821 matches
-
de stat de la 23 august 1944. Evreii care plecau atunci trebuiau să-și lase toate bunurile și toți banii, și călătoreau în condiții de război, unii pierind în aceste tentative (cazul navei „Struma”, torpilată de submarinul sovietic ȘC-213 din clasa „Știuca” : toți pasagerii, peste 700, precum și echipajul, s-au încecat în Marea Neagră, cu excepția unuia singur, David Stoliar). În perioada antonesciană au părăsit România circa 60.000 de evrei iar după după 23 august 1944 încă aproximativ 120.000, deși mulți nu
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
scoicile sau broaștele țestoase. În unele așezări, ca de exemplu Marosele sau Gyálarét, conform lui Sándor Bökönyi aproximativ 15% din totalul oaselor animale sunt oase de pește. Au fost identificate câteva specii printre care Silurus glanis (somn) sau Exos Lucius (știucă), unele exemplare fiind estimate la aproximativ 200kg. Alte resurse importante de hrană datorate mediului acvatic sunt scoicile și păsările de apă. Scoicile au fost deasemenea identificate în cantități mari în mai multe așezări, atât în estul Ungariei cât și în
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
Știuca (Esox lucius) este un pește răpitor dulcicol sau salmastricol, din familia esocide ("Esocidae"), răspândit în apele stătătoare sau lin curgătoare, cu multă vegetație din zona temperată a Asiei, Europei și Americii de Nord. Are o lungime obișnuită de 30-40 cm; poate să
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
la galben-verzui pe spate, abdomenul alb-gălbui, laturile cu pete mari, cafenii, măslinii sau negricioase, care se unesc uneori, dând benzi transversale. Înotătoarele neperechi sunt gălbui-cenușii, cu pete brune sau negricioase, ce se unesc în dungi transversale. Înotătoarele perechi sunt roșcate. Știuca este un pește răpitor foarte lacom, "rechinul" apelor dulci, care atacă nu numai peștii ci și păsările și mamiferele acvatice și se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
sos de roșii). Se poate reproduce și artificial. În România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile, lacurile, de la Dunăre și până în zona mrenei. Denumirea științifică "Esox lucius", derivă din cuvintele latine "Esox", numele dat de Pliniu unui pește (știucă sau somon) din Rin și "lucius" = știucă. Cuvântul latin "Esox" provine din cuvântul grec "isox", și este înrudit cu rădăcină celtică "eog", "ehawc" = somon. În toată țara i se zice "știucă", iar la cea mică "știuculiță". Pescarii din județul Ialomița
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
artificial. În România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile, lacurile, de la Dunăre și până în zona mrenei. Denumirea științifică "Esox lucius", derivă din cuvintele latine "Esox", numele dat de Pliniu unui pește (știucă sau somon) din Rin și "lucius" = știucă. Cuvântul latin "Esox" provine din cuvântul grec "isox", și este înrudit cu rădăcină celtică "eog", "ehawc" = somon. În toată țara i se zice "știucă", iar la cea mică "știuculiță". Pescarii din județul Ialomița și Ilfov de pe malul Dunării mai zic
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
cuvintele latine "Esox", numele dat de Pliniu unui pește (știucă sau somon) din Rin și "lucius" = știucă. Cuvântul latin "Esox" provine din cuvântul grec "isox", și este înrudit cu rădăcină celtică "eog", "ehawc" = somon. În toată țara i se zice "știucă", iar la cea mică "știuculiță". Pescarii din județul Ialomița și Ilfov de pe malul Dunării mai zic la știuca mică (până la 30 cm) și "mârlița" sau "mârloae". Lipovenii și grecii din Dobrogea îi zic cu toții "știucă", turcii îi mai zic și
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
latin "Esox" provine din cuvântul grec "isox", și este înrudit cu rădăcină celtică "eog", "ehawc" = somon. În toată țara i se zice "știucă", iar la cea mică "știuculiță". Pescarii din județul Ialomița și Ilfov de pe malul Dunării mai zic la știuca mică (până la 30 cm) și "mârlița" sau "mârloae". Lipovenii și grecii din Dobrogea îi zic cu toții "știucă", turcii îi mai zic și "turna-balâc". I se mai zice "știucoviță", "cățea", "ciucă", "fâță", "fiță", "jidancă", "rață", "boaldă", "tâlharul bălților", "rechinul apelor". Dimensiunile
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
toată țara i se zice "știucă", iar la cea mică "știuculiță". Pescarii din județul Ialomița și Ilfov de pe malul Dunării mai zic la știuca mică (până la 30 cm) și "mârlița" sau "mârloae". Lipovenii și grecii din Dobrogea îi zic cu toții "știucă", turcii îi mai zic și "turna-balâc". I se mai zice "știucoviță", "cățea", "ciucă", "fâță", "fiță", "jidancă", "rață", "boaldă", "tâlharul bălților", "rechinul apelor". Dimensiunile la care poate ajunge știuca sunt foarte mari. Femelele sunt totdeauna mai mari ca masculii. Lungimea obișnuită
