887 matches
-
starițului nu m-a mirat. evreul călugărit și ras În drum spre casă, ne-am oprit la o grădină mare de pomi, fragi și vie. Un jidan care reușise să se călugărească, apoi fugise din mănăstire pentru a lua o țărancă din sat, proprietară a patru pogoane de loc, le plantase și le exploata. Fragi și mure vindea la București, din ce rămânea de la germani, cu care își făcea afacerile; numai pe căpșuni luase în anul precedent 30 000 lei, sumă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prin Predeal. Programul era bine alcătuit și complet, dar cam la spartul târgului. Repercusiunea decepțiilor se arătă prin noi rechiziții: de rân dul acesta, arămurile. arama Primarul din Pasărea s-a purtat bine și a prevenit pe maici și pe țărănci. Multe le-au îngropat, dar cele mai sărace nu se puteau lipsi de unicul vas pentru a-și face mămăliga și au fost cele mai încercate; la unele le-au golit căldările de pe foc și le-au luat. În București
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-i făcură ofițerii pe frontul de la Focșani, când au refuzat să stea de vorbă cu el, având misiunea de a parlamenta cu germanii numai. În fine, am dus pe Lia cu Vintilică la gară. Luase cu dânsa pe Ioana, devotata țărancă de la Mihăești. Nemțoaica n-ar fi fost tolerată în Moldova. Pe peron nu m-a lăsat poliția. Mă bucuram să-i văd plecați, scăpați de persecuțiile vrăjmașului, dar [eram] cam îngrijorată până a-i ști sosiți, întruniți cu cei de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
deschise în București la vârsta de 20 de ani, de toate rudele bărbatului său și de societatea din București, stăpânea bine limba română (în această limbă vorbea cu soțul ei), se ocupa nu numai de moșie, dar îndeaproape și de țărăncile de la Mogoșești, le învățase să facă cusături, ceabace frumoase și chiar dantele minunate [- o credeam deci împământenită și asimilată. Îndată ce însă avu să aleagă între cele două cauze, inima ei zbură la matcă. Nu doar că ura pe români, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în toate spitalele și mângâind astfel pe cei suferinzi sau dând concerte în folosul lor. Aici trebuia să fie însoțit de doamna Georgeta Berindei, programele desenate de pictorul Ștefan Popescu. Acesta desenase, pe un fundal de sat occidental distrus, o țărancă franceză plângând pe umărul unui invalid fără picioare; sus, o Cruce Roșie. Compoziția era artistică, dar nu avea nici un înțeles. De am fi cunoscut concepția programului, am fi căutat să arătăm lui Ștefan Popescu greșita lui viziune, mai ales că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
asuprire se încheia în ziua aceea și păreau că pășesc înaripați, cu ochii pierduți spre o lume nouă. Expansiunea cu care își manifestau simțimintele ne uimeau pe noi, obișnuiți cu rezerva așa de mare a țăranului și, mai ales, a țărancei din Vechiul Regat. O bătrână a dat principesei Ileana trei ouă roșii păstrate de la Paște, un țăran a pus pe rege să guste must proaspăt stors din struguri conservați cu artă din toamna trecută; depunând paharul și sticla la picioarele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scrisoare și hotărâi să nu mai am a face cu dânsa. În ce privea conservele, făcusem câteva borcane, cum le făceam în tot anul pe vremea lui Ionel, în sticlele mele, însă cu zarzavat cumpărat de la fermă și cu ajutorul unei țărance plătite de mine cu adeverință de la administrator. Răspunsul la scrisoarea mea fu ca toate reacțiunile ei la scenele de mojicie pe care le regreta după ce le făcea, fără să-și dea seama că impresia rămâne. Insistențele familiei mă înduplecară să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
numea "neurastenie rurală"; era deci o formă "nevrotică". Era perioada anilor 1959-1960, perioadă coincidentă cu tentativele medicinii rurale de a combate pelagra, boală foarte gravă prin manifestări somato-psihice și prin expansiunea ei în lumea satelor. Observând coincidența țăran (de obicei, țărancă), aceeași simptomatologie la toate aceste femei, care aveau pelagra în antecedentele lor înde-părtate, am încercat să stabilesc legătura dintre aceste antecedente. Am apelat la acad. Jules Nițulescu, un eminent specialist în pelagră, lucrând la Institutul de studiu al pelagrei din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mirifică înconjurătoare) încredințat că "aerul de aici și căldura sufletească a oamenilor, istețimea lor și înțelegerea lor, îmi vor prinde bine pentru o vacanță sortită să-mi șteargă rănile trupești și să-mi redea puterile sufletești". Secretarul boierului îi lămurește Țărăncii, cine este oaspetele ales, sosit cu trenul din Capitala țării: "toți cei mari îl cinstesc, îl cheamă Poetul și profetul Patriei, dar puțini se îngrijesc de aproape de soarta, suferințele și boala lui". Mult mai bine informat, Tânărul, învățătorul din comună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
