994 matches
-
a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit 2. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
la cazarea și hrana țiganilor “au venit 1 Viorel Achim, Constantin Iordachi, Op. cit., p. 205; 2 Dinu C. Giurescu, Op. cit., p. 502; - 60 în luna august 1942 în o săptămână, 15.000 de flămânzi, în o mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind lemne și scânduri de la guvernământ, pentru
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
56,2%, iar supraviețuitorii la 43,8%. În ansamblu, au murit de frig și boli, din cauza condițiilor mizere în care s-au aflat, 11.441 de persoane 1. Deportarea populației rrome în Transnistria a afectat aproximativ 10% din totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și antitiganismul. Au existat reacții de respingere a actelor de deportare, atât din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din care 11.047 urmau a fi evacuate într-o primă etapă. În 1942, au fost transmiși în Transnistria, forțat, 11.441 rromi nomazi și 13.176 rromi sedentari, total 24.717. Criteriile după care s-a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a făcut “selecția” populației țigănești, în vederea deportării, au fost, oficial, nomadismul, iar în cazul țiganilor sedentari, condamnările, furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
se lucrează”. Vasile Gorsky, fostul prefect al județului Oceacov, în memoriul din 15 aprilie 1945, făcea referire la cazarea și hrana țiganilor “au venit în luna august 1942 în o săptămână, 15.000 de flămânzi, în o mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind lemne și scânduri de la guvernământ, pentru
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
la 56,2%, iar supraviețuitorii la 43,8%. În ansamblu, au murit de frig și boli, din cauza condițiilor mizere în care s-au aflat, 11.441 de persoane. Deportarea populației rrome în Transnistria a afectat aproximativ 10% din totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și antitiganismul. Au existat reacții de respingere a actelor de deportare, atât din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care sistemul hormonilor de contrareglare este sever afectat. 8. Adaptarea educației la diferite niveluri de înțelegere În SUA, s-a abordat curajos problema minorităților sub-culturale sau aculturale, care necesită o abordare educațională particulară. Aceleași probleme le ridică la noi etnia țigănească, în special sub-etnia cu domiciliu instabil și ai căror membri sunt ades analfabeți. La aceste categorii, problemele de comunicare medic/pacient sunt mari (17), iar programele de educație structurate standard (5, 7, 41, 51, 61) imposibil de aplicat. Dieta acestor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92221_a_92716]
-
16, județul Maramureș. 123. Lasac Martin, născut la 7 octombrie 1956 în localitatea Țigănești, județul Bihor, România, fiul lui Ștefan și Șarlota, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu din România, comuna Brusturi, sătul Țigăneștii de Cris nr. 103, județul Bihor. 124. Lasac Milka, născută la 18 mai 1962 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Peneacec Paul și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu din
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
județul Bihor. 124. Lasac Milka, născută la 18 mai 1962 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Peneacec Paul și Iuliana, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 90849 Skalica, Katov 29, cu ultimul domiciliu din România, comuna Brusturi, sătul Țigăneștii de Cris nr. 103, județul Bihor. 125. Bischof Consuela, născută la 26 iunie 1976 în localitatea Botoșani, județul Botoșani, România, fiica lui Marcu Itic și Rodica, cu domiciliul actual în Austria, 6804 Feldkirch, Josef-Herburgerstr. 37/2, cu ultimul domiciliu din
HOT��RÂRE nr. 320 din 20 aprilie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124170_a_125499]
-