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
și "mârlița" sau "mârloae". Lipovenii și grecii din Dobrogea îi zic cu toții "știucă", turcii îi mai zic și "turna-balâc". I se mai zice "știucoviță", "cățea", "ciucă", "fâță", "fiță", "jidancă", "rață", "boaldă", "tâlharul bălților", "rechinul apelor". Dimensiunile la care poate ajunge știuca sunt foarte mari. Femelele sunt totdeauna mai mari ca masculii. Lungimea obișnuită a adulților este de 25-63 cm; lungimea medie a femelelor 55 cm, iar a masculilor 40 cm; lungimea maximală a femelelor 1,5 m., iar a masculilor 1
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
iar a masculilor 1,37 m. Greutatea obișnuită 0,500-3 kg; greutatea maximală 35 kg. Longevitate maximală este de 33 ani, de obicei sub 12-15 ani. După datele lui Kessler, publicate de L. P. Sabaneyev în 1959, dimensiunile maxime a știucilor din bălțile de pe lângă mănăstiri erau 2 m lungime și 50-80 kg greutate. De obicei știuca pescuită are o lungime de până la 1 m și o greutate de până la 12 kg, cu o medie de 50-60 cm, greutate de 1-2 kg
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
Longevitate maximală este de 33 ani, de obicei sub 12-15 ani. După datele lui Kessler, publicate de L. P. Sabaneyev în 1959, dimensiunile maxime a știucilor din bălțile de pe lângă mănăstiri erau 2 m lungime și 50-80 kg greutate. De obicei știuca pescuită are o lungime de până la 1 m și o greutate de până la 12 kg, cu o medie de 50-60 cm, greutate de 1-2 kg și o vârsta de 4-6 ani. Despre dimensiunile și longevitatea știucii au circulat mai multe
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
kg greutate. De obicei știuca pescuită are o lungime de până la 1 m și o greutate de până la 12 kg, cu o medie de 50-60 cm, greutate de 1-2 kg și o vârsta de 4-6 ani. Despre dimensiunile și longevitatea știucii au circulat mai multe legende în literatură. Astfel A. P. Sabaneev afirma că cea mai mare știucă pescuită vreodată, a fost știuca istorică a împăratului Frederic II Barbarossa, care a fost prinsă de el și apoi aruncată, după cum este scris pe
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
de până la 12 kg, cu o medie de 50-60 cm, greutate de 1-2 kg și o vârsta de 4-6 ani. Despre dimensiunile și longevitatea știucii au circulat mai multe legende în literatură. Astfel A. P. Sabaneev afirma că cea mai mare știucă pescuită vreodată, a fost știuca istorică a împăratului Frederic II Barbarossa, care a fost prinsă de el și apoi aruncată, după cum este scris pe inelul de aramă, în lacul Heilbronn (Kaiserslautern) în anul 1230. Ea a fost pescuită apoi de
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
o medie de 50-60 cm, greutate de 1-2 kg și o vârsta de 4-6 ani. Despre dimensiunile și longevitatea știucii au circulat mai multe legende în literatură. Astfel A. P. Sabaneev afirma că cea mai mare știucă pescuită vreodată, a fost știuca istorică a împăratului Frederic II Barbarossa, care a fost prinsă de el și apoi aruncată, după cum este scris pe inelul de aramă, în lacul Heilbronn (Kaiserslautern) în anul 1230. Ea a fost pescuită apoi de în anul 1497, adică peste
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
pește se păstrează și astăzi la catedrala din Mannheim. Biologul german Oken a studiat în detaliu cronica istorică a acestei perioade și a constatat că Frederick al II-lea în acel moment trăia în Italia și nu putea pune inelul știucii. Ulterior a fost examinată coloana vertebrală a știucii gigant, expusă la Catedrala din Mannheim, și sa dovedit că este o falsificare, ea fiind compusă din vertebrele de la 2 știuci diferite. Coloritul fundamental al știucii este cenușiu-verzui sau cenușiu-cafeniu, spatele fiind
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
Mannheim. Biologul german Oken a studiat în detaliu cronica istorică a acestei perioade și a constatat că Frederick al II-lea în acel moment trăia în Italia și nu putea pune inelul știucii. Ulterior a fost examinată coloana vertebrală a știucii gigant, expusă la Catedrala din Mannheim, și sa dovedit că este o falsificare, ea fiind compusă din vertebrele de la 2 știuci diferite. Coloritul fundamental al știucii este cenușiu-verzui sau cenușiu-cafeniu, spatele fiind mai închis, iar flancurile mai deschise. Colorația știucii
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
