475,786 matches
-
ci faptul, recunoscut de actualul director al SRI, Radu Timofte, după întoarcerea sa din Statele Unite, că oficialități americane sînt îngrijorate că foști securiști, care lucrează în anumite instituții din România, ar putea avea acces la documentele confidențiale ale NATO, dacă țara noastră va fi admisă în alianță. Cu alte cuvinte, Puterea de la București are de ales între a-i păstra pe foștii securiști în aceste instituții și intrarea în NATO. Dacă în intervalul imediat următor vom asista la demisii gen Ristea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
avid să cunosc toate cărțile importante care s-au scris despre nazism și fărădelegile lui, în mod special despre Holocaust și, desigur, despre antisemitism și îndelungata lui istorie. Faptul că acest fenomen e cu atît mai izbitor în Israel, o țară zidită pe cenușa Holocaustului, e normal și de înțeles. Toți acești oameni care și-au pierdut frați, surori, părinți și copii la Auschwitz mai respiră încă fumul înnecăcios al cuptoarelor, mai au încă în urechi urletele militarilor nemți (ca și
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
ceea ce a dus la condamnarea sa printr-o execuție de o cruzime teribilă pentru epoca de care vorbim (tăierea corpului în bucăți și răspândirea lor prin oraș). Caroline Mathilde a fost exilată și, probabil, otrăvită nu mult după plecarea din țară, iar copiii ei - un fiu al regelui și o fiică a lui Struensee - despărțiți de ea pentru totdeauna. Istoria e folosită de Enquist ca parabolă a luptei luminii cu întunericul. Regele însuși, deși adesea cuprins de delir, are elanuri iluministe
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
de sex la șpaga dată la primărie, de la coruperea judecătorilor și-a polițailor la împrumuturile cu dobândă, de la plata vizelor false la angajarea "recuperatorilor" și-a ucigașilor a fost, ani de zile, marca. Nu-mi pun nici o speranță că mai-marii țării vor face, de bunăvoie și nesiliți de nimeni, un astfel de pas. între altele, pentru că s-ar vedea adevăratul nivel de viață al cetățeanului. Una e să spui că ești plătit cu trei-patru milioane, și alta să constați că după
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
ziar scrie despre acesta că "până și foștii lui colegi de serviciu îl detestă ca pe un gunoi, gratulându-l cu duiosul apelativ Porcule!") și Silinescu, consilieri ai primului ministru, știu altceva decât noi? Cât se poate de firesc, într-o țară în care, aflăm din raportul "Armaghedon 7", un fost colonel de securitate din cadrul serviciului de dezinformare, Mihai Stan, a devenit director general al "Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România". Cum ar veni, totul pentru Securitatea cetățeanului!
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
fereastra, același sentiment greoi/ Din verile toride, închis în mine însumi, ursuz,/ La Cairo, printre cămile și automobile de-a valma./ Trăiam sastisit, îngrămădit de tristețe, cînd ploaia venea,/ La Petersburg, prin iulie, cînd toți plecau în Crimeea și pe la țară./ Astăzi, prin orașe, te sufocă turma dezlănțuită a mașinilor./ La sanatoriu îmi țiuiau urechile de liniște...". Lumea sanatoriului (și a spitalelor) aduce în pagină bolile "nesfîrșite și voluptoase" iar moartea își trimite semnele, "familiară ca un guturai", chiar dacă "discretă ca
Tușind și suferind by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15315_a_16640]
-
de care dispune acest popor" (UFD, "Apel către români", 2000); "sărăcit, mințit, batjocorit și sfidat de o liotă de pseudopoliticieni cu aere de primadonă, acest popor..." (Adevărul economic, 380, 1999); "actuala coaliție nu a reușit decît să batjocorească sistematic această țară și acest popor" (Adevărul economic, 417, 2000)"; "este nevoie ca opoziția să convingă acest popor amărît de necesitatea alternativei" (România liberă = RL 1270, 1994, 1). Clișeele politice sînt reluate parodic ("greu încercatul popor român" - cotidianul.ro) - deși circulă mai departe
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
strict la limbaj; însă fără o riguroasă apreciere a "popularului", cuprinzînd proverbe, locuțiuni tradiționale, dar și formule familiare mai moderne: "n-au ce pune pe masă, cum se spune în popor, n-au după ce bea apă" (Dimineața 87, 1998); Când țara arde, baba se piaptănă, se spune în popor și parlamentarii români nu dezmint înțelepciunea milenară" (Cotidianul 2000); "BANCOREX s-a dovedit a fi o vacă bună de muls, cum se spune în popor" (RL 2776, 1999, 7); "pașii amintiți - pozitivi
"În popor" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15322_a_16647]
-
