1,266 matches
-
sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ani. În acel timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbășești mi-au dăruit o vacă, un cal, mi-au făcut căruță și șaretă. Am restaurat biserica și am refăcut casa parohială. Am construit un grajd cu șură și beci. Am sădit vie și am făcut stupină. Nu mi-am închipuit că pot fi în Moldova credincioși atât de darnici, atât de binevoitori. PRIMA ÎNVIERE LA STRUNGA. Pentru acoperișul casei parohiale trebuia țiglă. Am făcut comandă la o
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
usca. In rest, om de treabă. Intre actorii din piesă era și Vera Dimov, elevă de liceu. Ne- am tot scris până s-a plictisit și hârtia de atâtea litere. Atât. Litere. Dintre băieți bun prieten mi-a fost Alexandru (șura) Bărgăuanu. A murit prin '86 la Brăila unde era refugiat cu familia din Basarabia. Tatăl său fusese general țarist iar șura se născuse tocmai la Voronej. Bun și constant prieten peste trecerea timpului mi-a fost Mihail Driga, asul eleganței
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
până s-a plictisit și hârtia de atâtea litere. Atât. Litere. Dintre băieți bun prieten mi-a fost Alexandru (șura) Bărgăuanu. A murit prin '86 la Brăila unde era refugiat cu familia din Basarabia. Tatăl său fusese general țarist iar șura se născuse tocmai la Voronej. Bun și constant prieten peste trecerea timpului mi-a fost Mihail Driga, asul eleganței pe atunci. Nu știa prea bine românește dar a prins s-o folosească ceva mai bine târziu, când a ajuns în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de cancelarie, D.N.Cherciu a rămas de pomină. Muncitor, muncitor dar de o slugărnicie neîntrecută. Voia să nu aibă complicații complicându-i pe cei din jur cu o atitudine mereu afirmativă. și iată un desant de învățători puși pe șotii: șura Bărgăuanu, Mișa Driga, Antoniu Malaxian, eu, Vasile Priceputu, Jenică Lepădatu și nelipsitul Petrică Tănase. și pro și contra Cherciu, ajungem la pariu. E de credință și personalitate? Banii jos și în frunte cu Petrică, hai la Cherciu. Batem la ușă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
e-al vostru. Bună ziua ostași! - Să trăiți domajur! - Aia e. * Sâmbăta seara plecam împreună cu Popa Vladimir, cu bilet în regulă și ne întorceam fie duminică seara, fie luni dimineața, dar neapărat până suna deșteptarea. La Tabacu eu mă opream la șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar Vladimir mai făcea doi - trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și ne întorceam fie duminică seara, fie luni dimineața, dar neapărat până suna deșteptarea. La Tabacu eu mă opream la șura Bărgăuanu, unde dormeam, iar Vladimir mai făcea doi - trei kilometri până la Bulgărica unde îl așteptau nevasta și fetița. La șura mai veneau seara Vanea Arnăutu, secretarul primăriei și notarul Costea Machedonschi. Mai ceva nalangâte, ceva băutură, taclale ca la 22 de ani, dar mereu, din risipa de nume de fete, dintr-un abur risipit pe peronul gării Traian Val revenea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
este vorba, Gladkov l-a privit cu atenție și a spus da din toată inima și din toate puterile. La patru zile după plecarea inspectorilor a sosit ordinul prin care se comunica înlocuirea lui Gladkov Alexandru, director fiind numit învățătorul șura Bărgăuanu. Noi am început, ceva mai liniștiți, să ne gospodărim. Am cumpărat din piața Bolgradului un pat nou din scânduri de brad, vopsit în dungi ca să imite scândurile de esență nobilă. Am luat o putină pentru murături, o masă și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
care, oarecum inutili, se încadrau jandarmii trimiși pentru ordine de șeful de post. Autoritățile locale, învățătorii, preotul, familii prietene, toți erau prezenți. Au venit colegi de la Vaisal, Caracurt, Cairaclia, Tașbunar. Cumătrul Vulpe a sosit cu o mulțime de feroviari, șura Bărgăuanu cu o altă ceată voioasă între care și fosta domnișoară Schimider, acum doamna Bărgăuanu. A fost un mare eveniment. Din banii strânși de către comitetul de părinți începuse să mijească spre noi gardul școlii. Dar mai era până la capăt. Ca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
