2,363 matches
-
tocmelile agricole, pe care țăranii le-au perceput și simțit la fel ca pe „ponturile boierești”, condițiile și obligațiile fiind unilaterale, numai pentru țărani forțați să le accepte din lipsa pământului necesar existenței lor. Acum, aceste condiții sunt specifice întregii țărănimi, clăcași și răzeși, ambele categorii resimțind nevoia de a se învoi cu proprietarul ori arendașul atotputernic prin avere și sprijin politic. Umbrăreștenii nu au rămas în afara acestei situații. Bătrânii satului vorbeau în perioada interbelică ca despre niște amintiri amare, cum
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
versuri de obidă: Ard-o focul răzeșie,/ Eu chiteam că-i boierie/ Și-i numai o sărăcie!, creație introdusă și în manualele școlare de limbă și literatură română în epoca colectivizării. Evident că se urmărea discreditarea ideii de libertate a țărănimii din timpurile mai vechi. Nu putem trece cu vederea nici faptul că unii editori ai corpusului de Documente privind istoria României, A. Moldova, urmare a presiunilor pe linie de stat în ideea promovării cu orice preț a activității de colectivizare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situația dată drept sate răzeșești, ci stâpâniri aservite, în timp ce sate precum Cudalbi, Corod, Matca, Umbrărești și multe altele, fără hrisoave și urice, s-au păstrat răzeșești, fie în întregime, fie părți din ele. Referindu-se la procesul de deposedare a țărănimii răzeșești, autoarea observă just cum „în multe sate foste proprietăți ale răzeșilor apar încă răzeși proprietari, necatagrafiați” ca atare, adăogăm noi. Informații interesante, unele destul de limpezi, altele confuze, ne furnizează lucrarea cercetătorului Alex. I. Gonța, Satul în Moldova medievală. Instituțiile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care le pot înfrînge. După cum spunea Mao: " Dacă poți învinge, luptă; dacă nu, pleacă". Prezentîndu-se ca eliberatori de sub stăpînirea colonialistă străină, discreditînd guvernul local despotic și apărînd ca dușmani ai nedreptății sociale și ai degradării economice, gherilele au cîștigat adeziunea țărănimii. Deși strategia declarată a americanilor era de a încuraja susținerea internă a regimului de la Saigon, contragherila americană s-a concentrat asupra eforturilor militare, în dauna cîștigării războiului psihologic. O forță a cărei doctrină operațională era să descopere și să distrugă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
puternică opusă Revoluției a venit din partea acestor populații, cu precădere a celor din vestul țării (Vandeea). Chiar dacă anumite secțiuni ale acestei populații, în mare parte funcționarii și clasele de mijloc, au sprijinit Revoluția, marea majoritate, în principal aristocrația, clerul și țărănimea, erau adesea profund atașate de Biserică și de societățile corporatiste tradiționale din care făceu parte. Lucrul acesta i-a condus spre revolte armate în masă împotriva Revoluției, imortalizate de Balzac în romanul său Șuanii (Les Chouans). Dar revoluționarii parizieni nu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
povestea tradiției bandiților corsicani și a vendetei, în timp ce Gustave Flaubert a făcut itinerarii prin Bretania și Corsica. Balzac, de asemenea, a prezentat lumea satului într-o manieră romantică în romanul său Les Paysans* (1844) în care unul dintre personaje, privind țărănimea franceză, exclamă: "Voilà les Peaux-Rouges de Cooper... il n'y a pas besoin d'aller en Amérique pour observer les Sauvages" (Iată pieile roșii din romanul lui Cooper.... nu este nevoie să te duci în America pentru a-i observa
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a început Revoluția Franceză în 1789, aceste trăsături adânc înrădăcinate au continuat să se manifeste până în anii 1960. A existat o remarcabilă stabilitate în relațiile dintre diferitele "Franțe" și dintre clasele sociale ale burgheziei, clasele de mijloc, clasa muncitoare și țărănime care alcătuiau națiunea franceză. Totuși, în ciuda acestor continuități, în prima jumătate a secolului al XX-lea, între cele două Războie Mondiale, Franța a suferit o serie de crize care au slăbit profund bazele sale economice și sociale. În timpul Primului Război Mondial, cea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
atitudinea față de muncă. Referindu-se la experiența istorică, Mike Burke oferă o tipologie interesantă a „mentalităților” referitoare la muncă.<footnote Burke Mike, A chacun son style d’entreprise, Paris, Inter Éditions. footnote> 1) „Mentalitatea «Munca-Destină Își are sursa sa În țărănime și În lumea muncitorească situată prin Încazarmarea Într-o industrie de tip mănăstire și uzină paternalistă. Evenimentele În această uzină, precum munca agricolă, sunt trăite ca niște fatalități față de care simplii indivizi nu pot decât să-și probeze neputința lor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
