6,446 matches
-
seamănă cu o adunătură informă(se poate observa și aici că platonicianul din el avea oroare de topirea formelor) sau cu un azil de noapte. Sufletul țărănesc are trăsături de o mare frumusețe umană. Nu se poate vorbi de umanismul țărănesc, fiindcă sufletul țărănesc este incompatibil cu titanismul, sau cu însingurarea încărcată de deznădejde”. Am putea spune că ne aflăm cu Petre Țuțea, în fața celui mai lapidar gânditor român. Un om care a vorbit enorm în viața lui a reușit să
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
adunătură informă(se poate observa și aici că platonicianul din el avea oroare de topirea formelor) sau cu un azil de noapte. Sufletul țărănesc are trăsături de o mare frumusețe umană. Nu se poate vorbi de umanismul țărănesc, fiindcă sufletul țărănesc este incompatibil cu titanismul, sau cu însingurarea încărcată de deznădejde”. Am putea spune că ne aflăm cu Petre Țuțea, în fața celui mai lapidar gânditor român. Un om care a vorbit enorm în viața lui a reușit să rostească la sfârșitul
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
logică eternă, adică pe familiaritatea cu „logica lui Dumnezeu în mersul ei natural pe pământ”. Aș adăuga la toate astea un mod firesc de raportare la lucrurile ultime, deopotrivă hâtru și solemn, pe care il provoacă și înlesnește originea sa țărănească. Petre Țuțea este țăran din Muscel școlit la Universitatea de la Berlin și care, în mod esențial, rămâne să se comporte cognitiv - ca țăran. Prin felul de a se exprima, Petre Țuțea trimite cu gândul la un personaj a lui Ion
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
s-a numit „Calea Regele Ferdinand”, pentru ca în perioada ocupației hortiste să revină la numele de „Wesselenyi”. După al doilea război mondial, în perioada regimului comunist, strada a primit numele lui Gheorghe Doja, în memoria celui care a condus răscoala țărănească din anul 1514, îndreptată împotriva nobililor maghiari, mari proprietari de terenuri agricole. În anul 1999, strada a fost ridicată la rangul de bulevard recâștigându-și numele de „Regele Ferdinand”. Din nenumăratele evenimente la care strada a fost martoră, este interesant
CALEA REGELE FERDINAND, PUNTE PESTE VEACURI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384438_a_385767]
-
duș cu apă rece mi-am mai revenit. Adică,nu chiar de tot.Fiindcă niște linguri mari de lemn execută darabana prin stomacul meu. Citesc cu interes meniul zilei afișat cu litere de-o șchioapă pe geamul de la restaurant. „Ciorbiță țărănească,tochitură de legume cu 100 grame carne și două chifle - 40 Ron” Da,oferta pare destul de explicită.Mai trebuie doar mâncată.... În restaurant nu-i foarte multă lume, probabil apa nu i-a obosit atât de tare ca să-i gonească
CU PAHARUL PLIN de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384436_a_385765]
-
român, Nicolae Breban a spus-o din nou, foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm
NICOLAE BREBAN DESPRE MARIN PREDA ŞI MOROMEŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384487_a_385816]
-
culori diverse, echilibrate: nuanțe de maro, galben, verde, violet. În schimb, la cămășile fetelor, se regăsesc culorile vii, exuberante, cu motive dispuse în râuri, oblic, pe jumătatea inferioară a mânecilor, astfel că sunt adevărate opere de artă tradițională. Încălțămintea tradițională țărănească era opinca din piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau cele ferecate în argint, de mobilierul cu ornamente tradiționale comandat în Bucovina, de scoarțele frumos colorate în
O CĂLĂTORIE DE STUDIU de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383541_a_384870]
-
să încapă un om de talia savantului, au fost deasemenea impresionați de exponatele din muzeul de etnografie, în special de diorama reprezentând o stână tradițională, cu oițe împăiate, cu vase specifice pentru separat untul, putineii, au fost impresionați de uneltele țărănești folosite în gospodărie: furcile de tors, vârtelnițele, războiul de țesut orizontal, toate din lemn, sau de icoanele pe lemn ori pe sticlă sau cele ferecate în argint, de mobilierul cu ornamente tradiționale comandat în Bucovina, de scoarțele frumos colorate în
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