succes totuși, fiindcă, Îmi explica Zambaccian, este „prea tare“, nesuferind nici astăzi vecinătatea altora pe peretele din casa mea. și totuși, frumoasa și buna de odinioară Măriuca, fata lui Nicolae Ilea din Topârcea Sibiului, cu mintea și sufletul ei de țărancă de bun soi ardelenesc și din acea patimă amoroasă care transformă și Înalță femeia cu o repeziciune uimitoare, așa cum viermele se transformă În albă crisalidă și În fluture multicolor, a intuit cu o tresărire bruscă tabloul, În a cărui alegere
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mustăți și barbă precum acestei neveste a lui de-a doua, de hatârul căreia zevzecul meu prieten și-a urgisit buna lui nevastă și un copilaș. Familia M. din Roman avea până mai acum cincisprezece ani o femeie În serviciu, țărancă zdravănă ca un taur, care muta din loc, de parcă s-ar juca, dulapurile grele luate În bra țele ei atletice. Era vrednică foc de treabă, dar și cățea neostoită și În dâldoră neogoită după bărbați. Înnebunise după ea toată garni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
femei, din care 90% vicioase sau tarate.) Ați fost vreodată la bordel În Noaptea Învierii?... Ți-aduci aminte tu, Fănică Constantinescu, meștere dibaci al peisajelor lunare din Balcic și dezamăgitule după cele trei Însurători ale tale, ți-aduci aminte de țăranca, de cojanca, zdra vănă și frumoasă, ajunsă Într-una din acele case prea ospita liere din Crucea de piatră, unde lăturile cu dejecții vaginale și uretrale sunt zvârlite cu ligheanul prin curte și pe trotuar, ca să alunge clienții fără parale
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
afară pe peron, hala gării era înaltă, largă și pustie, mirosea a praf de purici și a clor. Mi-am proptit geanta de voiaj între picioare, am stat și m-am uitat în sus la frescele socialiste cu batoze și țărănci cu zâmbet infantil, ale căror pulpe aduceau cu castraveții groși și galbeni care, la sfârșit de toamnă, zac neculeși prin grădini, fiindcă au gustul prea amar. Iar alături o frescă industrială: în pâcla matinală roșietică a furnalelor, proletari cu vătraie
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
mea nu era deloc recomandabil să fii chiriaș și să depinzi de altul. Căci oricine dădea camere cu chirie m-ar fi aruncat imediat în stradă la prima amenințare a Securității. Așa încât atârnam de puținul ce-l primeam de la mama, țărancă în CAP, care muncea pe brânci pentru ca eu să pot face față. În prima zi de lucru la grădiniță, directoarea m-a condus la grupa mea. Intrând în clasă, a zis aproape criptic: „Imnul“. Automat, copiii au format un semicerc
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
traducător. Termenul de predare a lucrării era de numai 48 de ore. Primesc vineri la prânz documentele cu pricina. Era vorba de un mare combinat chimic din România, privatizat în anii '90. Din acte reieșea că mastodontul aparține acum unei țărănci dintr-un sat uitat de lume, undeva prin județul Giurgiu. De fapt, toate numele, toate datele de identificare esențiale erau trase în alb, dar mi-am dat repede seama că un "băiat deștept" trecuse afacerea pe numele unei bunici sau
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Tovarășa, revizuiește-ți atitudinea față de stat și față de partid!“. Fără cuvinte, cu lacrimi în ochi, m-am întors și am plecat. Presupun că ai intrat în căsătorie cu un set de sfaturi de la părinți: de pildă, cele ale mamei mele, țărancă din zona Moldovei, au fost multe, toate putând fi însă rezumate cam așa: „Mamă, bărbatul e bărbat!“. Cum s-ar spune, el are întotdeauna dreptate... La tine cum a fost relația cu soțul? Contribuia în egală măsură cu tine la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o purta mândră, ca pe cea mai scumpă geantă. Mamă și fiu se plimbau degajați discutând cu glas domol aspecte familiale ale lor și ale rudelor trăitoare în localitatea de baștină din Țara de Sus. Mândră de statutul ei de țărancă bucovineancă, această mamă a venit în urbea Iașilor să-și vadă feciorul, domn universitar, la aceeași instituție academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o absolvise. Atitudinea tânărului trăda satisfacția, mândria chiar, de a-și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
