819 matches
-
nu mai citesc nimic... Se poate? Cum ar reacționa oare dacă i-aș turna un borcan cu miere-n cap și-aș presăra fulgi? Uite-așa, dacă te-ai duce lângă ființa asta negricioasă, cu umeri ascuțiți și bot de știucă, care gesticulează isteric, și i-ai aprinde un ghemotoc de cârpe în față? Și, totuși, are ceva fascinant: n-am mai văzut pe nimeni până acum care să dea în același timp din toate membrele, ca girafele alea de lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
rămân împreună, uniți ca două verigi. Pe tarabe stau crapii uriași, spintecați, cu lapții și icrele la vedere, cu bășicile albe încă pline de aer, cu măruntaiele groase și inima vânătă, cleni cu solzi alungiți, ca niște ochi de cristal, știuci ascuțite, dințoase, gata să țâșnească prin aer, zvâcnind din cozi sângerii, bibani dungați, cu spinări împodobite de țepi, lini cu stropi violeți și mustăți de nisip, plătici și lipani subțiri, de-o palmă, fântânei cu aripioare de păsări, mrene și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se citea ticul speței șmechere și degenerate: ticul făcutului cu ochiul. Adormise cândva, pierdut în stratosferele nopții. Avionul se leagănă lin, domnul se apleacă puțin în stânga, spre mica fereastră. Scaunele vibrează ușor, un scurt curent de alarmă frisonează pântecul de știucă metalică al avionului. Pasagerii privesc spre distinsul turist, ca și cum comportarea acestuia ar fi, de fapt, adevăratul test al zborului. Își consultă, agitați, ceasurile, se uită îngrijorați unii la alții. Elegantul străin nu dă, însă, nici un fel de semne de neliniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
spre domnul elegant și occidental, să ghicească, pe importanta sa figură, primejdia. Turistul e calm, nici o grijă. Avionul se leagănă lin, domnul se apleacă spre stânga, spre mica fereastră. Scaunele vibrează din nou, scurt curent de alarmă prin pântecul de știucă metalică al avionului. Pasagerii privesc iar spre distinsul pasager, ca și cum comportarea acestuia ar fi, de fapt, adevăratul test al zborului, ca și cum de el depinde soarta lor. Își consultă, agitați, ceasurile, se uită îngrijorați unii la alții. Elegantul străin nu dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Iisus Hristos, pe care le-a ciocănit cu ciocanul lui Manfred până le-a aplatizat cu totul. Desenul colorat al lui Doré e distrus în întregime. Micul Manfred spune că va face din bucățile de metal lingură de dat la știucă. Ar fi trebuit să înțeleg că un asemenea personaj nu se potrivește cu timpul nostru. Dar măruntaiele, mecanismul interior, mai funcționează încă. Micul Manfred ni l-a arătat. A învârtit cheia ușor și îndemânatic. Atunci motorul sau mecanismul de ceas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
va avea Ilie, spuse Domnul, ridicându-se din jilțul domnesc și îndreptându-se spre micul salonaș, unde, însoțit de trimișii străini și de câțiva oameni de încredere, se pregăti să prânzească. Să-l lăsăm pe Vodă să se desfăteze cu știuca umplută cu nuci și stafide, crapii proaspeți, aduși din iazurile care zălogeau apa Miletinului, la care se putea ciocni un pahar de vin de Cotnar, și să aruncăm o privire spre curtea boierului Iordache. Avea clucerul Grigore Iordache o bucată
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Pescuitul la copcă În lunile cu ger cumplit Noi ne duceam la pescuit, Făceam copci cu toporișca Și prindeam bibani cu brișca. Parcă-l văd mergând pe gheață Pe-un coleg roșu la față Din țigări trăgea avan, Prindea știucă și biban. El se deplasa pe râu Cu o funie la brâu, Se mișca încet pe gheață Ca să se mențină-n viață. Aveam degete lovite Și de ger înțepenite, Hotărâți ca să servim acasă Saramură delicioasă. Dar la bătrânețe, visurile mele
Pescuitul la copc? by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83197_a_84522]
-
decât, să ridici arma, să țintești și să dobori frumusețile alea, roșii ca soarele în asfințit, pe care, să le tot aduni, cât e toamna de lungă...Tot povestitorul acela spunea, că, e bine ca peștișorii să fie din speciile știucă, ori păstrăv, că ăștia au un gust mai de vino-ncoa, pentru vulpi, și sorții tăi, de izbândă, vor fi, deci, mai mari. S-a dus, vânătorul Vânătoru, la Moeciu Brasov; a undit un juvelnic de păstrăvi; s-a mai