fost mirele lui Zsuzsi, care s-a costumat ca mireasă gravidă. (Râdem) Împrumutam costumele de la Krauser! GN: Închipuie-ți, Krauser există și acum în Fabrik! Și azi se închiriază costume de acolo! Iudit: Nu mai spune! Păi, am împrumutat costume țărănești și pentru copii, pentru serbări. Din ’52 am format o gașcă a noastră, cinci fete și cinci băieți. O rudă ne-a adunat și ne-a spus: „De ce nu sunteți voi prieteni?” Ne-am întâlnit la podul Neptun. Băieții și-
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
în cenușiul luminos? Poate, viața ei. Viața ei? Ochii i se cufundară în luciul lacrimilor. Ce-a fost viața mea?.. O copilărie searbădă, fără frați, fără surori, într-o curte cu pomi și o grădină plină cu flori. O casă țărănească, străveche, cu două camere, probabil construită de bunici sau părinții bunicilor. Era un colț de rai!..Sărăcăcios , dar, colț de rai! Până au venit cei cu șantierul construcțiilor de blocuri, cu gropile lor, cu noroaiele și sonetele care băteau pământul
CAPITOLUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383075_a_384404]
-
întreprinderea...Nici nu ne-am dat seama că se prinsese toată întreprinderea de aventura noastră. „Fostele”, acum părăsite, nu suportau afrontul acesta jignitor. Mai ales, cu cine? „Cu searbăda, tăntăloaica de dactilografă?” „Șleampăta asta, cu un cur cât un cuptor țărănesc?” „S-a blegit directorașul nostru, fă! S-a prostit de tot!” „Mă, să recunoaștem că e dreptu’ lui. Da’, cu cine, fă, cu cine? Cu ștearsa asta la care nu se uită nici un bărbat? Trebuie dată afară, că a stricat
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
prin care caută să satisfacă cerințele de lectură ale localnicilor, implicându-se puternic în activitatea de culturalizare a sătenilor. În Domnești se împrietenește cu Gheorghe Sută, care-l și găzduiește până la plecarea sa pe front. Acesta era liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, mare industriaș și comerciant, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara - Argeș, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului”. În fapt, Gheorghe Sută fiind fratele avocatului Nicolae Sută, viitorul șef de cabinet al președintelui PNȚ, Ion Mihalache
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
al Iașului înainte de 23 august 1944, Radu Portocală este viitorul politican liberal și ministru, economistul Gheorghe Tașcă este viitorul ministru și ambasador, Ion Irimescu-Cândești face parte din studenții care l-au apărat pe Nicolae Iorga de represalii în perioada răscoalelor țărănești din 1907, politician liberal și scriitor, Nicolae A. Constantinescu este viitorul bizantinolog, Grigore Gheorghiu-Putna este viitorul ginere al scriitorului Ioan Slavici, teologul Gheorghe I. Cotenescu este primul secretar particular al lui Nicolae Iorga, animator al șezătorilor și festivalurilor organizate de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
1913. Șef al Statului Major General, general Averescu. 2. Se aprobă. 21 ianuarie 1913, ministru de Război Hârjeu” . Noul lui statut îl face “onorabil” și pentru Siguranța Statului, condusă la acea vreme de Ion (Iancu) Panaitescu. Încă din timpul răscoalelor țărănești din 1907, directorul Panaitescu, prin agenții săi, supraveghea mai mult sau mai puțin discret activitatea studenților naționaliști conduși de tandemul N. Iorga - A. C. Cuza [am identificat inclusiv rapoarte ale agenților Siguranței care-l menționau pe Gheorghe Cotenescu pe post de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
VII, este foarte personală în cele două țări, ea e, totuși, în ambele rezultatul îmbinării a două concepte spațiale diferite: pe de o parte conceptul spațiului centralizat, specific Caucazului, care își are potrivit cercetătorilor armeni și georgieni originea în locuința țărănească (glhatun în Armenia și darbazi în Georgia), anume o încăpere pătrată acoperită cu o cupolă, și pe de altă parte influența bazilicilor vechi caucaziene de origine nord siriană. În biserica Djvari din vechea capitală a Georgiei, Mțheta, mărturisește că a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
definit țăranii s-au urbanizat; dar, tradiția, obiceiul ... este înrădăcinat. Minune ? Nu. După zeci de generații, am avut - nu-i pot spune surpriză sau uimire - mândria de țăran român, când, Adina, fiica unor vecini, a venit din Capitală în straie țărănești, și ... ce n-ai fi crezut; atât de populară ! Multora li s-ar părea lucru banal. Nu fabulez ! Dar trebuie însușită o simplă morală, acum, de sărbători, la finele unui astfel de an. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: De sărbători
DE SĂRBĂTORI, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383250_a_384579]