primească delegația. La ora 11,00 eram la "tovarășul", care a fost foarte amabil în explicații și propuneri de program. Ne-a întrebat unde luăm masa de prânz și i-am comunicat că fusese aranjată de protocolul de la CC la Șura Dacilor. A dat din cap și ne-a informat că recent se deschisese pe Tâmpa un restaurant excelent și că o să vorbească el să luăm dejunul acolo, precizând că vom fi așteptați la ora 13,30. Am plecat în Poiana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
recent se deschisese pe Tâmpa un restaurant excelent și că o să vorbească el să luăm dejunul acolo, precizând că vom fi așteptați la ora 13,30. Am plecat în Poiana Brașov, am făcut un tur și, când am ajuns la Șura Dacilor, cei de acolo ne așteptau cu taraf, dansatori și mesele pline cu tot felul de bunătăți. Nici n-au vrut să audă de Virgil Trofin și de Tâmpa, precizând, în repetate rânduri, că au fost anunțați "de la CC" și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
mijloacele de transport pe cablu se scot bani frumoși, vinul fiert curge gîrlă. Dar în România schiul înseamnă doar agrement. Plăcere personală susținută din buzunarul propriu de clasa medie milenaristă, care-și permite o noapte la hotel, un bulz la Șura Dacilor și cîteva ceasuri de hlizit cu punga pe zăpadă. în plan competițional nu se face nimic. Există, firește, federații de schi, biatlon, bob, sanie și altele. Ele papă banii de la buget și moțăie în anonimat. Televiziunile cu profil sportiv
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
regelui amintit de Iordanes, pe cînd bărbații se aflau într-o vînzo-leală de prăduire pe alte meleaguri, niște vecini au crezut de cuviință să-i mai ușureze pe zburdalnicii și strîngătorii sciți de povara prăzilor și au năvălit asupra săla- șurilor lor. Dar mîndrețele de soațe numite de Iordanes amazoane erau la fel de pricepute în mînuirea oalelor ca și a săbiilor, astfel că amarnicii jefuitori au fost puși repede pe fugă. Urmînd exemplul soților, ele s-au organizat în două cete, una
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sătenilor, în lunca Buzăului din împrejurul satului și până la albia râului. În „grădinițele” din fața caselor se aflau flori, nelipsitul busuioc și arbuști ornamentali de trandafir, liliac, lămâiță și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradăă mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
În acel timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbă șești mi-au dăruit o vacă, un cal, mi-au făcut căruță și șaretă. Am restaurat biserica și am refăcut casa parohială. Am construit un grajd cu șură și beci. Am sădit vie și am făcut stupină. Nu mi-am închipuit că pot fi în Moldova credincioși atât de darnici, atât de binevoitori. PRIMA îNVIERE LA STRUNGA. Pentru acoperișul casei parohiale trebuia țiglă. Am făcut comandă la o
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
În timpul ăsta, or Început câinii să latre. Îmi dădeam seama că era adevărat ce-am visat... Am stricat tot culcușul să nu se vadă, cerga am aruncat-o În altă margine, acolo În pod, m-am dat jos, cum era șură, locul unde se ține fân sau ceva... și aveam poartă Înspre curte și Înspre afară. Am vrut să ies pe poartă În afară, acolo era deja unu’ cu automatu’ și numa’ dacă-l omoram puteam să trec de el. Am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-l omoram puteam să trec de el. Am trecut prin iesle, prin grajd, pe la vite În partea cealaltă... Acolo altul. Mi-am dat seama că n-am nici o șansă să scap. M-am Întors Înapoi și m-am pus În șură jos, sub iesle. Eu cunoșteam metoda lor, că am aflat-o din alte locuri. Ei trebuiau să arunce tot fânul... M-am acoperit numai cu o furcă de paie, așa cât să nu mă vadă... și ei trebuia să arunce