societate ale cărei reguli nescrise nu le cunoșteam, liber de o libertate abstractă. în același timp, această libertate era vitală pentru gîndire, pentru ceea ce aș numi "respirația minții". întărit astfel, am putut explora anumite zone intelectuale și ideologice care, în țară, nu erau propriu-zis interzise, dar erau inimaginabile. Una dintre marile descoperiri subiective pe care le-am făcut a fost lectura sau, cu un termen pe care l-am folosit în cartea mea Rereading (1993), carte care urmează să apară în
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Rohia. Sebastian a murit în mai 1945, într-un accident mai mult suspect decît absurd, tocmai cînd era pe punctul să plece în Franța ca atașat cultural. Dacă ar fi apucat să plece, s-ar mai fi întors el în țară, spre a fi implicat în procesul Pătrășcanu? Sau ar fi rămas în Franța, ca exilat politic, și ar fi continuat să scrie în franceză? Că asta n-a fost să fie e adevărat, dar anumite speculații contafactuale sunt permise (mai
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Ministrul e un om care a învățat zece clase și s-a dus la serviciul de miniștri", "Țăran înseamnă un om care vrea să facă buletin în București", "Ziarele sunt ca să spună că tovarășul Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu conduce țara"... Sînt însă și răspunsuri - nu puține - de felul " Noi ne iubim țara, că tovarășul Nicolae Ceaușescu ne dă tot ce vrem: alimente, apă, dulciuri și caiete". Sigur, te poți întreba cum copii cu vîrste între cinci și paisprezece ani ajunseseră
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
dus la serviciul de miniștri", "Țăran înseamnă un om care vrea să facă buletin în București", "Ziarele sunt ca să spună că tovarășul Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu conduce țara"... Sînt însă și răspunsuri - nu puține - de felul " Noi ne iubim țara, că tovarășul Nicolae Ceaușescu ne dă tot ce vrem: alimente, apă, dulciuri și caiete". Sigur, te poți întreba cum copii cu vîrste între cinci și paisprezece ani ajunseseră să dea astfel de răspunsuri și ce au descoperit ei mai tîrziu
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
și arta vorbirii secolului 20, așa cum se regăsesc în poezia fonetică a dadaiștilor, teatrul "măștilor acustice" al lui Canetti sau teatrul epic la Brecht. Literatură pentru rostit și ascultat Unul dintre fenomenele surprinzătoare ale culturii literare din ultimele decenii în țările de vest, industrializate, este revenirea unei literaturi pentru rostit și ascultat. Mulți diagnosticieni ai timpului postulaseră victoria mijloacelor vizuale în domeniul public, teoreticienii literari constataseră moartea literaturii transmise oral încă de la începutul secolului 20. În prezent, discursul literar bine compus
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
poetului franco-român Mihail Cosma-Claude Sernet (1902-1968). Plin ochi de inedite (texte, documente, fotografii etc.), numărul readuce în atenția opiniei publice un poet interesant și cu evoluție neprevăzută, care, ca și Fundoianu, Voronca sau Gherasim Luca, a publicat la început în țară iar apoi în Franța. A debutat la Sburătorul literar al lui E. Lovinescu în 1921 (avea 19 ani și absolvise liceul bucureștean "Matei Basarab") cu versuri parnasiene, surprinzător de asemănătoare cu acelea ale tînărului Ion Barbu, a fost apoi un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
urgență avea guvernul Năstase! Că guvernul era mai degrabă în întîrziere decît grăbit, asta dl Cristoiu (gazetar, cîndva) n-o poate înțelege. Că se strigă slogane fasciste și se vede crucea nazistă și stadioane, n-a aflat. Că umblă prin țară sute de mii de manifeste antisemite, nu e important pentru d-sa. Că legionarii (cei noi) și-au făcut, an de an, tabără la Padina, în Bucegi, asta e o glumă. Că statuile și busturile Mareșalului înfloresc ca ciupercile, ce
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
absenței de la gală a altor trei laureați importanți, dl Paul Bortnovski și dnele Valeria Seciu și Lia Manțoc. În sfîrșit, un mare semn de întrebare îl ridică tam-tam-ul politic țesut de M.C.C. în jurul evenimentului de la care n-au lipsit președintele țării (așteptat, ca pe vremuri, mai bine de o jumătate de oră să încheie o emisiune t.v.!), premierul și întreg guvernul. Cînd i s-a mai făcut culturii o asemenea onoare? E cu ochi și cu sprîncene, spune românul despre
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
și aceea că ar fi fost "nominalizat atît la Oscar cît și la festivalul de film de la Cannes"... Trec peste faptul că aceste "știri" nu sînt verificate în nici un fel, ci reproduse cu un entuziasm de papagali, ca pentru o țară de cretini. (De pildă, la festivalul de la Cannes nu există nici nominalizări și nici premiu pentru machiaj!). Pentru că numai pentru o țară de cretini se poate să consideri cea mai atractivă știre a zilei faptul că acest machior declară că
