3,030 matches
-
ales drept conducător religios suprem Dalai Lama (din 1391 Dalai Lama a devenit și conducătorul statului Tibet), cel mai bun om al omenirii. La moartea sa Dalai Lama, aflat temporar într-o gazdă oarecare, își schimbă în fapt învelișul de țărână mutând sufletul în pruncul care se naște în primele clipe după trecerea în neființă a îmbătrânitei coji care l-a purtat ani îndelungați. Cu smerenie și pază a celor sfinte Dalai Lama trecut printre noi a lăsat în urma sa numai
RAIUL, IADUL ŞI RE-REÎNCARNAREA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349752_a_351081]
-
iadul sunt limitele la care omenirea va ajunge la maturizarea psihică a sufletelor? Purgatoriul, adică imperiul destinat sufletelor în școlarizare, admis practic numai de religia Catolică, ne dă entitatea de comparare între rai și iad. Durata cât un înveliș de țărână găzduiește un suflet în școlarizare și viața sa pământească constituind un individ, un Eu care poate fi bun sau rău, poate anticipa viața veșnică din rai respectiv din iad. Sper comparare sugestionez să presupuneți ce s-ar putea întâmpla în
RAIUL, IADUL ŞI RE-REÎNCARNAREA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349752_a_351081]
-
au ajuns ei în Betania venind din Pereea de dincolo de Iordan. Oamenii simpli adunați la mormântul lui Lazăr l-au ovaționat pe învățătorul iubit cu cuvintele: ,,Mesia! Mesia! Tu ești fiul lui Dumnezeu”! Văzând acea minune unii se aruncau în țărână să-l atingă, să sărute picioarele învățătorului, alții strigau cu bucurie spre văzduh iar alții plângeau văzându-l pe Lazăr ieșind încet din deschizătura întunecată a mormântului. Cei care ajutaseră ca Lazăr să fie pus în mormânt erau poate cei
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
punct de vedere poetic... nu are valoare în sine, ci doar prin capacitatea nebănuit de largă, de a sugera, a acestei boli „fără speranță” - contribuie pe alt plan, la ideea de moarte, de cadavru „coborând spre odihnă și refacere în țărână”, din „Plumb”. Existența cotidiană (de fiecare zi, obișnuită) este la Bacovia un pustiu lăuntric, care anticipeaza sfârșitul, ca de exemplu, în poemul „Gri”. Însă fie că este vorba de clavirul la care cineva interpretează o melodie „înceată și monotonă, lipsită
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
umbrele tăcerilor căutându-le sensul. A durut. Un grăunte doar, un grăunte... A crescut în mine aerul durerii și-al vieții netrăite, și-al mușcăturii falsității. Se-nvârte pământul cu mine dar e bine... nu mă mai simt singură. Hei, Țărână amăgitoare, să nu te oprești...Rostogolește-te printre iluziile de foc, de apă, de verde, până când cerul îți va amorți mișcarea într-un bob de rouă blând, gingaș, nicicând fals. Mă voi ascunde într-un spin, să privesc cum crește
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
nicicând fals. Mă voi ascunde într-un spin, să privesc cum crește coroana tuturor spinilor pe fruntea credinței, pe fruntea iubirii curate, pe fruntea cuvântului născut, nu făcut, în visul deplin al Celui Ce Știe ce este Omul... Doar tu, Țărână, rostogolește-te, te rog... Rostogolește-te... ............................................. Într-o zi îmi voi lua zborul în pumni și-l voi zdrobi, uitând să-i întorc aripile. Voi asculta la braț cu tăcerea chinurile ultimelor zbateri ale sămânței de zbor. Voi răscoli apoi
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
fost nevoiți să facă clacă, să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie, că și așa stăteau goale până în toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar câte o râmă mai puteau să găsească și ele ca desert, sau câte o gâză rătăcită printre legumele din grădină. Terminându-și treaba, Jeni a aprins
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ȚARA MEA Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului țara mea, e țărâna neamului meu și al tău e cuibul casei în care ne-am născut, e credința sădită mereu prin anotimpuri purtate de vânt. e ziua, din care ne știm prin cuvântul rostit tăcerea, din dans și din port - e roșul mac
ŢARA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344506_a_345835]
-