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Destul de mult... Două-trei luni. Până prin aprilie 1950. Unde ați fost dus după ce au Încetat bătăile la 4-spital? Nu mai știu... că atâtea camere erau acolo. Dar era o cameră În care am văzut cum s-a stins din viață Bogdanovici, Șura Bogdanovici. Nu eram mulți În cameră, șase-șapte inși. Între Țurcanu și Bogdanovici am Înțeles că era o mare ură - din partea lu’ Țurcanu față de Bogdanovici, că el era deja terminat, era bătut, era făcut praf. Atâta am reținut, că Înainte de a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au zis la proces), așa să fie!» Iar pentru mine Securitatea hotărîse: 5 ani!” îmi mulțumește pentru încurajarea de a scrie, dar nu-mi promite că are s-o facă. Deocamdată, trebuie să-și cimenteze pereții casei, să repare ceva la șură, să îngrijească stupii... *L-am visat, nu o dată, pe tata, dar la lumina zilei multe din aceste vise își pierdeau consistența. Cel pe care-l notez aci m-a făcut să mă gîndesc la singurătatea și tristețea sa dinaintea morții
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
zise el cu toporul în mână. Au murit patru animale în dimineața asta. Or să mai moară și mâine. E o iarnă îngrozitor de friguroasă. Mi-am scos mănușile și mi-am apropiat degetele de sobă. Paznicul a stivuit lemnele în șură. A închis ușa după el și a proptit toporul de perete. A venit lângă mine și și-a întins mâinile spre sobă să și le încălzească. — De-acum încolo o să trebuiască să incinerez singur cadavrele animalelor. Mi-a fost mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Miraria, București, 1977; Adică, București, 1982; Șaizeci poeme, București, 1986. Traduceri: Serghei Mihalkov, Ilia Golovin, București, 1950; I. S. Turgheniev, Rudin, București, 1950 (în colaborare cu Violeta Jianu); B. Gorbatov, Doi tovarăși, București, 1951; L. Kosmodemianskaia, Povestiri despre Zoia și Șura, București, 1951; E. Vorobiov, O dimineață cu vânt, București, 1951 (în colaborare cu Nina Melicenko); Leon Kruczkowski, Kordian și țăranul, București, 1952 (în colaborare cu Teodor Holban); Turek Svatopluk, Fără patron, București, 1955 (în colaborare cu Jean Grosu și V.
GAFTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287127_a_288456]
-
la metamorfozele vieții omului și a naturii: „Vei pune-n sobă vreascul din pădure / care-a băut cu noi odată soare / și-n flacăra ce va zvoni ușure / vom auzi și ploile pe mare / și vântul cald care suia pe șure.” Același timbru elegiac, aceeași propensiune spre linia melodică a spunerii și spre concentrarea discursului sunt vizibile în Rondeluri (1980), carte care definește întru totul un tip de sensibilitate poetică. SCRIERI: Argintatul pește și alte poezii, BUCUREȘTI, 1970; 41 de sonete
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
era legat cu lanțul pe o sârmă întinsă. Am prins momentul când javra asta mare s-a mutat dintr-un capăt al sârmei în celălalt. Domnule, norocul meu! La capătul de unde fugise câinele era o scară care urca la podul șurii. Am urcat repede scara și în pod la capătul celalalt era niște fân. M-am ascuns în fân și am privit prin crăpăturile scândurilor care închideau podul. Câinele lătra și mai agresiv și am înțeles că venise cineva în zonă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încetat dar acestea sunt departe de a fi îndestulat trebuința. Din peste 3000 de comune rurale, abia 1300 au școli, dar ce școli, în ce calitate! Ceea ce se cheamă local de școală în comunele rurale este în general o mizerabilă șură, în care zăpada și ploaia străbat, dar în care nu străbate și lumina; în care vântul suflă dar în care aerul se corumpe, când sunt adunați școlarii, în care umezeala curge pe pereți și se infiltrează în corpul școlarului nesănătatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Hamburg, Hauptstr. 85. 50. Groffner Thomas, născut la 11 mai 1914 în localitatea Șoroștin, județul Sibiu, România, fiul lui Tomas și Katarina, cu domiciliul actual în Germania, Hamburg, Hauptstr. 85. 51. Hell Sofia, născută la 3 iulie 1965 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiica lui Bussner Gheorghe și Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Heidenheim, Virchowstr. 9 52. Hell Martin, născut la 30 august 1961 în localitatea Șura Mică, județul Sibiu, România, fiul lui Hell Simon și Maria, cu
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]