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ca să nu le încurce, căprioarele i-o ceruseră deschis. Dar tot ele aveau grijă să-i trimită, din vreme în vreme, un mesager care să-l țină la curent cu noutățile. Așa află Lupino că familiile de păstrăvi și de știuci, care nu-și vorbiseră de ani buni de zile (după o ceartă ale cărei motive nici măcar nu și le mai aminteau), acceptaseră să participe împreună la întrunirea extraordinară a peștilor de pe rîu, alături de lipani, mrene și somni. Tot cu ocazia
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
stă bine unui conducător Încercat, rosti răspicat: Tăceți, fa proastelor! Ce v-a apucat!? Lască Viorița Îi fată deșteaptă, nu ca voi, toantelor, și se face bine degrabă. Și Încă-i și mai bine că am aflat că au crescut știucile aman iar asta care a mușcat-o pe fata mea are cam nouă-zece chile! Am să-i spun lu’ Mircea lu’ Tacu să venim și să le prăbăluim oleacă! Într-o liniște deplină, cu toate simțurile treze, echipajul Înainta Încet
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În apa din ce În ce mai puțină iar deseori, cei mai viteji, reușind să se „elibereze” sărind pe iarba umedă. Îl impresionau peștii mari, Îi era foarte frică de ei și poate că de aceea era atras ca de un mirific magnet de către știucile, crapii, mrenele și mai rar, de marii somni mustăcioși. Alergând pe iarba nepăscută, se rotea În jurul monștrilor alunecoși și adeseori, În culmea curajului, Îi atingea cu un degețel Înfricoșat pe coadă. Se Întâmpla ca În acel moment, peștele să-și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
liniștea picurată și vântul îi aminteau de Tabriz, de pomii de-acasă și de ce mai pierduse. — Să nu te scufunzi chiar din prima zi în butoiul cu nostalgie! îi strigase Godun, ajungându-l din urmă. Mâine mergem să pescuim o știucă la copcă, iar de poimâine o să uiți de necazuri, fiindcă benchetuim! Omar se întoarse cu ochii spre curte, unde cârdurile de rațe ieșiseră să culeagă grăunțele aruncate de cineva. Era frig, dar în curte se mai lucra, reparau un ataș
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
se spună că e odrasla celei de-a doua Shirin a Iranului. Doar bunicu-său nu îndrăgea asta și de multe ori profețea despre fiică-sa că o s-o sfârșească atârnată de cârligul unei spânzurători. Imaginea maică-sii fluturând ca o știucă în undiță îl speria: era singură și viața i se scurgea ca o apă care nu ia cu ea și noroiul din albia unui dig, astfel că ar fi putut să o lase mai moale și să nu-și zgândăre
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în vreun loc: - Mișcă-te, mă, mai repede, că trece ziua și nu ne-am făcut treaba, ne-așteaptă oamenii să-i cinstim cu câte un cîntec! Ușor de zis când duceai la subsuoară numai un arcuș colo și o știucă de vioară, dar ia să-l fi văzut pe puriul de Neacșu cărând nu armonica lui de-o ținea pe-un șold, ci blestemul, cum îi zicea Dumitru instrumentului, care știa ce știa pentru că îl trăgeau și pe el curelele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scabroase, ca să mă „salveze“ de o doamnă căsătorită, fără de care mi se părea că viața n-are parfum, mi-a descris-o așa, între două pahare și între doi... porci ca noi, bucățică cu bucățică: că buzele sunt ca de știucă, nasul are șa, că ochii sunt ca mătasea broaștei, ovalul feței prea mic și cercul dosului prea mare, că... Marioara și Mișu îl opriră: Nu te-am învățat eu așa, spuse Mișu scrobit, iar Marioara adăugă: — Și nici nu ne
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
am publicat nimic. - Nu fi ridicol, bebé. Numai imbecilii publică, poeții scriu. I am recitat un catren mai vechi. - Tu nu știi să tai? făcu el sever. Îmi scutură mîna cu efuziune și țocăi de plăcere din botul său de știucă. Ovidiu își agită cu dispreț tufele ascuțite în jurul cheliei ca niște urechi de lup. - Acest imberb refuză să scrie versuri publicabile. Face parte din soiul de poeți care nu merită să trăiască decît după ceau murit. - Bravo lui dacă refuză
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