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
aceste "știri" nu sînt verificate în nici un fel, ci reproduse cu un entuziasm de papagali, ca pentru o țară de cretini. (De pildă, la festivalul de la Cannes nu există nici nominalizări și nici premiu pentru machiaj!). Pentru că numai pentru o țară de cretini se poate să consideri cea mai atractivă știre a zilei faptul că acest machior declară că i-a căzut cu tronc, "în timpul ședinței", o tînără drăguță, dra Babalîc, cu care a hotărît pe loc să se și însoare
Lumea domnișoarei Babalîc by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15354_a_16679]
-
de filme, față de 230 anul trecut) și care, până la actuala ediție se rezuma, îndeosebi, la producția elvețiană (în genuri, formate sau suporturi diferite, în coproducție sau nu) - s-a diversificat prin introducerea unei secțiuni de film consacrată în exclusivitate unei țări oaspete. Inaugurând seria, Invitation Quebec a adus pe malurile Aarului 22 de producții din ultimii doi ani, unele prezentate aici în avanpremieră mondială, organizatorii făcând o reverență, prin acest program, mai ales publicului francofon care, de-a lungul anilor, s-
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
îndârjire și dragoste de viață cu o boală necruțătoare - sida - și cu prejudecățile celor din jur despre drogați. Desigur, nu sunt prea vesele filmele elvețiene, iar atunci când vor să glumească umorul lor e negru și scrâșnit. Văzută prin filmele sale, țara lui Heidi e mai puțin turistică și pitorească, dar, indiscutabil, mult mai vie și mai incitantă.
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Cornelia Ștefănescu Înainte de a fi titlu de carte), este titlul uneia din cele douăsprezece proze de mică dimensiune ale maturității de scriitor a lui Vintilă Horia. Le concepuse în primii zece ani de la înstrăinarea forțată de țară, cu experiența acelor trăiri. Le-a scris pentru cititorul revistelor diasporei românești și le-a răspîndit în atîtea colțuri ale lumii prin cîte a trecut sau a zăbovit. "Pe atîtea răscruci de meridiane și paralele", cum își chibzuiește distanțele pribegiei
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
Acea "necesitate vitală" care este pusă în valoare de Nicolae Florescu în comentariul său. Există aici punți aruncate către "începuturile narative" ale scriitorului pentru o mai bună orientare a noastră în structurarea unui plănuit volum, constituit din nuvelele publicate în țară, în paginile Gândirii, ale Universului literar și ale propriei reviste Meșterul Manole. Volum intitulat după altă nuvelă de atunci, Ucigașul Teofil, în ideea publicării lui într-o editură din Argentina, Cartea pribegiei a editorului inimos, Grigore Manoilescu. Certitudinea asupra acestor
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
de unde se manifestă pe plan didactic, de la Buenos Aires în America de Sud, în Europa, Madrid, Paris, în alte centre universitare din Spania, Italia, din nou America de Sud, Santiago (Chile). Viața i-a fost pusă adesea sub semnul marilor pericole. După ce a plecat din țară ca atașat de presă și atașat cultural la Roma și Viena (1940-1944), cade prizonier și este tîrît în lagăre germane pînă în 1945, cînd este eliberat de armatele engleze. Întîmplările războiului, ascensiunea și extinderea comunismului îi motivează hotărîrea de a
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
ca în România, cu găinile tot românește vorbește. Viața "de acasă" înflorește o dată cu numirea cîtorva personalități, în vreme ce orașul distrus de comuniști, continuă să rămînă viu, fiindcă " De fapt l-am furat și l-am dus cu mine peste mări și țări, l-am făcut foaie de carte" (Recviem în trei pentru un oraș dispărut). O abordare a realității din interior, o lume văzută "cu ochiul dinăuntru" (Nu pe dinăuntru) și mai toate textele în care, aproape că nu mai interesează faptele
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
a fost loc să se observe și "calitățile evidente ale Tratatului" este de o naivitate înduioșătoare. Secrete În Cetatea culturală de la Cluj, în numărul de pe martie, dl D. Bălăeț publică un grupaj de poezii în stil pașoptist în care evocă Țara de Sus ori Clopotele Bucovinei ("se aud în cer/ cum bat cu toate limbile deodată/ pe zarea Țării sfîșiată..."). Am început să ghicim recurențele naționaliste și religioase la mai toți foștii poeți comuniști. Dl Bălăeț a rămas atașat mărețelor idealuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]