KorAP: Find »[drukola/base=țigan & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...29 30 31 ...317 >

7,914 matches

Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009

Trebuie să-l învăț eu ce să spună șefilor? Nu există mașină cu numărul ăsta în comuna mea. Scurt! Nu există nici un sătean asemănător celui din poză. Scurt! Dar, bine că m-a avertizat, totuși. Trebuie să-i conving pe țigani că fata merită „educată”. E marfă bună și dacă ei se hotărăsc, de mâine am scăpat de ea. Iau banii și plec iar afară. Să mă caute Poliția cât o vrea... Nu mai scot mașina. Mă voi duce la alde

EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434910468.html [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281

Bălcescu“, „Dragoste și jertfa“ (Cornel Trăilescu)... scena lirică „La seceris„ (Tiberiu Brediceanu), serile cu „Ernani“ (Verdi), „Încoronarea Poppeei“ (Monteverdi), „Dido si Aeneas“ (Purcell), „Oberon“ (Weber), „Iphigenia în Aulida“ (Gluck), „Viața scurtă“ (Manuel de Falla), „Andrea Chénier“ sau cu opereta „Voievodul țiganilor“ (Johann Strauss) se înscriu în completare ca reprezentații de excepție ale celebrului tenor Cornel Stavru. A înregistrat la Electrecord, în anii ’60, pe trei integrale discografice („Cavalleria rusticană“, „Paiațe“ și „Trubadurul“), a concertat în țară și pretutindeni în lume, alături de

CORNEL STAVRU. NEDREPTELE DREPTURI ALE TOAMNEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442565796.html [Corola-blog/BlogPost/343952_a_345281]
Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081

număr, camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste ... Citește mai mult O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRICasă mare, din lemn de arine tăiat toamna târziu când seva nu mai circulă - cum

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
număr, camere bune, curate, aranjate tradițional cu lăzi de zestre, paturi cu tăblii de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste ... XXV. O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ, de Ion C. Hiru, publicat în Ediția nr. 220 din 08 august 2011. Când deșteptătorul sună, Nicu, cu ochii

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827

se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină. Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-a fost chiar așa de greu, dar nici ușor

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
se mute din bordei. Atunci au construit primele case din cărămidă, la marginea satului. Căsuțe mici cu câte o cămăruță, două. Dar era altceva. Părinții au măritat-o de mică,după datină.Ajutată de socri și de părinți, împreună cu Ciucurdel, țiganul ei, a reușit să-și ridice și ea o căsuță cu două cămăruțe. În căsuța aia, a reușit ea și Ciucurdel să-și crească cei șapte copii. Pe timpul comuniștilor, nu le-a fost chiar așa de greu, dar nici ușor

CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133

ro/definitie/frustrat) Dacă este așa, atunci eu nu sunt statul, și nu pot hi frustrat. Însă dacă stăm să socotim, voi kashtaleilor nu aveți dreptul să vă numiți romi. Dar, pentru că, sunteți FRUSTRAȚI că românii vă zic și vouă țigani, v-ați hoțărât (cu Ț!), să furați numele istoric de ROM, care vouă nu vă aparține. Un rom de tradiție nu are cum să se simtă frustrat. Noi avem limba și cultura noastră. Strămoșii noștrii au fost EROI. Au învins

FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482601643.html [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
de vreme în familiile voastre s-a uitat că în urmă cu sute de ani știați și voi o limbă...ați ajuns la concluzia că sunteți romi care și-au uitat limba, doar pt. că românii spun și romilor și țiganilor nevorbitori tot țigani. Dar dacă strămoșii voștrii erau africani/etiopieni, că și aceștia au fost robi țigani în România. Credeți că dacă sunteți negrii sunteți romi? Strașnic v-ați mai înșelat... Nu există frustrare mai mare decât aceea ca de

FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482601643.html [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
familiile voastre s-a uitat că în urmă cu sute de ani știați și voi o limbă...ați ajuns la concluzia că sunteți romi care și-au uitat limba, doar pt. că românii spun și romilor și țiganilor nevorbitori tot țigani. Dar dacă strămoșii voștrii erau africani/etiopieni, că și aceștia au fost robi țigani în România. Credeți că dacă sunteți negrii sunteți romi? Strașnic v-ați mai înșelat... Nu există frustrare mai mare decât aceea ca de foame să adopți

FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482601643.html [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
voi o limbă...ați ajuns la concluzia că sunteți romi care și-au uitat limba, doar pt. că românii spun și romilor și țiganilor nevorbitori tot țigani. Dar dacă strămoșii voștrii erau africani/etiopieni, că și aceștia au fost robi țigani în România. Credeți că dacă sunteți negrii sunteți romi? Strașnic v-ați mai înșelat... Nu există frustrare mai mare decât aceea ca de foame să adopți un nume și o identitate care nu-ți aparține, și pe care o URĂȘTI

FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482601643.html [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
sunteți romi? Strașnic v-ați mai înșelat... Nu există frustrare mai mare decât aceea ca de foame să adopți un nume și o identitate care nu-ți aparține, și pe care o URĂȘTI. Da. Noi, toți romii știm că VOI țiganii nevorbitori ne urâți pt. că, spuneți voi, românii vă spun țigani din cauza noastră, dar voi nu sunteți pt. că nu știți limba. Noi, romii vorbitori știm cu toții că voi ne urâți pe noi. Și continuați să ne urâți și după ce

FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482601643.html [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
mare decât aceea ca de foame să adopți un nume și o identitate care nu-ți aparține, și pe care o URĂȘTI. Da. Noi, toți romii știm că VOI țiganii nevorbitori ne urâți pt. că, spuneți voi, românii vă spun țigani din cauza noastră, dar voi nu sunteți pt. că nu știți limba. Noi, romii vorbitori știm cu toții că voi ne urâți pe noi. Și continuați să ne urâți și după ce mergeți la notarul public și vă asumați fraudulos și contrar istoriei

FRUSTRĂRILE KASHTALEILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482601643.html [Corola-blog/BlogPost/344804_a_346133]
Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294

DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > ION C. GOCIU - SÂMBĂTA PAȘTELUI ÎN TRANSNISTRIA Autor: Ion C. Gociu Publicat în: Ediția nr. 2294 din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului „Despre pogromul de la Iași (1941) și deportarea țiganilor în Transnistria (1942) se cunosc lucruri puține, fiindcă nu s-a prea scris. Pe baza unor documente apărute după anul 1989 dl. Ion C. Gociu a scris un roman care vine să întregească un capitol de istorie a acestor etnii

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
lângă Suha Balca, localitate în Transnistria, sărbătorit de o familie, în care el era român și ea evreică și care au fost împreunăți de lăieți, fără să se cunoască și să trăiască după datina țigănească.” (Poet Nicolae Dragoș) * Din câți țigani au fost aduși la Suha Balca au mai rămas doar patruzeci de familii cu 90 de suflete din care 30 de copii. Erau toți lăieți și se cunoșteau bine între ei, mulți fiind neamuri de-ale bulibașilor Mihai și Gheorghe

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
făcut multe servicii lui Tanea. De mai multe ori, că-i era urât de întuneric, când întârzia cu lucrul și Tanea n-avea copiii acasă, a mai și dormit la ea. Tanea, după vorbă, l-a simțit că nu-i țigan și l-a întrebat odată: - Ce cați tu cu țiganii? Și Trifu i-a răspuns: - De aia că-s lăiete! La care ea i-ar fi zis: -S-o crezi tu că mâinile astea sunt de lăiete! Era prima seară când

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-i era urât de întuneric, când întârzia cu lucrul și Tanea n-avea copiii acasă, a mai și dormit la ea. Tanea, după vorbă, l-a simțit că nu-i țigan și l-a întrebat odată: - Ce cați tu cu țiganii? Și Trifu i-a răspuns: - De aia că-s lăiete! La care ea i-ar fi zis: -S-o crezi tu că mâinile astea sunt de lăiete! Era prima seară când i-a zis vorba asta și l-a oprit să

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
și l-a oprit să doarmă la ea. În seara aceea, Tanea tăiase o găină, că era lăsarea Postului de Paște și mai avea din basamacul făcut de ea, pe toamnă. Dar n-au mai vorbit despre asta, că-i țigan sau nu. Pentru cine știa să vorbească românește, se vedea că Trifu nu-i țigan. Deși, în sinea lui i-a părut bine că se vede, îi era frică să mărturisească. De jurământ, că jurase cu sânge la șatră și

