2,113 matches
-
ei. Dacă i-ar fi căzut în cap, în mod sigur l-ar fi omorât. Julius Zimberlan n-a reușit să mai doarmă trei nopți. Într-altă zi, o dimineață mohorâtă de toamnă, venind acasă, Julius Zimberlan a văzut că țigla aceea blestemată se afla tot acolo. Însă tot într-un echilibru extrem de fragil. Julius Zimberlan se înfricoșă și mai mult în legătură cu siguranța sa și în clipa aceea îl străfulgeră prin minte că țigla blestemată putea să cadă oricând oricând! pe
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
venind acasă, Julius Zimberlan a văzut că țigla aceea blestemată se afla tot acolo. Însă tot într-un echilibru extrem de fragil. Julius Zimberlan se înfricoșă și mai mult în legătură cu siguranța sa și în clipa aceea îl străfulgeră prin minte că țigla blestemată putea să cadă oricând oricând! pe fiul său. Are numai opt ani săracul!" se tot văieta el în fața tuturor celor dispuși să-l asculte. Pe urmă, cum țigla n-a căzut nici după o lună, lui Julius Zimberlan începu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
siguranța sa și în clipa aceea îl străfulgeră prin minte că țigla blestemată putea să cadă oricând oricând! pe fiul său. Are numai opt ani săracul!" se tot văieta el în fața tuturor celor dispuși să-l asculte. Pe urmă, cum țigla n-a căzut nici după o lună, lui Julius Zimberlan începu să-i fie frică pentru întreaga sa familie, iar lumea se obișnui cu bietul țicnit. "Vă dați seama? De câte ori vin acasă, mi-e inima cât un purice de frică
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
de bătut de Dumnezeu? Tocmai eu, care n-am ucis, n-am furat, nici măcar n-am mințit!" Și era furios chiar și pe ai lui: ei o să moară și gata! Dar el? El va rămâne să sufere. Chiar și după ce țigla aceea a dispărut o fi căzut într-o noapte -, Julius Zimberlan suferea la fel de intens: Acela a fost un semn! Oricând se poate desprinde o altă țiglă! Oricând! Și atunci..." Julius Zimberlan era tot mai panicat. Suferea sincer: gândul că va
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
o să moară și gata! Dar el? El va rămâne să sufere. Chiar și după ce țigla aceea a dispărut o fi căzut într-o noapte -, Julius Zimberlan suferea la fel de intens: Acela a fost un semn! Oricând se poate desprinde o altă țiglă! Oricând! Și atunci..." Julius Zimberlan era tot mai panicat. Suferea sincer: gândul că va rămâne singur, doar pentru a-i jelui pe ai săi, îl înnebunea. "Și pentru ce?". Într-o frumoasă dimineață de primăvară, când păsărelele ciripeau de zor
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
doar pentru a-i jelui pe ai săi, îl înnebunea. "Și pentru ce?". Într-o frumoasă dimineață de primăvară, când păsărelele ciripeau de zor, hotărî să se răzbune pe toată lumea: aruncă o piatră bine țintită spre acoperiș și o altă țiglă aflată într-un echilibru fragil se despărți de suratele ei și-i căzu în cap. Julius Zimberlan muri împăcat: el n-apucă să mai sufere, acum ceilalți trebuiau să sufere pentru el! Suferi ca Julius Zimberlan!" spun vandanii în derâdere
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
povară; problemă; probleme; puncte; puternică; răcire; rezistent; rigid; la rinichi; rotundă; roză; sacru; sărăcie; scrisă; sfărîmicios; smarald; soare; solidă; spargere; stană; statornic; statornicie; stîlp; stînci; stînga; Stonehenge; stradă; strălucitoare; strămoșesc; subt; suriu; șopîrlă; tare, rocă; de temelie; trăinicie; trist; țară; țiglă; uriașă; ușoară; vacă; var; vatră; veșnic; veșnică; veșnicie; vînătaie; zbor (1); 811/204/62/142/0 picior: mers (69); mînă (50); membru (36); corp (30); pantof (29); pas (23); talpă (22); lung (20); mare (20); om (14); de lemn (13
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pămînt a suferit o restaurare a valului și a șanțului său de apărare. Așezarea civilă se Întinde pe o suprafață de peste 20 de hectare fiind marcată la suprafața solului prin numeroase fragmente ceramice dacice și romane, fragmente de cărămizi și țigle, pietre de rîu folosite la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la iveală construcții de locuințe. De asemenea ,,motivul brăduțului” descoperit În ornamentarea fragmentelor de vase romane de culoare roșie, dovedesc păstrarea tradițională a motivelor folosite atît de des
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
multe poeme. Eroina care le dilată, uneori până la coșmaresc, dimensiunile printr-o capacitate aproape vizionară este la rândul ei întinsă "pe muchia de cuțit a infernului/ cu trecutul în brațe" (Vineri 13), cântă "liturghia agoniilor/ despărțirea, vidul, despicătura,/ vocea cu țigle roșii" (Cu cele șase porunci ale despărțirii), bea din Cupa demoniilor sau dansează, sălbatic, samba și tango. Ritualuri menite, bineînțeles, să o vindece; în special de unul dintre demonii nocturni, cel al amintirii unei fericiri senzoriale pe care încearcă să
