2,323 matches
-
a aparatului, în direcția arătată de săgeți (fiecare ochi vede o singură placă). Plăcile sunt așezate la început cu înclinări diferite, astfel ca subiectul să perceapă bine diferența de luminozitate. După aceasta, o placă este potrivită de către subiect prin manipularea șurubului adecvat (uitându-se tot timpul prin deschizături), până ce ambele plăci i se vor părea la fel de luminoase. Diferența reală de înclinare dintre cele două plăci se citește pe cele două scări de la capetele axei pe care sunt fixate plăcile. Aparatul măsoară
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fiecare dată, ghiceam chichița. Iubeam s-o descopăr, concomitent cu investigatorii: parcă scăpam de nenorocire, reconstituirea ne unea plăcut și exact, calculele sobre mă făceau să mă simt puternic, relaxat, invulnerabil. Mă fascinau detaliile infinitezimale care dădeau totul peste cap, șuruburile și rozetele nevăzute ce despărțeau viața de moarte, așteptând liniștite să fie acționate, să se deplaseze cu un milimetru, ca două piese prinse imperfect în motorul unui avion. Piulițele săreau, tubulaturile cădeau secționate, comenzile o luau razna și inima începea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mutanți tăcuți, resemnați, cu ochii gri și pielea de zebră: părinții noștri, colecționând dopuri, borcane și punguțe de bucătărie (alea de la grisine și pufuleți erau mai rezistente), păstrând chibriturile arse în cutia lor (pentru a le aprinde și-altădată), adunând șuruburi și sârme de pe jos (nu se știe când și la ce puteau folosi), rupând și-acum șervețelele de masă în două (să ajungă și pentru mâine), ștergându-și nasul în batista „Braiconf“ (de-o culoare și-o rezistență cretină, neverosimilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
exista cu-adevărat, și nici dacă sistemul lui chiar funcționa. Orice era posibil: în fond, îl urmărisem și pe bietul Petrișor mergând la vot, atârnat de brațul familiei, bâțâindu-se din tot corpul, ca un robot gata să sară din șuruburi. Oare cum aplicase ștampila pe buletin? Dar cine avea chef să riște? Mesajul suna clar, mi se sugera să fiu cu ochii în patru. Tot ce curgea seara pe ecranul meu îi apărea și-altcuiva. Cel puțin încă o persoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
mai vedeam cifrele, aburite de umezeală. O agitație simplă, dar eficientă, cuprinsese mecanismele interioare, dereglându-le rostul și împiedicându-le să funcționeze. Dacă mi-aș fi scos obiectul de la mână (un Madison american, compact și inoxidabil) și l-aș fi demontat, șurub cu șurub, bucată cu bucată, nu l-aș mai fi putut face la loc. Probabil că nici nu mi-aș mai fi amintit la ce folosește. N-aș fi reușit să-l reconstruiesc sau ar fi ieșit altceva: un desfăcător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cifrele, aburite de umezeală. O agitație simplă, dar eficientă, cuprinsese mecanismele interioare, dereglându-le rostul și împiedicându-le să funcționeze. Dacă mi-aș fi scos obiectul de la mână (un Madison american, compact și inoxidabil) și l-aș fi demontat, șurub cu șurub, bucată cu bucată, nu l-aș mai fi putut face la loc. Probabil că nici nu mi-aș mai fi amintit la ce folosește. N-aș fi reușit să-l reconstruiesc sau ar fi ieșit altceva: un desfăcător de conserve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
petrece. Elevul Suciu ridica de zor mâna, dar nimeni nu-l băga în seamă. Când flacăra risca să se întindă, Mihnea stropea repede animalul cu apa dintr-un pahar Berzelius. Înainte să se sune, căpățâna era prinsă la loc în șuruburi, cu blana smulsă și fleșcăită îndesată în urechi. Totul se termina în liniște și miros de sălbăticiune, ca la Grădina Zoologică. Melniciuc vâslea după sandale, se încălța cu dificultate și pleca bombănind, cu batista la nas și catalogul sub braț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
acordeon, ca vremea de-afară. Geamurile picurau, pe tavan se formase condens. Podeaua băltea ușor. Până și scaunele păreau înmuiate: placajul se descojise și apa se strecurase prin adâncituri, formând iazuri și heleștee în miniatură. O culoare leneșă, păstoasă, de șuruburi ruginite. Cine știe câte bacterii și spirochete își făceau de cap pe-acolo și de câtă vreme, pândindu-te să-ți scufunzi pantalonii în microclimatul lor. Am coborât direct la „Pescărie“, tăcuți și murați. Seara, ne-am îmbrăcat frumos, ca de duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cu apă zburau de la ultimul etaj, aruncate de mâini invizibile. Profesorii cunoșteau programul și ocoleau elegant zona. Tot seara, la clasele de „industrial“, trebuia să ai grijă cu scaunul de la catedră: ori avea un picior tăiat, ori se umbla la șuruburi, ori pur și simplu lipsea. Pușlamalele locale nu împărțeau aceleași