3,981 matches
-
Sau invers, ceva de genul acesta... Verginica însă nu voia nici în ruptul capului dacă nu primea lichior de mentă ceea ce îl scosese din minți pe bietul primar. - Și de unde vrei fă să-ți dau eu lichior de mentă, ce țuica asta a mea din corcodușe nu-ți place!? - Păi, nu, că la cât de primar ești, îți permiți o tratația așa mai ca de domn, că nici eu n-oi fi proasta de Venerica de la bufet care intră-n toate
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
este chemat la oficiul poștal care deservea și cariera de piatră, căci „mandatul i se întorsese fără nici o explicație“: «...el ridică banii și porni spre carieră, hotărât să-și plătească datoriile; [...] intră într-o bodegă și ceru un păhărel de țuică; în loc s-o bea, vărsă țuica în palma făcută căuș, apoi ieși, fluierând; jandarmii, simțind mirosul de țuică, îl crezură beat mort; doi dintre ei îl dezbrăcară la piele și-l bătură cu urzici [...]; a doua zi, băiatul a plecat
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
deservea și cariera de piatră, căci „mandatul i se întorsese fără nici o explicație“: «...el ridică banii și porni spre carieră, hotărât să-și plătească datoriile; [...] intră într-o bodegă și ceru un păhărel de țuică; în loc s-o bea, vărsă țuica în palma făcută căuș, apoi ieși, fluierând; jandarmii, simțind mirosul de țuică, îl crezură beat mort; doi dintre ei îl dezbrăcară la piele și-l bătură cu urzici [...]; a doua zi, băiatul a plecat de la carieră...» (p. 68). Numărul eroilor
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
explicație“: «...el ridică banii și porni spre carieră, hotărât să-și plătească datoriile; [...] intră într-o bodegă și ceru un păhărel de țuică; în loc s-o bea, vărsă țuica în palma făcută căuș, apoi ieși, fluierând; jandarmii, simțind mirosul de țuică, îl crezură beat mort; doi dintre ei îl dezbrăcară la piele și-l bătură cu urzici [...]; a doua zi, băiatul a plecat de la carieră...» (p. 68). Numărul eroilor nic-țic-uani „de excepție“ și al problemelor dure de viață ale acestora se
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
ploaia asta îi biciuia sufletul și i-l spăla de gândurile otrăvite, dizolvându-le. A ajuns acasă ciuciulete, tremurând de-i scăpărau fălcile. Apartamentul era pustiu. Dora, la serviciu și copiii la școală. A schimbat țoalele ude, a fiert niște țuică, i-a pus zahăr, cuișoare și piper,așa cum îi plăcea lui și s-a aruncat în pat, cu ibricul și paharul pe noptieră... --Să le spun...să nu le spun?..O să mă toace...și Dora...și fata. Mai bine, nu
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
second hand”. Că asta am ajuns: Țara „Second Hand”.Sufletul lui Mărășteanu, viforât de frământări, se-ngropa încet-încet în omătul de gânduri negre, disperate. Nici nu și-a dat seama că s-a golit ceainicul și...ar mai fi vrut țuică fiartă să-i întrețină pârjolul care-l mistuia. Dar era secătuit de voință. Mai bine...să doarmă...să uite că se află în starea asta. Să-și lase sufletul purtat pe norii pufoși ai viselor. Închise ochii și așteptă...Dar
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
-i mai taie din iuțeală. Gătea bine bunica Floarea. Știa ea rețetele folosite de muntence, dar învățase și altele de la localnice, cu un gust oriental. Moș Constantin trimise un fecior în beciul construit lângă casă, să aducă o sticlă cu țuică de tescovină din anul ce trecuse și o oală cu vin, un tulburel rozaliu din anul respectiv. Făcea vin bun bunicul Constantin. Începu să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368134_a_369463]
-
de mâța de coadă și atunci și acum. Legionarii nu mănâncă? Dar nemții? Unii s-au dus, alții sunt pe ducă, numai tu ne rămâi pe cap!, îi zise Toader golindu-și sufletul în fața celor adunați la un păhărel de țuică. Sătenii rânjiră. - Eu aș zice Toadere, că atâta vreme cât mai ai gât, trebuie să ai grijă de cap. Nu de alta, dar ar fi păcat să ți-l pierzi taman acum! nu se lăsă subofițerul. - Nu-i duce tu grija capului
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