a venit un subofițer german, În vârstă, SS-ist... - Ce ați făcut În aceste trei zile? - Eram pierdut complet. Nu știam nimic. - Ceilalți deținuți...? - Păi, eram singuri În baracă, toți nou-veniții. Ne Întrebam unii pe alții. Conducerea acestei barăci era țigănească, iar cu țiganii nu puteai să discuți. Nu puteai. Parcă erau turbați. - Ei unde stăteau? - La intrarea În baracă erau un fel de camere - două. În una din ele stătea așa-zisul Blockaltester, iar dincolo aghiotanții. Ei știau exact numărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fiind lovit de cal, printr-o Întâmplare, a fost dus la spital și, În urma unei selecții, a fost lichidat. Astea au fost relatări ulterioare ale supraviețuitorilor despre el. El a mai stat un timp cu țiganii, acolo. Și cu limba țigănească pe care o știa a reușit să se apropie de ei și să procure mâncare printr-un subterfugiu: „Tata a fost țigan, mama evreică și pe baza aceasta am fost dus aici”. Și ceilalți deținuți au putut să fie ajutați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se întrepătrund într-un suprarealism profetic a la Nostradamus cuprins de o enigmă totală. 433 Jacque Lacan, Ecrits, W.W. Norton & Co., New York, 1977. 434 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, 1995. 435 Christian & Miriam Dikol, Magia țigănească și prezicerea viitorului, Editura Esoteris, Iași, 2005. 436 Goethe, aforism. 437 Gaston Bachelard, Flacăra unei lumânări, 1994. 438 Scurgerea eternă a vremii cum o denumea Lamartine, dar și posibilitatea răsturnării timpului, analogia între sus și jos, vidul și plinul urmează
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de către popor, poziția față de revolta tinerilor din 7-8 aprilie 2009, deschiderea Republicii Moldova spre vest, crearea de oportunități pentru investitorii străini, sunt măsuri pe care le-a luat și care fac din Mihai Ghimpu un președinte pentru istorie (Razboiul vinului). Problema țigănească, care a adus românilor mari necazuri pe plan european, este abordată prin punerea în antiteză cu unele nume mari aparținând acestei etnii: Ion Voicu, Barbu Lăutaru, ori bucovineanul Alexandru Bidirel (De-al nostru, mânca-ți-aș), mulți dintre acești reprezentanți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vorbește despre încercarea țiganilor de a-și crea propriul stat, tentativă la care U.E. a devenit foarte receptivă, și se zvonește deja și tot mai insistent în ultima vreme că în scenariul de perspectivă privind România, este prevăzută o țară țigănească undeva pe teritoriul nostru. Ba, chiar Mădălin Voicu ne-a avertizat să fim atenți să nu ajungem ziua să scriem România cu doi de r. Atunci când vorbește despre țigani, I. Cernat își ia ca martor un autor, pe Dimitrie Dan
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cedat și ranguri și proporții.” (Adrian Păunescu, Manifest pentru sănătatea pământului) Se spune, nu știu cu câtă îndreptățire, însă nimic nu-i mai adevărat ca zvonul, că UE are un scenariu pentru teritoriul României noastre: va face aici o țară țigănească, trecând-o, mai întâi, prin forma de placă turnantă pentru toți țiganii din Europa. De altfel, Mădălin Voicu, mai român decât foarte mulți români, ne-a avertizat să fim atenți, ca să nu se scrie România cu doi „r”, dar se
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mai au, o afinitate pentru români: o bună parte, poate cea mai mare, și-au lăsat limba, portul și religia, adoptându-le pe cele românești. Eugen Barbu, în „Principele”, ne arată în mod practic, influența reciprocă, cum a pătruns gena țigănească printre români! Totuși, nu-i de crezut că lipsa de înțelegere, de unitate de vederi, chiar în problemele mari, mersul cu jalba-n proțap, la curți străine, ar fi din gena aceea prelinsă de pe șatră, ne aparține organic, sunt marcă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