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1, 8; 24. Daniel Wendl, Anweisungen im Kopfund Tafelrechnen (Indicații socotelilor în cap și la tablă), Leipzig, 1834, 1, 8; 25. F. Kirchhof, <Allgemeine fassliche Darstellung> ZigelKalkund Gypsbrenerei <dann vollständige Belehrung wie Potasche zu gewinnen ist> (Privire generală despre arderea țiglei, calcarului și a ghipsului, apoi lămurire deplină cum se obține potasa), Leipzig, 1836, 1, 8; 26. Johann Georg Krünitz, Ökonomisch-<technologische> Enzyklopädie (Enciclopedia economico-tehnologică), Brünn, 1788, 1, 8; 27. S. Ch. R. Gebhardt, Das Ganze der Ziegelfabrikation <so wie der
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lămurire deplină cum se obține potasa), Leipzig, 1836, 1, 8; 26. Johann Georg Krünitz, Ökonomisch-<technologische> Enzyklopädie (Enciclopedia economico-tehnologică), Brünn, 1788, 1, 8; 27. S. Ch. R. Gebhardt, Das Ganze der Ziegelfabrikation <so wie der Kalkund Gypsbrennerei> ( Întreaga fabricare a țiglei, ca și a arderii calcarului și ghipsului), Quedlinburg, 1837, 1. 8; 28. Joseph B. Beichel, Praktische Anleitung zur Rechenkunst (Introducere practică în știința socotitului), Wien, 1833, 1, 8; 29. Johann Friedrich Rosenzweig, Rosstäuscherkünste (Știința geambașului) , Leipzig, 1780, 1, 8; 30
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
la vremea aceea în actul cu pricina, trebuie să-l cităm: „...în cadrul activității lunare, Tineretul Progresist din oraș a realizat următoarele munci: s’au format comitete de fabrică de tineret progresist la școala de corecție, Căminul de ucenici, Fabrica de Țiglă și Olărie (actuala „Ceramica” Vaslui, n.n.) și Fabrica Textila (fosta fabrică de prelucrare a tulpinilor de cânepă n.n.)”. De aici putem constata că cel care a întocmit acest raport a confundat grav fabricile cu școlile și căminele. Documentul continuă astfel
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subl.ns.) unde se duce muncă de lămurire a masselor și totodată se împarte material de-al Blocului (partidelor democrate, n.n.) sau se vând ziarele noastre”. La capitolul „Reconstrucție”, „progresiștii” de atunci se lăudau cam așa: „...s’a învelit cu țiglă casa văduvei de război Veronica Moraru din comuna Munteni de Sus - Vaslui unde Organizația a contribuit cu suma de (nu scrie în document, n.n.) cu care s’a cumpărat țigla, lemnăria, cuele și sârma necesară. A avut un efect moral
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de atunci se lăudau cam așa: „...s’a învelit cu țiglă casa văduvei de război Veronica Moraru din comuna Munteni de Sus - Vaslui unde Organizația a contribuit cu suma de (nu scrie în document, n.n.) cu care s’a cumpărat țigla, lemnăria, cuele și sârma necesară. A avut un efect moral f. mare printre populația acestei comune în care majoritatea sunt reacționari (a se citi gospodari serioși, n.n.)”. La „concluzii”, tov. Vasile Bălteanu a reamintit faptul că „...am format echipe pentru
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
județ, nu era decât o pietricică oarecare aruncată cu praștia în vreo cioară speriată: „...Tineretul este încadrat în 17 grupe organizate, din care: 4 grupe cu 60 de tineri la fabrica Textila, 2 grupe cu 28 tineri la fabrica de țiglă, organizația Filimon Sârbu cu 4 grupe cu 44 tineri, (organizația, compl.ns.) Elena Pavel 2 grupe cu 30 tineri, Vasile Roaită 3 grupe cu 37 tineri și org. nr.6 oraș 2 grupe cu 26 tineri”. Trăgând linie, tov-ului Bălteanu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Trăgând linie, tov-ului Bălteanu i-a ieșit următorul total: „...215 tineri la care se mai adaugă 14 noi înscriși totalizându-se un număr de 253 tineri din care 39 au plecat în satele din apropiere de unde sunt, deoarece fabrica de țiglă unde lucrau sa (sic!, n.n.) închis fiind sezonieră”. Aceste date sărăcăcioase nu ne pot convinge cu niciun chip de soliditatea și grandoarea „organizației”, măcar la nivelul anului 1946. Începând din anul 1948, după cum se va vedea, raportul de forțe se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
chirpici, la periferia orașului) - toate acestea au fost specifice secolului al XIX-lea și în primul deceniu al secolului XX; clădiri din zidărie (cărămidă și piatră), clădiri cu schelet de beton și zidărie din cărămidă, acoperite tot mai mult cu țiglă, deși nu lipseau și cele cu draniță - specifice deceniilor 2-4 din secolul al XX-lea. În ceea ce privește forma și funcțiunea clădirilor ea este extrem de variată, reflectând condițiile geografice și particularitățile etno-istorice. În intervalul de timp studiat de noi, în orașele moldovenești