cu andreaua. Snopii de la coamă se puneau cu rădăcina în sus, depășind nivelul acesteia. Casele cu o singură încăpere, ridicate pe furci, având pereții din gard sau din păruială (rețea de pari), lipiți cu vălătuci, ce aparțineau păturii sărace a țărănimii și clăcașilor, nu s-au mai păstrat. Despre construcțiile țărănești, I. Antonovici consemna: „...cei săraci își săpau bordeie în pământ, punând deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
De vorbă cu George Tutoveanu" (iunie 1932) își intitula G.M. Delabăsești interviul luat poetului: Ce părere aveți despre ziarul nostru? „ Scris cu pricepere, cu tragere de inimă și entuziasm și cu o înțelegere deplină a nevoilor sufletești de astăzi ale țărănimii noastre, „ Glasul nostru" este una din publicațiile culturale menite să deschidă pârtie pe meleagurile destul de friguroase ale vieții noastre culturale de astăzi. Acei care scriu această gazetă să se pătrundă de adevărul că noi avem comori sufletești de o rară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Atunci să poftească acei ce nu cred... să vadă cum mor cu zile țăranii și copii lor din lipsă de asistență medicală la sate. Să vadă cum își vând țăranii bucatele agonisite cu atâta trudă pe prețuri derizorii și cum țărănimea vinde găina din gura copiilor cu un pol, întorcându-se acasă, doar cu trei prafuri de chinină. Să vadă și să știe că din munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți pântecul cu osânză, toți trăind de pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Roată și Unirea”, de Ion Creangă, „La hanul lui Mânjoală”, de I.L. Caragiale), sunt reproduse poezii de Mihai Eminescu („Adio”, 15 iulie 1935), colaborări ale lui G.Tutoveanu (sonetul „Mărire vouă” la 15 aprilie 1935), undes citate virtuțile ostășești ale țărănimii: „Și v-au căzut din cer, la Mărășești, Cununi de foc pe-armură și pe căști, Și-adânci puteri să ncepeți viață nouă." Simpatia lui George Tutoveanu pentru activitatea celor de la ziarul „Înainte” și pentru cititorii cărora era destinată foaia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
radiofonică „Ora satului", din ziua de duminică l iulie 1945, de la ora 13, aducându-i-se învinuirea nefondată, că „făcea o înflăcărată propagandă cooperației", susținând „poziția guvernului comunist român" (!), anticipând și susținând „politicile sociale și economice ale regimului comunist față de țărănime." Or, ierarhul nu făcea decât ceea ce făcuseră până la el mii și mii de preoți susținea cooperațiacare munciseră tot timpul alături de populație, în general! * Steaua Tutovei Steaua Tutovei, ziar al Partidului Popular, apare în perioada 1924‐ 1927, condus de Vasile Georgescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al acestei gazete a f ost inginerul Dim. L Zaharescu și nu a avut nici o legătură cu Tutova lui Cațafany „ziar al intereselor generaleʺ Zamfirescu ‐ spune Gr. Crețu, a publicat multe poezii în Vocea Tutovei, mai ales în anul 1901. * Țărănimea Țărănimea, cu numărul său 1 din 15 februarie 19 20, apare 202 cu credința că: „făr’de legile războiului trecut” ne‐a „întărit convingerea că temelia vieții noastre naționale este tot în țărănime, pentru că „din sângele curat al țărăn imii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acestei gazete a f ost inginerul Dim. L Zaharescu și nu a avut nici o legătură cu Tutova lui Cațafany „ziar al intereselor generaleʺ Zamfirescu ‐ spune Gr. Crețu, a publicat multe poezii în Vocea Tutovei, mai ales în anul 1901. * Țărănimea Țărănimea, cu numărul său 1 din 15 februarie 19 20, apare 202 cu credința că: „făr’de legile războiului trecut” ne‐a „întărit convingerea că temelia vieții noastre naționale este tot în țărănime, pentru că „din sângele curat al țărăn imii, se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vocea Tutovei, mai ales în anul 1901. * Țărănimea Țărănimea, cu numărul său 1 din 15 februarie 19 20, apare 202 cu credința că: „făr’de legile războiului trecut” ne‐a „întărit convingerea că temelia vieții noastre naționale este tot în țărănime, pentru că „din sângele curat al țărăn imii, se vor ridica și marii conducători ai poporului nostru”. Apare de două ori pe lună, în două pagini, la T ipografia și legătoria de Cărți N.P. Peiu - Bârlad, redacția și administrația Bârlad, strada
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să‐ i elimine din facultăți (Vocea Tutovei 1907 - 17 aprilie). În aceste condiții, la 1 aprilie 1907, redacția aduce la cunoștință cititorilor că „ultimele două numere din Vocea 225 Tutovei au fost „oprite din ordinul autoritățil or superioare...” Simpatizând cu țărănimea, Vocea Tutovei publică articole: „Armata ucigașă”, semnat Ego, „În che stia țărănească cu privire la administrație și justiție” ‐ de G. Vifor; „Răscoalele țărănești... o rătăcire momentană?” - de N.N. I.; „În luptă pentru regenerarea satelor” - de V.G.; „Cum s‐au potolit răscoalele?” - de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele Sale fapte ne‐ a învrednicit să ajungem aceea ce suntem astăzi: un popor tare puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al Marelui Cuza Vodă, do mnul iubitor al țărănimii, se ridică măreț din străjuirea a pat ru brazi. De sus... de pe înălțimea pedestalului de marmură aruncă priviri blânde, dulci, priviri duioase de părinte, țăranilor trecători, care nici acum și nici în ruptul capului nu voiesc să creadă că Cuza