resurse ca echipele din „German“, dar lipsa bazei materiale era compensată prin perseverență și inventivitate. Dacă te simțeau mai slab de înger, îți luau catalogul și-ajungeai la știri, filmat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un carnet CEC învelit într-un prosop mai mic (așa se feresc obiectele prețioase de hoți; mai e și varianta cu gaura sub parchet), niște pijamale dungate, spitalicești (nu râdeți: orice bun român păstrează câteva în dulap), o cutie cu șuruburi. Pe scurt, dacă intrai în dulap, treceai din dormitor direct în magazie. Nici Alice n-ar fi reușit mai bine, cu pălărierul ei cu tot. Bineînțeles că toate deosebirile astea ne-apropiau, și dacă Maria ar putea să-și spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
închis, imens. Dacă pompai formol în loc de aer, puteai să-ți închipui că ai aterizat la Antipa. Brațul părea cel mai interesant, cu toată cutia neagră, dreptunghiulară, încărcată de butoane policolore, ieșind din articulații. Cineva o montase acolo, nu se zăreau șuruburile, dar plasticul și pielea se topiseră, formând acum un corp comun, ca un clește. Îl mișcam încet, priceput, forfecând imaginile pe toate cele 32 de canale. Un crab bătrân, obosit. Treaba asta se întâmpla de vreo 9 ani, de când mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
am auzit nicăieri!). Ca toată familia Dinu, resimțea o groază instinctivă față de păienjeni și moarte, de care se ferea să vorbească, de parcă n-ar fi existat. Mie, dimpotrivă, îmi plăcea să știu detaliile, urmăream mecanica dezastrelor până la ultima consecință, ultimul șurub care se desfăcea în zbor, crăpătura finală din osie sau fuselaj. Ardeam de nerăbdare să aflu totul, să fiu pregătit. Nu mi-era frică nici de întuneric, nici de găluștile cu prune ale bunicii Aneta (o vreme, le ocolisem și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de pe vremea lui Dej. Majoritatea scrâșneau din nituri sau aveau balans: decolai ca-n rachetă. La sfârșit, lumea aplauda convinsă, fără discernământ; vedeai numai spinări, pentru că se ridicau toți în picioare. Ți-era și jenă să rămâi așezat, te înțepau șuruburile și se uitau actorii chiorâș după tine. I-am mulțumit Mariei, am asigurat-o că vin acasă la timp și-am închis. Apoi l-am întrerupt pe Mihnea: „Mai ai?“ „Da, domne. E-un artist omul ăsta al tău. Păcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
de ciment. N-aveai timp nici să descrii ce vezi. „De unde-ncepem?“, s-a interesat Mihnea. „La catedră!“, l-am anunțat, fără entuziasm. Am trecut de pe-un nivel pe altul, ocolind lifturile încleiate. Totul mustea în pastă neagră: culoarul, șuruburile, plasele de fier, lemnul ușilor. O liniște isterică, de cimitir. Nu-ți venea nici să calci pe ciment, nu știai ce-i dedesubt. L-am tras pe Mihnea după mine, pe scara care se prăbușea spre secretariate și catedre. Franceza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în hol nu știa despre ce vorbesc. Am deplasat ușor lumina pe monument. Bălcescu se clătina sau căpătase puțină spondiloză. Brațele erau amputate, iar ochii sclipeau morți, adormiți. Sub greutate, stativul se lăsase, faimosul revoluționar atârna acum în gol, cu șuruburile din spate desfăcute. Trona elegant, fercheș, cu papion de piatră și părul cocoloș, buclat la spate, ca o perucă de bronz. „Există pericol de prăbușire, aici.“, a remarcat Mihnea. „Mai bine ajută-mă să găsesc intrarea...“, l-am amenințat. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fusese ocupată, decorată cu un semn, o literă sau o înfloritură artizanală, de parcă artistul suferise de vertij sau căpătase fobia spațiilor goale. Acolo, sub acoperișul călduț, protejată de câteva zeci de calorifere, trona secția de Periodice. Pe rafturi prinse cu șuruburi de tren în perete, presa ultimelor două secole zăcea în clasoare masive, sub coperți de piele sau carton gras. Secolele dormeau în linie, strivite și comprimate, nume străvechi se-amestecau cu cele noi, făcând deliciul colecționarilor: „Albina“, „Curierul“, „Fama Lipschii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vagonul doi, singur, calm, încărcat de frig și amintiri. Nimerisem un tramvai vechi, un soi de 21 de pe strada Lânăriei, înainte să demoleze casa din Vitejescu. Neîncălzită, tabla alb-roșie trăgea frig pe dedesubt. Urcam acum spre Grinzing, clănțănind din toate șuruburile și osiile; în curbe, vagonul din față părea că se smucește de rest, ca în desenele cu Placid și Muzo, când intră-n pom cu motocicleta și-i cad în cap lui Placid vreo douăzeci de mere. Circulam cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
