1,711 matches
-
Hai, hai, nu te mai victimiza atât, sări ca arsă Aveline. Cred să nu prea mai aveai ce să-i oferi interesant ca să-l mai poți tine în lesă ca pe un cățeluș. Poate de aceea ți-a dat un șut în cur. - Tu să taci, să nu mă reped în părul tău! Te credeam prietena mea când de fapt tu tot timpul abia așteptai să-i dai ocazia acestui neisprăvit de a mă trăda. - Ia încearcă! Poate vrei să mătur
UN PRÂNZ ÎN FAMILIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342220_a_343549]
-
el lung: --Spune dumneata cât ceri, că doar e magazinul dumitale! A rămas Mototolea cu ochii lipiți în plafon. Nu se gândise la așa ceva. Își aminti că atunci când fusese aruncat în șomaj, statul îi azvârlise două sute de milioane...și un șut în fund. Acum avea 58 de ani...Ce va face după ce vinde magazinul? Iar șomaj? De data asta, dat afară chiar de el însuși. Ideea că se dă singur în șomaj îl înfioră. Se pomeni murmurând: --Două sute de milioane
CHIOŞCARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341101_a_342430]
-
noștri, numa’ tu te-ai dat cu ei... Ei fură și ...Mutu’ plătește! ( Pumni munciți se încleștează pe pahare.) - Fantastic! Ai noștri mai rateaz-o fază clară! strigă comentatorul. - De ce nu i-ai trimis pe ei pușcărie? Hă?!strigă și baba. - Șut și...barăăăăă! Incredibil! se țipă la tv. - Zi, Mutule... ce taci? Zi! De ce-ai dat-o-n bară? (Deja miroase a cosor bine ascuțit .) - Hai, Mutu!- un pic de concentrare...Hadeți băieți, hai copii, insistă speaker-ul. - Și copiii? Ce
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
mie și una de povești reale fericite sau triste. Vă sugerez însă ca atunci când mai treceți pe la Vamă, să beți un shot și pentru vamaioții din Colectiv, sunt sigur că le-ar fi plăcut! Un shot pentru ei și un șut pentru cei care nu vă respectă.
Asta-nseamnă să fii vamaiot: refuzați serviciile proaste și lăcomia patronilor din Vamă! () [Corola-blog/BlogPost/337764_a_339093]
-
asta. Alții, nu! La noi, lucrul acesta nu este încetățenit, dar afară ți se spune: tu nu mai dai randament. Îi dai (medicului respectiv, n.n.) un post de adviser, nu poți să îl arunci. La noi, pensionările sunt făcute cu șutul. În străinătate, am văzut (că-i păstrează pe) seniori ca să înveți de la ei. Nimic nu se compară cu experiența unui foarte bun profesionist. Sunt lucruri pe care nu ți le dau cărțile. Să nu mai facă chirurgie este ok, pentru că
„Vine Dumnezeu la spital ca pe domeniul lui, fără să înțeleagă nimic din actul medical, din boli, nimic” () [Corola-blog/BlogPost/337795_a_339124]
-
oral, dar vi se pare ca stați la capătul lui bun. 36. Aveți copii care stiu mai mult despre lionel Messi decât despre Aristotel. I mean: imaginați-vă hopliții greci care au terorizat Persia și India, morți după dat cu șutul în bășica. Da' sunteți urmașii lui Ștefan! știți, Ștefan, shaormarul de la colț. 37. Dacă textul asta vă trezește o undă de supărare, eu mă bucur și vă las cu Gaby Firea. Sunt sigur ca gagica va crește în voi mândria
TEZELE LUI ALEX AMARFEI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342952_a_344281]
-
ea. - Nici o problema azi. Ți-am promis ceva și vreau să mă țin de cuvânt. Se uită la el. Era genul de tip prezentabil, fermecător și... iresponsabil. Înainte nu-l vedea așa, ci, mai degrabă, blând, timid și devotat. Ce șut în fund i-ar fi tras ea în momentul acela domnului fermecător, devotat și mincinos împuțit. - Vrei să mergem la plimbare? - Da, zise ea fără chef, dar înainte vreau s-o sun pe Miranda, să văd ce face Scot. Puse
AUTOR CARMEN SUISSA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344175_a_345504]
-
e o streașină-a troiței Sub care un băieș, nodul nojiței Atârnă-n cheotoarea grea de staniu. E frumusețe pe aici și moarte Ca boabele-nșirate pe știulete, De „Noroc bun!”, mă rog să ai tu parte, Când intri cu lămpașu-n șut, băiete, În praful cel mai greu ce te-mparte În foamea ce-a trecut și-o nouă sete! AURUL DIN VALEA SEACĂ Marie Thérèse, a „Europei soacră” Trimis-a la Băița nemți destoinici Să sape fără semeni tărăboinici În Seaca
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
mine... ‘ideologia victimizărilor începuseră să-și facă loc? Discerneam și modul cum acest fapt mă va afecta de acum încolo, pe când mai înainte numai la simpla înfățișare (singur-singurel) la un liceu ce doream să-l urmez, am fost luat la șuturi de un profesor sub pretextul că sunt de la țară... N-am plans deloc.. îmi erau parcă suficiente suferințele celor din jur. În plus veniseră și alte rude și deja mi se părea o mare comedie, ba chiar foarte tragică prin
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
mult prea puțin în a ajuta pe cine am fost pus să ajut, directorul uitând asta. De fapt, proverbialul dir. Nici nu catadicsise să-și ia licența după o facultate particulară de sociologie, parcă. Altor colegi le dădea și cu șutul.. zicea că are motiv. Mentalitatea socialistă... Însă, în fapt l-au ajuns faptele.