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toți profesorii și mai ales cu pedagogii ieșeni: Gh. Comicescu,V. Todicescu, Ștefan Bârsănescu, Vasile Petrovanu, Gh. Ghibănescu, Ion Mitru, Constantin Asiminei și a lții”. „... lecțiile și conferințele sale erau o adevărată sărbătoare. A ajutat pe copiii nevoiași, a iubit țărănimea și pe foștii lui elevi, care l‐au iubit sincer și au avut ce învăța de la el...” Ion Șușnea, din„Profesorul Petre Todicescu - Bârladul odinioară și astăzi.” Alte detalii a se vedea la medalioanele referitoare la revistele Făclia (Liceul pedagogic
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
popor - se află întruparea recunoștinței pentru Acel ce prin mărețele sale fapte ne‐a învrednicit să ajungem ceea ce suntem astăzi: un popor tare, puternic și respectat de toate popoarele lumii; chipul în bronz al marelui Cuza Vodă - domnul iubitor al țărănimii - se ridică 369 măreț din străjuirea a patru brazi plantați sub ochii lui Stroe Belloescu.” După o întrerupere, Buletinul Ligei Culturale Bârlad a vea să reapară la 1 ianuarie 1916, sub numele de Fo aia Ligei Culturale din Bârlad, cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198 Tutova ............................................... ................200 Țărănimea ............................................... ..........201 Uniunea ............................................... .............202 Uniunea Națională .............................................20 4 Vasluiul....................................... ......................206 Veacul nostru ............................................... .....207 Vechea Tutovă ............................................... ....211 Vestea ............................................... ................213 Veteranul ............................................... ...........214 Viitorul ............................................... ...............215 Voința poporului...................................... ..........217 Vreme nouă ............................................... ........219 Vremea nouă ............................................... ......220 Vocea Tutovei ............................................... .....223 Vocea Tutovei ............................................... .....225 Vocea Tutovei ............................................... .....229 Vocea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fost, în realitate, vizat în acest decupaj, ci "puterea centrală", în jurul căreia "clasele sociale" se grupau din motive uneori patriotice. Marea boierime, de pildă, obiect principal al blamului istoric postbelic, a fost amintită doar ca antiteză pentru "boierimea mică, orășenimea, țărănimea liberă". Domeniul și sfatul domnesc erau însă invocate ca instrumente utile puterii, precedând dezvoltarea cetăților, a comerțului, a orașelor și a țării în general 83. "Politica externă" se referea exclusiv la relațiile diplomatico-militare, fiind secționată didactic, în trei etape. "Marile
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
revoluția din 1821, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996. 105 Lecțiile erau împărțite în mai multe nuclee narative: caracterizarea generală a domniei, obținerea tronului, politica internă (consolidarea domniei, poziția față de marea boierime și principalele instituții ale statului; mica boierime și țărănimea în vremea lui Ștefan) și politica externă, la rândul său subdivizată în emanciparea de sub suzeranitatea maghiară, marile războaie de apărare duse de Ștefan împotriva Imperiului Otoman, pierderea Chiliei și a Cetății Albe, pacea cu turcii, eludarea suzeranității Poloniei (Ibidem, pp.
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fenomen îi răspundea renunțarea elementului roman din serviciul militar. Preocupările derivate din sfera climatului imperial în fața acestei situații sunt cunoscute. Anonimul scrierii De rebus bellicis descrie preocuparea iuliană pentru apărarea frontierelor și crearea unei armate care să nu depindă de țărănime și nici de barbari. Renumita lege a lui Valens (364-378) din 375 care reglementa complexa materie a recrutării, trebuie să fie înțeleasă în același sens. Se știe că înfrângerea de la Adrianopol și avansarea pericolului gotic pretindeau exigența unei armate lipsite
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
drept mediatoarea laturii industriale și urbane a clivajului. Din contra, acolo unde nu există nici partid agrarian, nici creștin-democrat, conservatorii sînt cei care susțin voința politică a țăranilor, ca în cazul Angliei sau Franței. În țările catolice, credința religioasă a țărănimii face din aceasta din urmă o susținătoare fidelă a democrației creștine. Crearea partidelor care să apere interesele agricultorilor apare ca un fenomen conjunctural. Acesta se limitează la Scandinavia și Elveția unde se regăsesc două elemente favorizatoare: protestantismul și o autonomie
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]