De ce să nu-l facem cimitir nou? Că Luna e numai bună De loc de cimitir. Ce dacă nu e aer, că morții nu respiră! Nu e nici apă și poate nici nu putrezesc, Să le fie-nvierea ușoară ca țărâna lunară! O problemă va fi cu taxele de înmormântare Care vor fi de-a dreptul astronomice. În încercarea de a descuraja decesul Popii vor fi, ca și acum, foarte bogați. Să zicem că moare un om din Popânzălești Sau femeie
CIMITIRUL PĂMÂNTULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344519_a_345848]
-
iesle; nu fără rost este chemat la înscrierea lui August împăratul. Toate sunt pentru ceva, și către ceva, și cu închipuire. Hristos Se naște din Fecioară ca să-l îndrepte pe Adam cel întâi zidit, cel zidit din pământul fecioară, din țărână. Se înfașă cu scutece ca să dezlege lanțurile păcatelor noastre, să dezlege legăturile cu legături, după graiul cel zis că fiecare se strânge cu legăturile păcatelor. Sâni a supt ca să izvorască laptele darului, pe care l-a izvorât din coasta Sa
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Schopenhauer (ce deveni-se în mod straniu o parte din sufletul poetului... deși, Kant era mai 'puternic' acolo!), căci spune în aceeiasi poezie: "Poți zidi o lume-ntreaga, poți s-o sfaremi... orice-ai spune, Peste toate o lopată de țărâna se depune. Mâna ce-a dorit sceptrul universului și gânduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri!" De fapt, un asemenea autor nu avea cum să îmbrățișeze operele doar a doi mari autori, deoarece ideea de "Punct
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
o veni timpul, dar de aici nu plec. Mă roagă copiii să merg la ei, dar eu vreau să îmi trăiesc zilele care mi-au mai rămas aici și aici să fiu îngropată, în pământul ăsta pe care am trăit. Țărâna asta pe care am călcat vreau să mă acopere când oi muri. Vreau să îmi stea oasele lângă bărbatul meu și lângă părinții din cimitirul nostru. Când oi muri, aici vreau să îmi bată clopotete la biserica nostră din sat
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
să sufli-ntr-al meu cuget un suflu de cântare, / cu o rază de lumină ca ziua ce răsare / în pieptu-mi fără umbră ca pe cer. / Mă-nchin ființei Tale cu fața la pământ / și-mi plec în neputința-mi genunchiul la țărână / ca fiul ce se roagă să-l duci numai de mână / că-n brațe să mă poarte măicuța demn nu sunt...” (Timotei Cipariu, Sonetto I, p. 25.) „...Iar, dacă a mea dogmă va fi o rătăcire, / Artistul e de vină
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
Cornel ucis în chin nedrept, apoi coasa a dat iama prin Ioni. Din ceata de copii care-alerga prundișul Dâmboviței de-nceput unii-au ajuns în vârf de piramidă, alții-și plutesc rămasul, câțiva fac umbră pe pământ și restul tac țărână ... Odată mergeam tăcut pe lângă Râușorul mânat de umbre și gând, când o mașină frânează brusc tăindu-mi calea. -Servus Nelule! -Iulică!... -Te-am ochit de departe ... -Vino să te sărut, prietene! -Ești neschimbat ... -Sunt tot scaloi, dar ologit! -Și eu schilod
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
toți prietenii de joacă ... Vorbea atunci Iulică de parcă ar fi vrut să-i vadă pe cei plecați și să își ia adio de la cei vii. Spunea că vrea să scrie despre taica și multe neștiute, dar spusul se oprește în țărâna bătucită de joaca noastră ... Acum am rămas eu ca să scriu despre tine, prieten bun, c-ai trudit mult în istețime, spre culmile lumești, și rog pe Dumnezeul viu să dea odihnă sufletului tău zbuciumat, Iulică dragă!... Ion Muțiu Referință Bibliografică
IULICĂ ! DE ION MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348106_a_349435]
-
traiul, ca mâine o să mori! Ți-e goală astăzi traista și hoții râd în piață, Cu pensia din urmă, nici n-o să ai de flori! În rugăciuni, la Domnul, ai pus, mereu, speranță Și untdelemnul sfânt în candelă să ardă. Țărâna se revoltă, de-atâta toleranță, C-atunci, când trebuia, n-ai apucat o bardă! Referință Bibliografică: Ce-ți mai dorești tu, astăzi, sărmană Românie? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de
CE-ŢI MAI DOREŞTI TU, ASTĂZI, SĂRMANĂ ROMÂNIE? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348140_a_349469]
-
Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu crede în fluturi Iubito, frumusețea e trecătoare, e o floare bătută de brumă și vânt, veșnic se naște, dar piere de soare în neagra țărână a acestui pământ. Și tu ești o floare cu-arome plăpânde, un mic univers de stranii bucurii și fluturi sfioși de s-abat în petale sunt fluturi de toamnă pierduți și pustii. Nu-i crede, ei vor ca să fure, să