am aflat ce-a aflat toată lumea, ca să nu mă îmbrac în zgura intoleranței, am ascultat (a câta oară?) „Balada” lui Ciprian Porumbescu, interpretată de Ion Voicu și am recitit „Romancero gitano”, de Frederico Garcia Lorca, mare poet spaniol de origine țigănească, omorât de Gara Civilă a lui Franco. Mi-am amintit de Barbu Lăutaru, dar și de Alexandru Bidirel, de toți interpreții instrumentiști ai melodiilor populare românești. Sute de ani, lăutarii țigani au cântat la toate petrecerile organizate cu prea desele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui N. Titulescu, ca și cum n-ar fi fost suficientă deportarea la Bug), când se ivește cazul și atunci facem mult zgomot, se caută vinovații, se acuză, se propun măsuri; trece valul, totu-i lăsat baltă, la voia întâmplării, până când problema țigănească răbufnește din nou. Niciun guvern român postdecembrist n-a vrut să se ocupe de țiganii noștri, nici măcar în campaniile electorale. Cum răspund țiganii la nepăsarea afișată de români: trec la cultele neoprotestante, încalcă legea, se plâng la Consiliul Europei că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nevoi presante, decât a se numi romi sau țigani, numire din care reprezentanții lor fac mare caz, când apar la televiziune. Aceștia nu spun ce au făcut cu banii primiți de la U.E., nici nu caută surse bănești, chiar în comunitățile țigănești, pe care să-i folosească în proiecte social-culturale. Dacă tot vorbim de o solidaritate umană, de ce n-ar fi și o solidaritate a țiganilor, un fel de ajută-te singur ca să fii ajutat și de alții. Obligații la fel de mari ca
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de Miron Cozma, liderul minierilor, băgat în închisoare pentru somnul liniștit al politicienilor. Dar Costești are deja o altă semnificație : este locul de încoronare a regelui țiganilor, un „Stănescu” care ia coroana după moartea tatălui său. Ceea ce surprinde la etnia țigănească este căderea în derizoriu și vocația ridicolului. Adică cum să nu avem și noi rege ?! a avut și are toată lumea, au avut francezii, că de la ei au luat țiganii formula „Regele a murit, trăiască regele!” ceea ce reprezintă triumful principiului dinastic
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
țiganii formula „Regele a murit, trăiască regele!” ceea ce reprezintă triumful principiului dinastic; românii au și ei rege, au și alții. Unsul lui Dumnezeu, Stănescu, pentru a nu ajunge de râsul curcilor lui Dinescu, era mai bine să revină la tradiția țigănească de a avea un bulibuș. Vedeți, așadar, că între dinastie și țigănie este numai o legătură de rimă și degeaba rimează dacă nu-i adevărat. Pare evident că nu se poate stabili o legătură între statul țigănesc preconizat scris cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
revină la tradiția țigănească de a avea un bulibuș. Vedeți, așadar, că între dinastie și țigănie este numai o legătură de rimă și degeaba rimează dacă nu-i adevărat. Pare evident că nu se poate stabili o legătură între statul țigănesc preconizat scris cu doi „r” și dinastia Stăneascu, însă nu-i tot atât de evident că nu are legătură cu emisiunea de la „Realitatea”, din 27 decembrie 2007, moderată de doamna Crețulescu, având ca invitați pe Corina Dragotescu, un alt ziarist cunoscut și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fonduri însemnate pentru integrarea țiganilor, dar că sunt cheltuiți de roma noastră și de alți romi cu funcții pentru acțiuni de reprezentare, pentru proiecte irealizabile și alte inițiative care înghit bani. Din atitudinea bățoasă, înțepată, ofensată că nu aparține etniei țigănești ci etniei „nobile” a romilor, a reprezentantei din Asociația Națională, se vedea clar că ea confundă etnia cu țigănia. Țigănia, ca stare morală, materială și culturală, există, din păcate, și la alte etnii. Nu înlocuind termenul, etnonimul țigan cu rom
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și împăduriri, iar cei care beneficiau stăteau și hlinzeau prostește. Pentru aceștia, Adrian Păunescu avea o vorbă de duh, o înjurătură abia mascată: îi plasa foarte aproape de origine și chiar în centrul acesteia. Așa să fie! 13 august 2008 Amprenta țigănească în Forul lui Traian Motto : „În cort am vin și-aramă veche Și pui ciordiți în zarea dimineții... Și, dacă vrei, prin halimaua vieții Vom trece ca un vis, fără pereche !” (Ion Pribeagu, poet evreu de limba română) Chiar dacă Președintele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]