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX, construite din cărămidă, cu un singur nivel, de obicei grupate câte dou), cu un mic spațiu pentru grădină și curte; au avut în plan o formă dreptunghiulară, iar acoperișul din țiglă”. Odată ajunși la capătul acestui periplu istoric, apreciem că metamorfoza citadină a vechii așezări a Bacăului a început târziu, abia în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea. Acest fapt este indicat nu numai de evoluția demografică pozitivă din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
var și ciment (4) - Naham Gherșin, Bercu Manase, frații Balter, I. Wolfshaut; depozite de nisip și pietriș (4) - Asociația Locuitorilor din Letea Veche, Al. Ochescu, V. Ciutea, V. Matei; depozite de fier (2) - firma „F. Klein”, B. Iakerhaner; depozite de țiglă (4) - H. Kisler, Naham Gherșin, I. Wolfshaut, Bercu Manase. Lucrările de tâmplărie puteau fi executate la fabricile „C. Călin” sau „Stoleru”, iar geamurile erau asigurate de firmele „Isaac Beinglas” și „Moise Zilbernstein”. Articolele tehnice puteau fi achiziționate de la societățile „Construcția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o lună era ridicată. Lucrătorii Îi puneau În vârful căpriorilor și un buchet de flori de câmp, ori niște crengi de brad. Asta de bucurie că este gata. De obicei acoperișul era făcut din draniță, iar mai târziu se cumpărau țigle din Jimbolia pentru acoperiș. Pentru a procura acești bani trebuia să vinzi o vacă bună. Pentru podea și plafon duceai niște trunchi de lemn din care, la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș, Îți făceai scândură. Banii ți se scădeau
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu Hélène, eu mă apropiai de ușa de sticlă pentru a arunca o privire în curtea hotelului. Aceasta era pavată și înconjurată pe trei laturi de niște clădiri lungi în stil hispano-american: tencuială albă, fier forjat, beton și acoperiș din țiglă rotundă și roșie. Cîteva alei cimentate porneau din curte, treceau pe lîngă clădirile albe, despărțindu-se în parc, înguste, mărginite de copaci, de arbuști și de flori. Ai fi spus că e o grădină particulară. Și chiar se simțea o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
casa din dreapta bisericii există și astăzi și are inscripționată pe fațadă numele de Mitru Bradin 1928. Temelia clădirii bisericii a fost zidită în data de 5 septembrie 1921. Materialul de construcție a fost văiuga iar pentru acoperiș s-a folosit țiglă. Până în anul 1949 apare o singură încăpere în registrul de patrimoniu al comunității. Frații care au dăruit și cei care au lucrat la construcție sunt trecuți în tabelul de la anexă. La construcție au ajutat și frați din Covăsânț: Ioan Dobrei
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
străveziu, uite, aici este o bornă pe care trebuia să scrie 150 km., parcă o văd, dar pe ea nu mai scrie nimic. De aici, după circa 150 de pași trebuie să fie o casă cu etaj, cu acoperământ de țiglă roșie. Unu, doi, trei, pașii mei străbat distanța și fac eforturi de a nu fi străveziu ... 138, 139 ... eu unde plutesc? Pășesc, îmi aud pașii, 144, 150 ... uite casa, adică ar trebui să fie, văd o formă rotundă, ca în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se potrivească cu ceea ce obiectele ar trebui să sugereze indică o preocupare pentru plauzibilitatea descriptivă. Celebra pictură a lui Rafael din 1504, Logodna Fecioarei, este adesea citată ca exemplu de perspectivă geometrică o retorică realistă intensificată de diminuarea progresivă a țiglei ca efect al îndepărtării în spațiu. Această îndepărtare este o unealtă indispensabilă în construcția unui spațiu al perspectivei care poziționează privitorul ca stăpîn ce supraveghează universul în care are loc fabula logodnei. În acest fel, lucrarea este echivalentul pictorial al
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
era nestemata acelor locuri. Castelul conacului situat pe o imensă stâncă de piatră, străjuia impunător și maiestuos împrejurimile feerice. Așezarea din vale locuită de oameni gospodari și bogați, încânta priveliștea prin casele mari construite din piatră de granit, acoperite cu țigle de ardezie. Acest tărâm montan era renumit prin bogățiile aflate în pântecul generos al pământului:aur, chilimbar și multe cristale prețioase. Creștinii plaiului de vis își primeneau și sfințeau sufletele, în cele două biserici mari și încăpătoare, construite în stil
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]