NU CREDE ÎN FLUTURI de LEONID IACOB în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348206_a_349535]
-
încep să iasă din cușca lor, îmi invadează grădinița cu flori și în joaca lor colectivă până nu distruge fiecare fir de floare, nu se lasă. Se urcă pe ele, sau se culcă deasupra lor la răcoare, când soarele arde țărâna de poți fierbe un ou în ea. Nu știu ce voi face cu ei, deoarece munca și investițiile mele în bulbi și semințe de flori este o risipă inutilă. In zona mai sunt și alte 8-10 pisici de la blocul de vis-à-vis, funcție de
NORICA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347497_a_348826]
-
de Dumnezeu. Oamenii se revoltă când spui că organele lor sunt mașinării biologice. Îl ignoră de secole pe La Mettrie. Vor cu orice preț să se creadă de sorginte imaterială, metafizică, mai mult suflete decât niște organisme demne de disprețuit (carne = țărână). Poate fi adevărat că omul fără spirit este un porc. Spiritul însă a apărut prin evoluția materiei vii. Faptul că recunoști complexitatea de neînchipuit a materiei creierului, nu îi liniștește deloc. Infernul și paradisul sunt în om. Dacă nu ar
EL, OMUL... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347535_a_348864]
-
DOAMNE Autor: Anton Viorel Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Dă-ne Doamne libertate că suntem săraci și goi, n-avem bani, n-avem palate dar avem credintă-n noi. Dă-ne glia strămoșească cu țărână roditoare, dă-ne ploaie să rodească câmpurile ca o floare. Dă-ne Doamne mirul sfânt să ne ungem cu credință, dă-ne și al tău cuvânt să ne-ajute-n biruință. Dă-ne Doamne sănătate casa plină de copii, și ne iartă
DĂ-NE DOAMNE de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347594_a_348923]
-
el și cel al unui nou an agrar, începe cu câteva pronosticuri meteorologice: „Cum va fi în ziua de Măcinici, așa va fi toată primăvară” sau „dacă îngheață pământul în această zi, toamna va fi lipsită de brume, ceea ce permite țărânilor să semene cerealele cât mai tarziu posibil”. Credințe și obiceiuri Acestea sunt legate de o serie de simboluri legate de mijloacele agricole și de muncile câmpului. Interesant este faptul că funcția de vraci este ocupată de femeie și nu de
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
Acasa > Poeme > Antologie > "RUGĂ", DE IOANA STUPARU Autor: Ioana Stuparu Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Rugă Mângâie-mi, Doamne, clipa Și nu-mi ascunde sufletul În trup de țărână Ademenitor de păcate! Îmbracă-mi sufletul În trup stăveziu Ca bobul de rouă Ce strălucește sub raza de soare! Din flori de Albăstrele Fă-mi ochii, Doamne, Iar gura, te rog să mi-o faci Din floare de Mac! Din
RUGĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347706_a_349035]
-
X. DĂ-NE DOAMNE, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014. Dă-ne Doamne libertate că suntem săraci și goi, n-avem bani, n-avem palate dar avem credintă-n noi. Dă-ne glia strămoșească cu țărână roditoare, dă-ne ploaie să rodească câmpurile ca o floare. Dă-ne Doamne mirul sfânt să ne ungem cu credință, dă-ne și al tău cuvânt să ne-ajute-n biruință. Dă-ne Doamne sănătate casa plină de copii, și ne iartă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
judecată când la tine vom ajunge unde și Isus ne-așteaptă printre lacrimi a ne unge. Citește mai mult Dă-ne Doamne libertatecă suntem săraci și goi,n-avem bani, n-avem palatedar avem credintă-n noi.Dă-ne glia strămoșeascăcu țărână roditoare,dă-ne ploaie să rodească câmpurile ca o floare.Dă-ne Doamne mirul sfântsă ne ungem cu credință,dă-ne și al tău cuvântsă ne-ajute-n biruință.Dă-ne Doamne sănătatecasa plină de copii,și ne iartă de păcatecând ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
decât cei încă viu în văile și munții noștrii! Se aud dacii ... se aud zimbrii ... se aude cum mugetul lor asurzesc zările. Aici vei putea culege picături de tăcere între catedrale de piatră și piscuri, ce-și plecă fruntea-n țărâna străveche. Aici sunt clipe când acest loc șoptește cerului, cu plecăciune-n rugăciune, moment în viață de trecere în altă lume. Acesta-i Brașovul! Străinule! Vino aici și numărăți viața-n aceste clipe! @ viorel muha https://www.youtube.com/watch
ACESTA-I BRASOVUL! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350030_a_351359]