1,581 matches
-
și Nahla, cu domiciliul actual în București, str. Mitropolit Filaret nr. 58, sectorul 4. 255. Shahid Zadeh Farhad, cetățean iranian, născut la 5 septembrie 1962 în localitatea Teheran, Iran, fiul lui Fayzollah și Shahrokh, cu domiciliul actual în București, str. Știrbei Vodă nr. 103, bl. 24 A, et. 6, ap. 21, sectorul 4. 256. Agha Beigi Ali Reza, cetățean iranian, născut la 28 iulie 1968 în localitatea Teheran, Iran, fiul lui Ahmad și Fatemeh, cu domiciliul actual în București, str. Știrbei
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
Știrbei Vodă nr. 103, bl. 24 A, et. 6, ap. 21, sectorul 4. 256. Agha Beigi Ali Reza, cetățean iranian, născut la 28 iulie 1968 în localitatea Teheran, Iran, fiul lui Ahmad și Fatemeh, cu domiciliul actual în București, str. Știrbei Vodă nr. 150, bl. 26C, et. 1, ap. 2, sectorul 1. 257. Balazadeh Behshad, cetățean iranian, născut la 22 martie 1969 în localitatea Teheran, Iran, fiul lui Behruz și Lili, cu domiciliul actual în București, Drumul Taberei nr. 48, bl.
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
București, str. Poiana Mare nr. 6, bl. 8, sc. B, ap. 38, sectorul 6. 448. Bazzaz Fatorachi Alireza, cetățean iranian, născut la 10 februarie 1967 în localitatea Ourmia, Iran, fiul lui Biuk și Kobra, cu domiciliul actual în București, str. Știrbei Vodă nr. 164, ap. 74, sectorul 1. 449. Abu Rjala Nabil Hassan Khalil, cetățean palestinian, născut la 27 aprilie 1964 în localitatea Kazaa, Palestina, fiul lui Hassan Khalil și Mariam, cu domiciliul actual în București, Str. Pătulului nr. 2A, bl.
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
compusă din subsol, și Televiziune Cluj parter și etaj - Garaj Teren 10.178 mp C. Constanța 1. Vila nr. 1 Mamaia Studioul de Radiodifuziune - Clădire compusă din demisol, Constanța parter și etaj Teren 1.674 mp D. Craiova 1. Str. Știrbei Vodă nr. 3 Studioul de Radiodifuziune - Clădire compusă din demisol, Craiova parter și etaj, cu o suprafața - construită de 425 mp - Garaj de 119 mp - Clădire cu dependințe și subsol de 84 mp - Cabina portar, în suprafața de 7 mp
LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126430_a_127759]
-
putea fi faptul că întregul său demers nu era un program politic, ci doar o analiză critică la adresa situației constatate. Nu există nici întreprinderi industriale sau comerciale, nici mari capitaluri, nici datorie publică."43 Fără a aduce ceva nou, Barbu Știrbei își exprima și el prin Considerații asupra stării politice asupra Principatului Valahia, apărută la 1855, convingerea asupra adevăratei rațiuni a unei guvernări, și anume găsirea unui echilibru între diferitele curente existente la un moment dat la nivelul oricărei societăți 44
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
căruia era formulată o critică dură la adresa echipei ministeriale reprezenta o primă formă de contestare explicită a autorității domnitorului și de afirmare a opoziției unite. Documentul amintit, subscris, printre alții, de I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Ștefan Golescu, dr. Grigore Știrbei, D. Ghica, Gr.M. Sturdza, cuprindea multiple acuzații și viza diferite aspecte ale vieții politice. Primul dintre cei menționați, I.C. Brătianu, scria în ianuarie 1863 soției sale despre agitațiile din Camera Deputaților și despre un incident în care Cezar Boliac fusese
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
trecerea într-o nouă etapă a luptei împotriva lui Cuza. Cei care semnau prima declarație de intenție erau reprezentanți importanți ai mai multor grupări politice: Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, A. Panu, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei, iar din august 1865 li se vor alătura I. Bălăceanu, L. Catargiu, P. Mavrogheni, G. Mîrzescu, col. Haralambie, Al. Candiano-Popescu166. În interiorul coaliției, conservatorii considerau că necesitatea de a conferi o imagine populară abdicării forțate a lui Al.I. Cuza trebuia
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
deputați, hotărâți să acționeze împotriva șefului statului 203, contribuia serios la erodarea autorității domnitorului, iar semnarea unui acord în iunie 1865 de către Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C.N. Brăiloiu, Ion Ghica, A. Panu, Lascăr Catargiu, Grigore Sturdza, C.A. Rosetti, Gh. Știrbei ș.a. venea ca un fapt firesc. Documentul, invocând situația politică și geografică a țării, dar și programul "Partidei Naționale" din 1857, încerca să justifice acțiunea pe care semnatarii se angajau să o ducă pentru aducerea unui prinț străin pe tronul
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de către Puterile Garante, pe motiv că ar amenința suzeranitatea Porții asupra Principatelor, ar putea afecta-o și pe cea de-a doua. Dacă în perioada 1852-1855 apar numai 6 politograme în sensul amintit, cum ar fi cele ale lui Barbu Știrbei, N. Golescu și N. Crețulescu ce vorbeau de aducerea unor domni europeni, mai puțin din Austria și Rusia, după Congresul de la Paris apar 27 de politograme numai în 1857. Nu lipsit de importanță, și din perspectiva faptului că apare la
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