perioadă a vieții mele am pictat frecvent biserici în tablourile mele fie că erau micuțe pe un vârf de deal în depărtare, fie că le pictam fiind în prim planul tabloului, atunci când pictam sate, intersecții de ulițe, cu țărani și țărance care se plimbau după slujba de duminică. Dar oricum, biserica este un element central în viața țăranului român, care are un loc central și bine definit în reprezentările pictorilor naivi. În tablourile mele rurale, nu am pus niciodată accent pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
fi modelele inserate cu grijă de autor pe hainele personajelor, cruciulițe, tot felul de însemne, apoi pozițiile celor pictați în tablou, de exemplu un tânăr și o tânără care se îmbrățișează în colțul din stânga, meseni cu paharul în mână, o țărancă toarce lâna pentru viitoarele haine, iar un alt țăran toarnă vinul în pahare. Fața de masă are și ea modele țărănești, pe pereți sunt pictate tablouri care reprezintă tot case de la țară, iar la geam sunt așezate perdele prin care
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
luato de jos, au duso o vreme greu, dar acum au ajuns să fie respectați de vecini și - ce e mai impresionant pentru telespectatorul român - să câștige foarte bine. Telespectatorul, din fotoliul său, face ochii mari când vede cât câștigă țăranca plecată din Maramureș să facă menajul la Paris sau ce mașini au niște nuntași români care petrec în Spania - și zice în sinea lui: „Românu’ e dat dracului!“. Mesajul acestor materiale a fost exprimat foarte bine, „la cumpăna dintre ani
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
recunosc fără prea mare tragere de inimă. — Ei, ar trebui s-o faci, fată dragă! tună Caroline. Trebuie să-ți extinzi orizontul cunoașterii. Să înveți despre viață de la oameni adevărați. Una dintre cele mai dragi prietene ale mele este o țărancă din Bolivia. O ajut să-și macine porumbul, pe câmpurile din Llanos. — Uau. Un cesuleț de pe polița șemineului bate de jumătate de oră și îmi dau brusc seama că așa nu ajungem nicăieri. Deci, spune-mi... ai vreo idee cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fost niciodată în Australia, în Thailanda... — Nici eu, spune Luke, ridicând din umeri. Și? Ce contează? Pentru mine contează! Eu n-am făcut nimic până la ora asta! Știi cine e cea mai bună prietenă a mamei lui Suze, știi? O țărancă din Bolivia! Mă uit la Luke, vrând să-l impresionez la maximum. Și macină porumb împreună, pe câmpiile Llanos! — Se pare că Bolivia te paște, dragul meu! îi spune Michael lui Luke. — Asta vrei să faci în luna ta de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
zydas (evreu) și porecla etnonimică zydas se aplică micilor comercianți, prăvăliașilor, celor care sunt mincinoși, Înșelători și vicleni <endnote id="(296 și 297)"/>. O situație similară este atestată cam În toate țările est-central- europene. G.M. Tamás dă exemplul unei bătrâne țărănci unguroaice „care spunea despre băcanul satului că era evreu după Îndeletnicire, altfel nu” <endnote id="(690, p. 84)"/>. Cu alte cuvinte, negustorul respectiv ar fi fost evreu din punct de vedere profesional și ungur din punct de vedere etnic. Din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidanii” - scria prin 1963 A. Schwefelberg În memoriile sale <endnote id="(537, p. 84)"/> - și „De se Întâmplă ceva rău, oamenii cată tot la el [= la străin] ; o molimă, o secetă sau mai știu eu ce” - declara În 1965 o țărancă bătrână din județul Brașov <endnote id="(94, p. 43)"/>. S-ar părea că În Europa de Est evreul a fost asimilat cu un tip de vrăjitor având trăsături mai puțin Întunecate, un destin mai puțin dramatic și activități mai puțin terifiante decât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de uriaș”, o „namilă de femeie” de „doi metri și patruzeci”, o nimfomană de o frumusețe răpi toare, cu o „față blândă și dulce, ca de zeiță”. „Pase-mi-te, tu te tragi din Uriași Jidovi - Îi spune Oanei o țărancă vrăjitoare -, ăi de l-au schingiuit pe domnul nostru Isus Christos, că doar ăia erau atât de mari și de puternici de l-au putut schingiui chiar pe el, Fiul lui Dumnezeu. Iar dacă este așa, degeaba ți-am face
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]