flăcăii poate beau vreo licoare de raze, dăruită de maestrul Rază de Vis. Îl știa ce poate. Astfel că le adresă întrebarea: - Licoare de raze, flăcăi? Licoare de raze? Flăcăii se zgâiră la el. - Ce raze, dom'le? Asta-i țuică de-a noastră, de la mama butucului. Trăsnet! Ia și matale o gură, să-ți trosnească urechile. Hai! Să trăiască mirii și măritul împărat! Căpitanul Zefir duse plosca la gură și sorbi o înghițitură din lăudata licoare. Simți o vijelie în
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
lasă cu trăsnete. Flăcăii făcură ochii mari și întrebară: - Și noi? Ce facem dacă nu ne primește? Că ne-așteaptă Mărțișor să-i ducem mireasa. - Până mă întorc eu cu aprobarea, voi cântați și vă bucurați. Că plosca mai are... - Țuică! Spuseră flăcăii într-un glas, râzând în hohote. Îi lăsă în veselia lor și alergă spre casa Speranței. În curte, sub cireșii înfloriți, pe un covor cu iarbă moale, smălțuit cu viorele, brebenei și micșunele, Soare-Împărat se legăna într-un
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
întâmplările de pe uliță? Însă, împăratul, văzându-l, cum era în bună dispoziție, îl invită: - Apropie-te, căpitane, și ia o cupă de nectar! Ia, spune, ce-i cu veselia de pe uliță? Bietul Zefir nu putea să spună că a băut țuică. Așa că îngăimă: - Iertare, Majestate, dar trebuie să vă aduc o veste! - Ce veste? întrebă împăratul. - Oamenii de prin aceste locuri vor să facă nunta lui Mărțișor cu Primăvara într-o poiană de lângă lac și vă invită să le onorați nunta
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
verticală pe piept, însoțit de două tinere, de asemenea îmbrăcate în costume populare, cu ștergare frumos lucrate, tradițional, în casă. Te va întâmpina, după cum este obiceiul în partea locului, cu pâine, sare și băuturi tradiționale locale. Un vin și o țuică bună. Tăria-ți înmoaie picioarele, dar și inima, iar vinul..., vinul îți va aduce lumină în suflet, emoție, dragoste de pământul pe care-l calci, prietenie și iubire pentru oamenii locurilor. Vei asculta muzica sufletului lor, generatoare de satisfacție și
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
mai pleci..., parcă nici ție, călătorule, nu ți-ar veni, dacă nu ar ajunge la tine mirosul îmbietor de sarmale fierte-n oală de lut, ce ți se topesc în gură fără a le vedea măcar, stârnite și de acea țuică cu care-ai fost întâmpinat! Și, cum românul, în speță - moldoveanul, nu se dezminte atunci când este vorba de ospitalitate, nici domnul Temistocle Diaconu, întâiul gospodar al comunei, nu este mai prejos, domnia sa fiind un exemplu de omenie, de bună gazdă
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
iar ea recunoștea că se simțea bine cu el peste ea, era mare și o rupea în două, era nebun după fundul ei, dar se ocupa și de grădină, cosea iarba și repara cotețele din curte, aduna poamele, toamna, făcea țuică la cazan și tăia porcul de Crăciun, iar copiii îl iubeau și nu se puteau lipsi de el, iar cînd pe nenorocit îl apucau năbădăile și se dedulcea cu muierile de prin alte sate, la ei în casă tristețea era
CAP 19-21 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354452_a_355781]
-
ar costa să rămână acasă la tăierea godacului? Maistrul al cărui nume nu merită aducere aminte, a început să-i explice cât pierde dacă nu vine la lucru și i-a cerut să-i plătească 200 lei, 2 litri de țuică bună și 5 (cinci) kilograme de carne fără slănină. În ziua sorocită pentru sacrificare Ilie s-a prezentat la muncă. Maistrul oarecum surprins l-a întrebat de ce nu a rămas acasă? Ilie i-a explicat cum a plătit un om
MINERI DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353827_a_355156]
-
lăutari”... „ia-ți mireasă ziua bună”, alaiul tinerilor, rudelor celor doi și poposirea la curtea mirelui, unde va avea loc masa și darul. Jocul găinii, răpirea miresii, recompensa destinată celui care o aduce înapoi ginerelui, darul și jocul sticlei de țuică roze - legată cu betiță roșie. De obicei se leagă la ploscă o floare albă de mușcată, simbolizând cinstea și curățenia fetei. Jocuri, strigături și plimbarea socrilor cu roaba (tărăboanța, cotigă, săniuță dacă este iarna, etc.) g) „Nașterea” - ursitoarele. Ruga păriților
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