-
San Giovanni d’Acri care au scăpat de masacrul acela cumplit. Singură, fără nimic altceva În afară de frumusețea ei unică. Acolo trebuie că a Învățat mișcările acestui dans, care nu are nimic de a face cu cântecele și cu dansurile noastre țărănești. Nu pare născută din oameni latini. — Nu. Poate că părinții săi ei erau niște greci din Bizanț. Sau evrei. Sau sclavi capturați În Anatolia. Nici ea nu știe, ori nu vrea să spună. — Ei bine, messer Alighieri, interveni Bruno Ammannati
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
-mă, el este totuși un artist, atunci cum rămîne cu teoria ta? — Indiscutabil, dar de ce Îți vorbeam eu de tineri isteți și de proveniență mediocră? Fără să vreau m-am gîndit la Bârsan. Vezi mata, există la noi o mentalitate țărănească, alterată de substituirea proprietății reale cu o proprietate abstractă. Mai ales În sistemele cu ideologie de orientare mai mult sau mai puțin socialistă au proliferat Întotdeauna forme de naționalism derivate dintr-un patriotism exacerbat. Pentru că În țările În care proprietatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
străzilor pe care locuise: Cetinska, Împărăteasa Milica, Gavrilo Princip, Regele Petru I, Prințul Miloš, Požeška, Kamenička, Brankova; numele autorilor de manuale, de geografie, de geometrie și planimetrie, titlurile unor cărți Îndrăgite de el: Împăratul munților 2, Stanko haiducul 3, Răscoala țărănească 4; liturghii, spectacole de circ, defilarea organizației șoimilor, serbări școlare, expoziții de desen (unde o acuarelă a tatei primise o mențiune din partea juriului). Aici este consemnată și ziua În care și-a aprins prima țigară, În closetul școlii, Îndemnat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
1930 și 316 în 1966. Hotarele satelor erau fixate anterior întemeierii statului Moldova, 80,3% din așezările consemnate de documente preexistau cu hotarele lor fixate. Din punctul de vedere al organizării sociale, vechile sate românești erau sate devălmașe ale obștilor țărănești, apărute încă din perioada destrămării comunei primitive.11 Satele de răzeși din Moldova au apărut mai târziu, cel puțin așa rezult din documente, iar pe măsură ce se întărește clasa proprietarilor de pământ, boierii - în principal, dar și mănăstirile și domnia -, apar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în devenirea lor ca locuri de manifestare a activității productive și social-culturale, au refăcut etapele și practicile de înstăpânire caracteristice satelor românești în general.Satele Filipeni și Fruntești, asemenea satelor răzășești din Colinele Tutovei și din toată Moldova, erau obști țărănești libere, constituite prin defrișarea pădurii, pornind din vale spre deal, spre culmi și „umblau pe bătrâni” Din cele 166 sate existente în Colinele Tutovei la începutul secolului al XIX-lea, 35% erau sate boierești, 10% sate mănăstirești și 55% erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stupi și din tot locul, cu tot venitul pi obiceiul țării.” „Obiceiul țării” era cuprins în reglementarea raporturilor dintre boieri și săteni, dat de Constantin Mavrocordat în 1749, prin care boierul avea dreptul la a zecea parte din produsele gospodăriei țărănești. Pe lângă zeciuială, s-au impus pentru fiecare cap de familie 12 zile de clacă pe an. Obștea Filipeni liberă a ajuns, prin vânzarea ocinilor răzășești, obște dependentă de boierii din familia Rosetti. Cel care și-a vândut ocina putea rămâne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ a românilor; însușirea în mod abuziv de către reprezentanții sașilor, secuilor și ungurilor a pământurilor obținute prin mari eforturi de familiile românești. Nu ne vom referi la situația economică a românilor care a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la jurământ a grănicerilor năsăudeni în 1762 și cu răscoala românilor din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei a însemnat o creștere a sarcinilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a urmat școala primară din sat și a lucrat un timp ca fecior boierescă la moșia Rosetti (atenție: a fost mobilizat în anul 1907 în legătură cu răscoalele țărănești) și apoi a fost factor poștal până la vârsta pensiei. Ion a urmat liceul teoretică și apoi cursurile facultății de mine (trebuie adăugat când, unde etc. Despre formarea și dezvoltarea satului Lunca, din cele auzite de la bunicii mei și de la oamenii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]