitatea Vâlcele era o stațiune balneară cu mare renume atât în țară cât și peste hotare. Printre distinșii vizitatori din țară care și-au petrecut o perioadă de timp la Vâlcele amintim familile Ghica, Știrbei, Cantacuzino, Florescu precum și personalități de marcă: Gheorghe Barițiu, Nicolae Bălcescu, Titu Maiorescu. Printre vizitatorii străini care au vizitat stațiunea se numără arhiducele austriac Iosif și principele Serbiei, Miloș Obrenovici, care drept recunoștință pentru eficacitatea tratamentului efectuat a finanțat în anul
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
Dobriceni este un sat în comuna Iancu Jianu din județul Olt, Oltenia, România. Dobriceni, care a fost o comună până în 1952, este unul din cele patru sate aparținătoare actualei comune Iancu Jianu din județul Olt, (fosta localitate Știrbei din județul Romanați). Denumirea localității Dobriceni, istoria scrisă a acestei vetre, începe în timpul celei de-a doua domnii a domnitorului Mihnea Turcitu 1577-1583 și 1585-1591, cel care promulga și prima reforma fiscală, introducând în Țară Românească impozitul individual în locul celui
Dobriceni, Olt () [Corola-website/Science/298963_a_300292]
-
cu Uzinele Comunale București devenind Venus UCB. În toamna anului 1948 Venus evolua în eșalonul al 3-lea și, odată cu desființarea arbitrară a acestuia, Venus dispare desființându-se. În anul 1953 zona în care se afla Arena Venus (actualul parc Știrbei, cuprins între podul cu același nume și Casa de Cultură a Studenților) devine zonă militară și toate clădirile, inclusiv cochetul stadion, sunt demolate. Astfel, în decurs de numai patru ani cel mai galonat club de fotbal din București dispare fără
Venus București () [Corola-website/Science/299353_a_300682]
-
le-ar oferi dezvoltării orașului. S-au trimis jalbe Ocârmuirii județului Ialomița în mai multe rânduri, nici una neavând rezultate scontate. Locuitorii nu s-au lăsat și au acționat și în anii următori; astfel, s-au adresat în 1849 domnitorului Barbu Știrbei, care în noiembrie 1849 a răspuns raportului, admițând că orașul va cunoaște o enormă dezvoltare dacă va fi "liber". A poruncit să se trimită un inginer topograf care să ridice cu cea mai mare exactitate planul orașului Călărași, plan care
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
se trimită un inginer topograf care să ridice cu cea mai mare exactitate planul orașului Călărași, plan care va crea străzi drepte, paralele, întretăiate de altele, formând dreptunghiuri mari, cu 4 piețe și un bulevard. La 28 iulie 1851 Barbu Știrbei vine personal la Călărași unde este întâmpinat cum se cade. Se convinge de mersul lucrărilor și de mizeriile pe care locuitorii le îndurau din cauza situării orașului pe o moșie particulară. Suma care trebuia achitată, de 250.000 de lei, pentru
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Ion Nistor, Aurel Onciul, M. Pherekyde, Ion I. C.Brătianu ș.a. De asemenea, în fond sunt incluse o serie de documente care au aparținut Elenei Flondor, soția lui Iancu Flondor, fiului acestora Șerban Flondor, soției lui Șerban, Nadeje (Nadejda) Flondor, născută Știrbei și lui Nicolae (Nicu) Flondor, fratele lui Iancu Flondor. (Rînziș, Filofteia, op.cit.). In Arhivele Statului din Cernăuți există "Colecția de documente "Familia Flondor" care cuprinde 10 dosare; fondul "Colecția de documente..." are numărul de inventar 1243. Iancu Flondor , în orele
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
a fi anterioară domniei lui Matei Basarab, care nu a făcut decât să adauge pridvorul. Dar macheta bisericii pictate în cadrul tabloului votiv și ținută de voievod și de soția sa este reprezentată fără pridvor. Mănăstirea a fost renovată de către Barbu Știrbei între anii 1852-1856, când o parte a chiliilor au fost dărâmate datorită stării de ruină la care se aflau. În locul lor a construit clădiri noi pe baza unor proiecte făcute de diversi arhitecți, printre care Carol Benesch. Reparații ale lăcașului
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
Paris) a fost un sculptor român, stabilit în Franța, membru de onoare al Academiei Române. A fost un descendent al unor ardeleni transhumanți stabiliți în Bărăgan. Părinții săi se numeau Petre și Alexandrina. A absolvit clasele primare, gimnaziul și liceul Barbu Știrbei la Călărași, unde și-a și petrecut o bună parte a tinereții sale. A studiat la Școala de Arte Frumoase din București cu maestrul Cornel Medrea. Devine profesor de sculptură la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București, iar în
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
13, județul Sibiu. 328. Roth Anelise, născută la 29 septembrie 1971 în Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea, România, fiica lui Verdoni Antonio și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania 74638 Waldenburg, Hohebuch 16, cu ultimul domiciliu din România, Râmnicu Vâlcea, str. Știrbei Vodă nr. 186, județul Vâlcea. 329. Palsson Luminița Sorana, născută la 6 aprilie 1967 în Constantă, județul Constantă, România, fiica lui Buldur Alexandru și Steliana, cu domiciliul actual în Suedia, 22731 Lund, Ornvagen 68, cu ultimul domiciliu din România, Constantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120082_a_121411]
-
localitatea Măgureni din județul Prahova unde a copilărit împreună cu sora să, Georgeta Viorica. Tatăl său, Constantin, a fost învățător cu pregătire teologica și mama sa se numea Ecaterina.. Urmează școală primară și liceul, început în 1944 la Liceul „Dumitru Barbu Știrbei”, din Câmpina, după care a promovat examenul de capacitate (1948) și apoi încă patru clase - cursul superior - făcute la Scoala Tehnică Petrol, Câmpina, specialitatea Foraj, urmate de bacalaureat (1952). După terminare, se înscrie la Scoala Superioară de Aviație, care avea
Justin Capră () [Corola-website/Science/305011_a_306340]
-
în 1866 și una deschisă în 1890 la Asău și cinci biserici (la Comănești, Șupanu, Leloaia, Asău și Lunca Asău), iar principalii proprietari de pământ erau D. Ghica și G. Ghica, părți de moșii fiind deținute și de principele Al. Știrbei, N. Ghica, Eug. Ghica și G. Șeptilici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează drept reședință a plășii Comănești, având 3920 de locuitori în satele Comănești, Lăloaia, Lunca de Jos, Podeiu, Padinele și Șupanu, după ce satele Asău și Lunca-Asău s-au
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
Ministrul Educației, Ecaterina Andronescu a fost victima unui accident rutier în Capitală în această după amiază. Accidentul a avut loc la intersecția dintre Strada Lutherană și bulevardul Știrbei Vodă. Din primele informații se pare că un taximetrist a încercat să traverseze pe roșu intersecția, iar cele două mașini au intrat în coliziune. Din informațiile obținute de Antena 3, taxiul s-a răsturnat în urma impactului. Ecaterina Andronescu a oferit
Ecaterina Andronescu, accident de maşină în Capitală () [Corola-journal/Journalistic/42591_a_43916]