În acest sens, Grigore Alexandru Ghica scria un memoriu pe care-l trimitea chiar contelui Walewski. George Dim. Bibescu, fostul domn, pleda pentru aceleași idei în broșura Les Principautés Roumaines devant l'Europe semnând sub pseudonimul Sanejound 242, iar Barbu Știrbei vedea în formula politică amintită o barieră în calea tendințelor rusești de expansiune spre strâmtori 243. Unul dintre reprezentanții cei mai activi ai emigrației românești, I.C. Brătianu, deși era încă cu domiciliul forțat în casa de sănătate a doctorului Blanche
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în casa secretarului acestuia, îi permitea celui dintâi să capete convingerea că împăratul francez susținea ideea unui prinț străin la tronul Principatelor, dar și faptul că unul din cei care pleda în această direcție pe lângă șeful statului francez era Barbu Știrbei 245. Campania dusă de foștii revoluționari în perioada 1848-1856 aducea câteva rezultate palpabile, mai ales în rândul opiniei publice franceze. Un exemplu elocvent îl reprezintă Paul Bataillard, care considera drept unică alternativă posibilă pentru Principate unirea acestora sub un principe
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
misiunea să pregătească în exterior terenul în vederea detronării, I.C. Brătianu. După ce în cursul lunii decembrie 1865 se afla la Paris, vestea părăsirii tronului de către Alexandru Ioan Cuza îl găsea la Nissa, unde plecase pentru o întâlnire cu fostul domn Barbu Știrbei, consultat adesea în chestiuni politice. Dovadă a imaginii bune pe care o avea în rândurile tinerilor români aflați la studii în capitala Franței, dar și a recunoașterii de către aceștia a contribuției la evenimentul din 11 februarie era manifestația de simpatie
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
se hotăra trimiterea la Paris a unei delegații formată din V. Boerescu și Gh. Costaforu (reprezentând Senatul), în timp ce deja amintitul Scarlat Fălcoianu primea acum un mandat cu același obiectiv, din partea Camerei Deputaților, pe care trebuia să-l îndeplinească alături de G. Știrbei 333. Datorită intermedierii realizate de familia de Galhau și a discuțiilor pe care aceeași d-nă Cornu le avusese cu I.C. Brătianu, acesta din urmă trimitea și el, tot pe 14 martie, o telegramă către executivul român în care anunța disponibilitatea
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
structurate mai întâi în vara lui 1863 în jurul Societății Progresului din care făceau parte Anastasie Panu, George Mârzescu, Lascăr Catargiu, Gr. Sturdza la care se vor alătura Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei 451, lideri politici din toate regiunile țării exprima preocuparea complotiștilor de a arăta că există o preocupare foarte serioasă că mișcarea împotriva domnitorului să nu poată fi prezentată ca fiind una antiunionistă, în condițiile în care ea se dorea una
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
227 Sturdza, Dimitrie, 76, 161 Sturdza, Gr.M., 34, 43, 61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Gr.M., 34, 43, 61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131 Vlădoianu, B., 51 Voinescu, Ion, 31
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131 Vlădoianu, B., 51 Voinescu, Ion, 31 Voinescu, Scarlat, 191
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
investiții "Noua Casă Radio" București, cuprinși în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 (1) Obiectivul de investiții "Noua Casă Radio" București se va realiza în corpurile de clădire A1, A2, A6, si B din imobilul situat în municipiul București, str. Știrbei Vodă, sectorul 6. ... (2) Corpurile de clădire A3, A4, A7 și C rămân în conservare prin grijă Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, iar corpurile A5 și D nu se mai execută. ... Articolul 3 Prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului
HOTĂRÎRE Nr. 1.387 din 3 decembrie 1996 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Noua Casa Radio" Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116505_a_117834]
-
garaj Ambasada Algeriei 23. Str. Negustori 14, ap. 12 Ambasada Ungariei - Bir. Com. 24. Aleea Trandafirilor 2 A, ap. 1 Ambasada Indoneziei 25. Aleea Trandafirilor 4, ap. 1 Ambasada Braziliei 26. Aleea Trandafirilor 4, ap. 3 Ambasada Irakului 27. Str. Știrbei Vodă 17, ap. 4 Ambasada Britanică 28. Str. Cîmpia Turzii 32, ap. 1 Ambasada Britanică 29. Calea Victoriei 128 A, ap. 43 Ambasada Ungariei 30. Calea Victoriei 91-93, sc. B, ap. 14 Ambasada Egiptului 31. Str. Biserica Amzei 29 Agenția "Inturist" 32
HOTĂRÂRE nr. 115 din 7 februarie 1990 privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătura cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106970_a_108299]
-
cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, Calea Buziasului nr. 66, județul Timiș. 74. Masoud A.A. Ahmad, cetățean iordanian, născut la 7 martie 1956 în localitatea Irbid, Iordania, fiul lui Abdel Rahim și Fatmeh, cu domiciliul actual în București, str. Știrbei Vodă nr. 152, bl. 26 B, ap. 22, sectorul 1. 75. Al-Qutob Khalil Marwan Khalil, cetățean iordanian, născut la 1 iunie 1956 în localitatea Jericho, Iordania, fiul lui Marwan și Nadera, cu domiciliul actual în localitatea Brașov, str. Prahova nr.