i se perindă pe dinainte zeci și sute de întâmplări în doar câteva clipe. Ce bine și ce frumos! Cu toate astea balta a continuat să paralizeze pe zi ce trece. Vine și ziua de apoi. Fiecare biban, caras, crap, știucă, somn, se trezește țintuit între ceilalți, paralizat între pofte și spaime, neputând nici să înhațe nici să scape, nici să trăiască, nici să moară. Începutul și sfârșitul, ochi în ochi. În clipa când se atinge suma perfectă, natura însăși intervine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
să se bată pe trei bărcuțe ruginite într-un pătrat de praf, lângă vreo apă cu miros de sulf? Amintirea lui Erwin, cu șepcuță și pantaloni bufanți, căruia îi dansa foxtrot și-i cânta arii din operete ca să-și mănânce știuca umplută? Erwin, băiatul ei! Slujise numai la cucoane elegante cu copii râzgâiați, socotea că numai așa se ține obrazul subțire. Ea știe ce căuta. Ani de zile a bătut orașul în lung și-n lat, o băbuță măruntă într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vreodată de păstrăvi? — Nu. Da’ cică mulți oameni se satură. — Eu nu m-aș sătura de ei. De știu că te saturi imediat. Dar de păstrăv sau de cățĂrat nu te saturi niciodată. Știu asta, Nickie. Vorbesc serios. Nici de știuca de apă dulce nu te saturi. Doar de rechin. Doamne, de Ăla chiar că te saturi. — Nici Ăia cu oase multe nu-mi plac. SÎnt pești din care te Îmbuibi. — Hai să strîngem pe-aici și eu o să văd unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
fichet un portret cu blondul actor american, în Marele Gatsby. Era și fană a versurilor mistriote. "Ești iconic, Volodea! Ce parabolă a timpului ai creat!", zăngănea Elvirica din lanțuri, din amulete, din cerceii lungi cu aspect de lingurițe pentru pescuit știucă, punîndu-se pe recitat: "În mine zace o sumă de ioni, Pămîntul vast îl am drept mumă. Eu știu ce sînt că-n mine zace-o sumă Să nu uitați: am fost în rînd". Nici Violeta Gheorghian n-avea vreun imbold
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
prevenire a inundațiilor. ... Secțiunea a 2-a Specii și perioade de prohibiție Articolul 5 (1) Prin excepție de la art. 1 se interzice pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice, după cum urmează: ... a) știuca, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 25 martie; în perioada 8 aprilie-6 iunie inclusiv, pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor artificiale, cu eliberarea capturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250439_a_251768]
-
pescuitul comercial, recreativ/sportiv și familial al speciilor de pești și al altor viețuitoare acvatice, după cum urmează: ... a) știuca, începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin până la data de 25 martie; în perioada 8 aprilie-6 iunie inclusiv, pescuitul știucii se poate efectua numai cu folosirea echipamentelor de pescuit recreativ/sportiv și a momelilor artificiale, cu eliberarea capturii în mediul acvatic natural; ... b) pietrarul (Zingel zingel), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Stizostedion volgensis
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250439_a_251768]
-
căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o naționalitate ar putea fi „lichidată”, iar alta „întemeiată” printr-un act volitiv de moment, printr-o hotărâre a instituției puterii. De parcă domnitorul unionist n-ar fi cunoscut un lucru simplu de totcă națiunile nu apar din senin la porunca știucii sau chiar a unui domnitor. Că nașterea lor e un proces îndelungat și anevoios, iar odată ce s-au născut, nimeni nu le poate proclama nule”. Iar afirmația lui Alexandru Ioan Cuza ar fi „prima minciună de mare calibru lansată din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
odată ce s-au născut, nimeni nu le poate proclama nule”. Iar afirmația lui Alexandru Ioan Cuza ar fi „prima minciună de mare calibru lansată din vârful puterii chiar la nașterea statului român”. Fără să caut a realiza legătura dintre o știucă, un domnitor și un publicist procomunist din Republica Moldova, tindem să dăm dreptate lui Victor Stratan și să constatăm că, într-adevăr, o națiune nu se poate inventa prin eforturile, chiar de durată a unui regim politic, așa cum s-a încercat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]