a devenit o activitate organizată odată cu industrializarea, fiind strâns legată de progresul rapid al tehnicii. Primul său obiectiv, respectiv prima necesitate resimțită în noile condiții de producție a fost interschimbabilitatea pieselor și subansamblelor. Cel mai simplu exemplu este cel al șurubului care servește la îmbinare; atâta vreme cât șuruburile au fost executate de fiecare producător cu dimensiunile și formele alese de acesta, nu se putea discuta de interschimbabilitate. Asigurarea interschimbabilității șuruburilor a fost realizată pentru prima dată în anul 1841, de englezul WhitWorth
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
industrializarea, fiind strâns legată de progresul rapid al tehnicii. Primul său obiectiv, respectiv prima necesitate resimțită în noile condiții de producție a fost interschimbabilitatea pieselor și subansamblelor. Cel mai simplu exemplu este cel al șurubului care servește la îmbinare; atâta vreme cât șuruburile au fost executate de fiecare producător cu dimensiunile și formele alese de acesta, nu se putea discuta de interschimbabilitate. Asigurarea interschimbabilității șuruburilor a fost realizată pentru prima dată în anul 1841, de englezul WhitWorth prin crearea unui sistem de filete
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
fost interschimbabilitatea pieselor și subansamblelor. Cel mai simplu exemplu este cel al șurubului care servește la îmbinare; atâta vreme cât șuruburile au fost executate de fiecare producător cu dimensiunile și formele alese de acesta, nu se putea discuta de interschimbabilitate. Asigurarea interschimbabilității șuruburilor a fost realizată pentru prima dată în anul 1841, de englezul WhitWorth prin crearea unui sistem de filete. Preocupări în direcția realizării interschimbabilității au fost remarcate și înainte de WhitWorth în industria armamentului. Dezvoltarea rapidă a tehnicii în a doua jumătate
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
a secolului al XIX-lea a necesitat standardizarea unui număr din ce în ce mai mare de piese, dispozitive materiale etc. Este perioada în care are loc dezvoltarea vertiginoasă a căilor ferate, proces în care standardizarea a avut un rol primordial. Pe lângă piese ca șuruburi, roți, pistoane etc. unificarea ecartamentului șinelor constituie un exemplu strălucit de standardizare, fără de care, căile ferate nu și-ar fi putut îndeplini rolul lor decisiv în dezvoltarea societății. De menționat însă, că în secolul al XIX-lea, standardizarea a depășit
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
asaltul vremurilor noi (Nepoții gornistului, Ciulinii Bărăganului, Citadela sfărâmată, Bijuterii de familie). - Individualismul sortit eșecului în fața vieții și muncii în colectiv (Nufărul roșu, Pe răspunderea mea). În intervalul de relativ dezgheț de după moartea lui Stalin și strângerea din nou a șurubului după 1956, chiar și conducerea superioară de partid își îngăduie să sesizeze neajunsurile propagandizării în exces a filmelor românești, care afectau chiar eficiența propagandei. Slăbiciuni deosebit de serioase se manifestă în creația de filme artistice. Scenariile unor filme artistice suferă încă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din filmele încă nefăcute de Antonioni, care nu arată deloc a tovarășă muncitoare cu simț de răspundere, ci stă pur și simplu la soare, nu face nimic. Apoi totul se îneacă într-o propagandă groasă, specifică momentului de „strângere a șurubului” de după revoluția din Ungaria și tulburările din Polonia. În Erupția apare în premieră componenta „religioasă” a socialismului. Ca să fie țiței sub sonda de la Ursei, trebuie să vrei și să crezi cu destulă tărie că este, și atunci va fi. Cei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu s- a cufundat în muncă pentru propășirea României Socialiste, ci ca să- l uite pe „artistul” burjui ratat Caius, pe care încă îl iubește. Asta în vorbe, căci între cei doi se vede tot atâta erotism cât între un șurub și o piuliță, nu arată nici o clipă ca foști iubiți, ci, poate, ca foști colegi de cenaclu politico- literar. De altfel, dacă se difuza doar coloana sonoră a filmului nu era nici o pierdere, se obținea un teatru radiofonic inteligibil și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
utiliza și o bază tabelară pentru verificarea rapidă, deși aproximativă, a cantității de smântână care se poate obține (tab. 33). 3) Normalizarea. Poate fi efectuată prin 2 tehnici: * prin reglarea separatorului (normalizare în flux continuu) = la o rotație completă a șurubului de reglare al separatorului, conținutul de grăsime al smântânii se modifică cu 4-5%; * prin amestecarea smântânii = se realizează în sens descrescător (amestecarea cu smântână mai puțin grasă sau cu lapte smântânit) și în sens crescător (adaos de smântână mai grasă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]