HOTĂRÂRE nr. 360 din 6 mai 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124172_a_125501]
-
actual în București, sos. Berceni nr. 9, bl. 3, sc. 1, ap. 12, sectorul 4. 245. Saidi Masud, cetățean iranian, născut la 17 aprilie 1920 în localitatea Teheran, Iran, fiul lui Taghi și Roghie, cu domiciliul actual în București, str. Știrbei Vodă nr. 4, bl. 2, sc. 3, et. 2, ap. 9, sectorul 1. 246. Arafat Raed, cetățean iordanian, născut la 24 mai 1964 în localitatea Damasc, Siria, fiul lui Dawoud și Tharwar, cu domiciliul actual în localitatea Cuza Vodă nr.
HOTĂRÂRE nr. 360 din 6 mai 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124172_a_125501]
-
județul Arad. 326. Gabauer Sabina (Afumatu), născută la 13 aprilie 1963 în localitatea Călărași, județul Călărași, România, fiica lui Afumatu Petre și Constantă, cu domiciliul actual în Austria, 4470 Enns, Kasernenstr. 17, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Călărași, str. Știrbei Vodă, bl. K 9, sc. 2, et. 4, ap. 18, județul Călărași. 327. Bădoiu Ștefan, născut la 12 aprilie 1961 în localitatea Ciupercenii Noi, județul Dolj, România, fiul lui Constantin și Cornelia, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Otto
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
Metalurgiei nr. 20 bis, ap. 68, sectorul 4. 543. Mureșan Anuca, născută la 9 august 1967 în București, România, fiica lui Alexandru și Florica, cu domiciliul actual în Suedia, 25228 Helsingborg, Oresundsgatan 3, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Știrbei Vodă nr. 129, sectorul 1. 544. Osman Ervin, născut la 14 noiembrie 1954 în localitatea Constantă, județul Constantă, România, fiul lui Anis și Gevrie, cu domiciliul actual în Austria, 9314 Launsdorf, Lerchenfeldsiedlung 9, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Băile
HOTĂRÂRE nr. 184 din 18 martie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123615_a_124944]
-
necesare activităților desfășurate de instituțiile de justiție din municipiul București și din Ministerul Justiției, care prevăd următoarele: 1. amplasarea Muzeului Național de Istorie în corpurile A1, A2, A4, A5, A6, B și D din imobilul situat în municipiul București, str. Știrbei Vodă, sectorul 1 - varianta I din studiul de prefezabilitate -, conform schiței prezentate în anexa nr. 2 la prezența hotărâre; 2. amplasarea instituțiilor de justiție din municipiul București, nominalizate în anexa nr. 3 la prezența hotărâre, în corpurile A3, A7 și
HOTĂRÂRE nr. 914 din 29 decembrie 1997 privind aprobarea soluţiilor pentru asigurarea unor sedii pentru Societatea Română de Radiodifuziune, pentru Muzeul Naţional de Istorie, precum şi a spaţiilor necesare activităţilor specifice desfăşurate de către instituţiile de justiţie din municipiul Bucureşti şi din Ministerul Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119789_a_121118]
-
din studiul de prefezabilitate -, conform schiței prezentate în anexa nr. 2 la prezența hotărâre; 2. amplasarea instituțiilor de justiție din municipiul București, nominalizate în anexa nr. 3 la prezența hotărâre, în corpurile A3, A7 și C din imobilul din str. Știrbei Vodă - varianta I A din studiul de prefezabilitate -, conform schiței prezentate în anexa nr. 2 la prezența hotărâre. Pentru diferența de maximum 50.000 mp dintre spațiul necesar și cel atribuit în imobilul din str. Știrbei Vodă, Ministerului Justiției i
HOTĂRÂRE nr. 914 din 29 decembrie 1997 privind aprobarea soluţiilor pentru asigurarea unor sedii pentru Societatea Română de Radiodifuziune, pentru Muzeul Naţional de Istorie, precum şi a spaţiilor necesare activităţilor specifice desfăşurate de către instituţiile de justiţie din municipiul Bucureşti şi din Ministerul Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119789_a_121118]