TATĂL MEU... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1444 din 14 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343465_a_344794]
-
-n București Timpului îi cazi în plasă: Tot atâta...împlinești. Cu respect, D-lui președine Băsescu (în contextul manifestațiilor sociale din ianuarie) Ca „președinte jucător” (Cu-alegătorii între buturi), El a înscris GOL după GOL. Acum...îl iau „portarii”-n șuturi. Jurnalistului E. Chelemen (care, în dezbaterile televizate, e foarte „rău”) Știu o gură muierească Transplantată altui gen; Acum gura nefirească Turuie la...Chelemen. (auto)Epigramă (cu gândul la un maestru) Era un geniu Păstorel Și-avea butoaie de...Cotnar’... Eu
EPIGRAME (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343708_a_345037]
-
Păcală avea, și el, o vacă, Cu coarne mari, ca să placă. Însă scoasă la vânzare, Nu prea avea căutare! Că are coarnele mari! Că cere prea mulți bani! Așa că bietul OM, A făcut din vaca pom. Un animal cu capul ȘUT, Ce arăta tare slut. *** Așa e și-n poezie, Din cuvintele o mie Vine criticul etern, O reduce la...CATREN! Te trece la catastif, Și rămâi cu un...DISTIH! Referință Bibliografică: Vaca lui Păcală / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VACA LUI PĂCALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343705_a_345034]
-
criteriu 1. Lovirea mingii cu interiorul labei piciorului către un partener (pasa) Corectitudinea execuției 50 % 50 puncte Cursivitatea și viteza acțiunii 25 % 25 puncte Precizia execuției 25% 25 puncte 2. Conducerea mingii pe o distanță de 5 metri urmată de șutul la poartă din deplasare Corectitudiea execuției 50 % 50 puncte Cursivitatea și viteza acțiunii 25 % 25 puncte Precizia execuției 25% 25 puncte 3. Joc bilateral (6x6) Eficiența participării în fazele de atac și de apărare 50 % 50 puncte Colaborarea cu coechipierii
ANEXE din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299686]
-
plin către un partener Corectitudinea execuției 50 % 50 puncte Cursivitatea și viteza acțiunii 25 % 25 puncte Precizia execuției 25% 25 puncte 2. Conducerea mingii printre 3 jaloane aflate la o distanță de 2 metri unul față de celălalt, urmată de șutul la poartă din deplasare Corectitudinea execuției 50 % 50 puncte Cursivitatea și viteza acțiunii 25 % 25 puncte Precizia execuției 25% 25 puncte 3. Joc bilateral (6x6) Eficiența participării în fazele de atac și de apărare 50 % 50 puncte Colaborarea cu coechipierii
ANEXE din 30 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299686]
-
mai putea trândăvi, în stare de veghe firește, până la ridicarea din pat. Pericolul cel mare care îl putea atinge era să adoarmă la loc în acest interval. Dar în douăzeci de ani de serviciu la mină, la schimbul unu de șut, nu pățise încă așa ceva. Trei și un sfert. Se ridică din pat (dormea singur în cameră; dincolo, în cealaltă încăpere dormea nevastă-sa cu ăla micu) și porni cu pași moi, împleticiți, către baie. După ce avu un prim contact cu
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
de la lămpărie. Apoi, cu pași repezi, Istrate și ortacii lui se îndreptară către sala de pontaj unde un maistru sau un inginer le făcea pontajul pentru intrarea în subteran. Exista, firește, și un contra-pontaj, dar acela se făcea la sfârșitul șutului, după ce lucrătorii își făceau baia și se îmbrăcau în hainele de oraș. Treceau pe la sala de pontaj ca să-i vadă șeful că sunt în regulă. Același traseu, aceeași rutină zi de zi, dar se obișnuiseră cu asta. Toate acestea deveniseră
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
și, eventual, repartizați la un alt loc de muncă decât cel în care fuseseră cu o zi înainte. Ghiorghiță nu era navetist. Locuia la nici cinci minute de poarta minei, într-un cartier mărginaș. De mai multe ori, când după șut Istrate intra cu ortacii la crâșma din apropiere ca să dea pe gât o tărie-două, să-și mai curețe praful de cărbune din căile respiratorii, atunci când se întindeau la vorbă și băutură uitând de case și neveste, se făcea târziu și
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