o privire închiondorată și a plecat, bucuros că scăpase de gura ei. Bineînțeles că, abia ieșit în Calea lui Traian, a traversat-o glonț și a intrat repede la „Doi cocoși”, unde a dat iute pe gât vreo două sute de țuică „Două prune”, căreia, peste câțiva ani, toată lumea avea să-i spună „Ochii lui Dobrin”. Și, pentru că acolo i s-a făcut poftă - de la miros, de la țuica băută - a înfulecat și niște mici. În drum spre ieșirea din oraș, în Nord
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
intrat repede la „Doi cocoși”, unde a dat iute pe gât vreo două sute de țuică „Două prune”, căreia, peste câțiva ani, toată lumea avea să-i spună „Ochii lui Dobrin”. Și, pentru că acolo i s-a făcut poftă - de la miros, de la țuica băută - a înfulecat și niște mici. În drum spre ieșirea din oraș, în Nord - „La Mazilu”, n-a rezistat și și-a „făcut plinul” cu încă o sută de grame din viitoarea țuică „Ochii lui Dobrin”. Până seara, Oara a
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
s-a făcut poftă - de la miros, de la țuica băută - a înfulecat și niște mici. În drum spre ieșirea din oraș, în Nord - „La Mazilu”, n-a rezistat și și-a „făcut plinul” cu încă o sută de grame din viitoarea țuică „Ochii lui Dobrin”. Până seara, Oara a vândut trei din cei cinci saci de cartofi. În toată piața mai era un singur negustor de cartofi, dar ai lui nu se comparau cu ai ei. La început, i-a dat cu
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
să se pregătească, dar așaa, o masă cum primesc toți oamenii muncii din fermă, se găsește... Sânii revărsați ai blondei rubiconde avură un efect sedativ și tovul se îmbună mai ales că în față aburea și un clondiraș cu o țuică galbenă care te băga în ispite. Inspirat de primele două ciocănele de țuică tov Jugănaru a început să-i povestească Didinei cum a luptat el încă din fragedă pruncie pentru instalarea socialismului în agricultură, prin ce primejdii a trecut și
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
fermă, se găsește... Sânii revărsați ai blondei rubiconde avură un efect sedativ și tovul se îmbună mai ales că în față aburea și un clondiraș cu o țuică galbenă care te băga în ispite. Inspirat de primele două ciocănele de țuică tov Jugănaru a început să-i povestească Didinei cum a luptat el încă din fragedă pruncie pentru instalarea socialismului în agricultură, prin ce primejdii a trecut și cât de bine s-a descurcat. Apoi, la ciorba din coadă de vacă
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
le pun pe ale mele? - Păi... în spațiul rămas. Ai două umerașe. Eu le-am folosit pe ale mele. Dacă nu ți-ai adus... mă rogi frumos, mai pun unele lucruri pe raft și... - Mda, ești foarte gentil... Bei o țuică? - Aș fi dorit, dar... să nu începem ziua așa. Nu-mi este foame... - Nici mie... Hai să ne îmbrăcăm și să mergem în oraș. Vreau să ne plimbăm și să cunoaștem localitatea. N-am mai răspuns. Am ajutat-o să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
servit micul dejun, la ore matinale. Și nu cu ceaiuri și sendvișuri frugale, ci cu mâncare consistentă, gătită, si o cană de apă proaspătă din fântână sleita la timp, ‘’că e cea mai sănătoasă’’ . Câteodată taticu mai trage cate-o țuică,înainte de masă :’’ Ai, fă, ce zici îmi dai o țuică? Să-mi facă pofta de mâncare...’’. De parca așa n-ar avea pofta de mâncare! Mănâncă de toate, nu face nazuri.Ca și mine,de altfel, cu diferența că eu mănânc
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
și sendvișuri frugale, ci cu mâncare consistentă, gătită, si o cană de apă proaspătă din fântână sleita la timp, ‘’că e cea mai sănătoasă’’ . Câteodată taticu mai trage cate-o țuică,înainte de masă :’’ Ai, fă, ce zici îmi dai o țuică? Să-mi facă pofta de mâncare...’’. De parca așa n-ar avea pofta de mâncare! Mănâncă de toate, nu face nazuri.Ca și mine,de altfel, cu diferența că eu mănânc mult mai mult... chiar dacă constant am avut o talie ce
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
peste noapte în satul Lunca. Ba, gazdele ne-au pus pe masă tot felul de bunătăți precum o mămăligă fierbinte alături de brânză de burduf și o roată de caș pe care le-am udat mai întâi cu câteva înghițituri de țuică de prune. Apoi, ne-au adus, pe un fund de lemn o găină bine rumenită cu mujdei. Cănile de lut ars le-au umplut cu vin de casă așa că noaptea a trecut mai mult sprijinindu-ne de pereți, decât pe
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]