în acel moment trăia în Italia și nu putea pune inelul știucii. Ulterior a fost examinată coloana vertebrală a știucii gigant, expusă la Catedrala din Mannheim, și sa dovedit că este o falsificare, ea fiind compusă din vertebrele de la 2 știuci diferite. Coloritul fundamental al știucii este cenușiu-verzui sau cenușiu-cafeniu, spatele fiind mai închis, iar flancurile mai deschise. Colorația știucii variază foarte mult, după felul și limpezimea apei, natura și gradul de dezvoltare a vegetației de lângă mal, natura fundului, vârsta peștelui
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
Italia și nu putea pune inelul știucii. Ulterior a fost examinată coloana vertebrală a știucii gigant, expusă la Catedrala din Mannheim, și sa dovedit că este o falsificare, ea fiind compusă din vertebrele de la 2 știuci diferite. Coloritul fundamental al știucii este cenușiu-verzui sau cenușiu-cafeniu, spatele fiind mai închis, iar flancurile mai deschise. Colorația știucii variază foarte mult, după felul și limpezimea apei, natura și gradul de dezvoltare a vegetației de lângă mal, natura fundului, vârsta peștelui și anotimpul. Aceste variații ale
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
știucii gigant, expusă la Catedrala din Mannheim, și sa dovedit că este o falsificare, ea fiind compusă din vertebrele de la 2 știuci diferite. Coloritul fundamental al știucii este cenușiu-verzui sau cenușiu-cafeniu, spatele fiind mai închis, iar flancurile mai deschise. Colorația știucii variază foarte mult, după felul și limpezimea apei, natura și gradul de dezvoltare a vegetației de lângă mal, natura fundului, vârsta peștelui și anotimpul. Aceste variații ale culorii permite știucii să se adaptează mediului, camuflându-se printre plante. În bălțile nămoloase
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
sau cenușiu-cafeniu, spatele fiind mai închis, iar flancurile mai deschise. Colorația știucii variază foarte mult, după felul și limpezimea apei, natura și gradul de dezvoltare a vegetației de lângă mal, natura fundului, vârsta peștelui și anotimpul. Aceste variații ale culorii permite știucii să se adaptează mediului, camuflându-se printre plante. În bălțile nămoloase coloritul este mult mai întunecat decât în râuri sau în bălțile curate, iar în bălțile de cociocuri coloritul devine negru cu totul. În unele lacuri știuca are o culoare
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
ale culorii permite știucii să se adaptează mediului, camuflându-se printre plante. În bălțile nămoloase coloritul este mult mai întunecat decât în râuri sau în bălțile curate, iar în bălțile de cociocuri coloritul devine negru cu totul. În unele lacuri știuca are o culoare argintie. Partea dorsală este cenușie-măslinie, cenușie-verzuie, galben-verzuie, cenușie-cafenie sau brună după felul apei, adesea cu dungi oblic transversale. Flancurile (laturile) au aceiași culoare ca și spatele, dar sunt mai deschise. Pe flancuri sunt pete mari, gălbui, albicioase
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
regale, printre care și Prințesa de Lamballe, au fost interogați de către Comuna din Paris. Transferată la închisoarea La Force, ea a fost una dintre victimele Masacrului din Septembrie, fiind ucisă la 3 septembrie. Capul ei a fost aplicat pe o știucă și plimbat prin tot orașul. Deși Maria Antoaneta n-a văzut capul prietenei ei de la ferestra închisorii, ea a leșinat la auzul sfârșitului înspăimântător care s-a abătut asupra prietenei ei credincioase. La 21 septembrie abolirea monarhiei a fost declarată
Maria Antoaneta, regină a Franței () [Corola-website/Science/309697_a_311026]
-
Acta Musei Devensis, XXXV-XXXVI, 2007-2008. În anul 2000 i s-a acordat "Premiul Fundației Ethnos pentru mecenat artistic "datorită realizării Proiectului cultural "Roșcani-2000 "al Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, proiect materializat în patru cărți:1 ) monografia etnofolclorică rurală, de N.A. Știucă & Co, "Roșcani, un sat pentru mileniul III", Editura Emia, Deva, 2000, 2) monografia Bisericii Ortodoxe Bunavestire din Roșcani, Dr. Zeno Karl Pinter "Roșcani - biserica, monument istoric," Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani, Mihăiești, Panc, Panc-Săliște, Dr.
Ioan Ovidiu Muntean () [Corola-website/Science/309062_a_310391]
-
de fapt", "Femeia visurilor", "În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură", "Nunta mută", "Evadarea", "Trădarea", "Semnul dragostei" și altele. A jucat și în telenovele românești: "Regina" (Don Antonucci), "Aniela" (Iorgu Vulturescu) și de curând în serialul "În numele onoarei" (Matei Știucă). Este căsătorit de peste 30 de ani, soția sa se numește Creola și au împreună doi copii: Sebastian și Irina. Interviuri
Dan Condurache () [Corola-website/Science/309228_a_310557]