au bătut joc de mine. Acum și tâmpitul acesta a picat ca musca-n lapte...Da’, ce mă fac? Dacă deșteptul de Costi i-a dat telefon lui Mery și ea s-a plâns lui tat-so? Ăsta-mi dă un șut în fund...Ce mă fac, Dumnezeule, ce mă fac? Îl treceau sudorile și nu se putea plânge nimănui. Uite-i cum chicotesc și tâmpitul de Trache plătește...Ah, Doamne, de ce n-am ascultat-o pe Olguța? Deci, asta era „hachița
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
simple de pe scuturi. Este vorba despre fluturi, Dar nu încerca să-i scuturi! Dacă prin livezi sunt fluturi, Este Primăvară, să te bucuri! Au venit din alte ținuturi, Colorații, noi veniții fluturi. Dintre ale vieții buturi, Trag spre viață alte șuturi! Mă ascund în așternuturi, Nu încerca să le scuturi, Că au multe de desupturi! Moldova Veche Ianuarie 2016 Referință Bibliografică: DESPRE FLUTURI / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1842, Anul VI, 16 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
DESPRE FLUTURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378585_a_379914]
-
putea pusă pe un râs șugubăț. - Cățelul Bunicii însă speriat de atâta hărmălaie a început să latre necontenit repezindu-se cu lanțul de gât spre poarta mare de la drum. Inervat, unchiul Tolic s-a dus și i-a tras un șut de l-a băgat înapoi pe gaura din gard, singura pe unde el avea acces spre civilizație. Dar cuțu Andrei tot nu se potolea, a intrat iar pe gaura aia rotundă și lătra acum de speria toate găinile din curte
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
bombă:Vine toamna... Iar Iohannis, (nu-s povești) Face-o vizită cu doamna Și la noi... în București. ILIESCU A CHEMAT MINERII... Ordin clar pentru ortaci: Transformați-vă în scuturi! Iar apoi pe prostănaci, I-a trimis la treabă-n... șuturi. SUB ACOPERIRE Eu, nevestei, când tot plec, Nu îi torn minciuni, de frică, Chiar și-atunci când calc pe bec, Spun, c-am fost „la una mică”. PRIMARUL N-are dom primar cusur Că-i un om și jumătate Și de
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Știre bombă:Vine toamna...Iar Iohannis, (nu-s povești)Face-o vizită cu doamnași la noi... în București.ILIESCU A CHEMAT MINERII...Ordin clar pentru ortaci:Transformați-vă în scuturi! Iar apoi pe prostănaci,I-a trimis la treabă-n... șuturi.SUB ACOPERIREEu, nevestei, când tot plec,Nu îi torn minciuni, de frică,Chiar și-atunci când calc pe bec,Spun, c-am fost „la una mică”.PRIMARULN-are dom primar cusurCă-i un om și jumătateși de noi îl doare-n spateSau
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
prietenul tău, Gilă. A dispărut, știi unde ar putea fi? -Îmi pare rău-copilul s-a întristat auzind numele prietenului său-nu știu nimic despre el. Am întrebat pe Mareșalu* unde este, drept răspuns m-a înjurat și mi-a băgat un șut în fund și-o palmă după ceafă. -Cine este Mareșalul? Mihai simțea că începe să se irite. -Cum cine? Dumnezeul căminului, în fața lui tremură și îngrijitoarele, dar și ceilalți supraveghetori. Când țipă ăsta pe hol, trebuie să ne pitim toți
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
unde este prietenul tău? -Sigur că da, acum chiar am început să mă îndoiesc, că amicul meu este în siguranță. Nu am înțeles de ce m-a pocnit Mareșalu’, e adevărat, că el așa de ”bună ziua” îmi mai scăpa câte un șut, dar se vedea că nu era cu răutate, ci doar din obișnuință, dar acum când am întrebat de Gilă m-a lovit cu dușmănie și m-a înjurat cu ură. Știe ceva și nu trebuie să aflăm noi. Asta trebuie
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374332_a_375661]
-
la creație un personal așa de calificat și talentat ca dumneavoastră. Ce spune-ți nu vreți să veniți la noi? Vă dublez salariul de aici dacă veniți. - Domnule Calistrat dacă v-ar auzi acum domnul Ivașcu v-ar scoate în șuturi din fabrică. Încercați să-i racolați salariații? Credeți că salariul mă ține pe mine aici? Omul acesta a știut să-mi întindă o mână când am avut nevoie și eu îmi respect onoarea și pe omul de omenie. - Vai domnișoară
INCERCARI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371267_a_372596]