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
că era lăsarea Postului de Paște și mai avea din basamacul făcut de ea, pe toamnă. Dar n-au mai vorbit despre asta, că-i țigan sau nu. Pentru cine știa să vorbească românește, se vedea că Trifu nu-i țigan. Deși, în sinea lui i-a părut bine că se vede, îi era frică să mărturisească. De jurământ, că jurase cu sânge la șatră și de poteră că-l va dibui vreodată. Se știa cu musca pe căciulă! Fiindcă în

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
însușise ceva din regulile credinței ortodoxe. În sinea ei, încerca să se convingă că nu-i rea nici credința în Cristos și va face tot ce-i va spune Trifu. Va fi supusă bărbatului său!... Era lămurită că nu-i țigan. Chiar dacă își lăsase plete și barbă, nu avea trăsături țigănești cum erau ale lui Gheorghe și Mihai. Buzele și gingiile nu-i erau vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește, amândoi vorbeau ca între colegii de liceu. Într-o zi, Trifu i-a povestit niște pățanii tinerești, de parcă se întâmplaseră la liceul ei. Țiganii de vârsta lui, el om trecut de 30 de ani, nu știu nici să scrie, nici să citească. Pe Trifu, fără să știe el, l-a văzut citind un afiș, o hârtie adusă de vânt prin șatră, și dădea din

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
când dormeau singuri, în intimitatea lor, fără rețineri. Era noaptea Învierii Domnului și a speranței de mai bine ce sălășluia în sufletele lor. Când întunericul de afară puse stăpânire pe șatra lui Mihai din lunca Bugului de la Suha Balca, și țiganii se retrăseseră în casele lor, Trifu cu Marița lui, stăteau pe lângă focul ațâțat pe vatra din bordei, casa lor. Fumul ieșea liniștit pe coșul făcut din cărămidă și chirpici. Sub icoană, candela împrăștia o lumină difuză, caldă ca și sufletele

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
frunte, că așa îi veni mai bine și-i spuse aproape șoptit: „Pân’ la Înviere hai să vorbim despre noi...” * Repede se mai dusese seara din Sâmbăta Învierii. Mai întâi Trifu, care pentru ea, devenise soțul ei, român pripășit printre țigani, și apoi Marița, care pentru el era fata de evrei salvată de la moarte tot de țigani, își spuseră pe rând, mărturisind unul altuia întreaga lor viață. Viața lui era de aventurier, pe când a ei era de victimă, a sorții, a

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
să vorbim despre noi...” * Repede se mai dusese seara din Sâmbăta Învierii. Mai întâi Trifu, care pentru ea, devenise soțul ei, român pripășit printre țigani, și apoi Marița, care pentru el era fata de evrei salvată de la moarte tot de țigani, își spuseră pe rând, mărturisind unul altuia întreaga lor viață. Viața lui era de aventurier, pe când a ei era de victimă, a sorții, a unor evenimente neînțelese de ea la vârsta aceea. El, dezertor, ajunsese la șatră să scape de

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
nevastă și copii și-s mai bătrân cu aproape 15 ani ca tine, tu o să mă iubești tot timpul? - Dacă ar fi așa și te-ași minți, aș avea pe altcineva mai bun de iubit? Nu-mi place de niciun țigan, și-mi pare bine că nu le-a venit gândul să mă dea după vreunul, că n-aveam încotro și trebuia să-i ascult. - Nu-ți fie teamă, că la ei nu se admite așa ceva. Fetele care fug după români

SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
Corola-blog/BlogPost/371258_a_372587

de alții, nu mai există „unire-n cuget și-n simțiri”, nu ne mai interesează de cel de lângă noi chiar dacă a luat foc; îl lăsăm să ardă, să se facă cenușă. Citeam deunăzi pe internet, într-un ziar, despre expulzarea țiganilor din Franța și era atașată chiar o poză reprezentând o familie de țigani cărându-și bagajele la aeroport, via Paris-București. Cel care scrisese articolul spunea că printre bagaje, țiganii cărau și portofele din piele (goale), portofele care au fost cândva

BORCANUL CU FASOLE BĂTUTĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Borcanul_cu_fasole_batuta.html [Corola-blog/BlogPost/371258_a_372587]