2,725 matches
-
această cauză la orice trebuințe, întocmai ca și cinicii, și hoinărind în bande. Aceștia au devenit cunoscuți ca filozofi îndeosebi grecilor, întrucît este considerată ca filozofie și această abstracție prin care se face abstracție de toate relațiile vieții exterioare. Această abstracție este o trăsătură fundamentală, pe care trebuie s-o scoatem în evidență și s-o examinăm. Cultura índică este foarte dezvoltată, e grandioasă, dar filozofia ei este identică cu religia ei; așa încît interesele religioase sînt aceleași pe care le
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
însuși: "multe mii de zei Indră au pierit", sufletul însă este sustras oricărei schimbări [159]. De aceea ea nu se deosebește de religie [160] decît prin faptul că posedă o învățătură amănunțit elaborată pe planul gîndirii; ea nu face din abstracție ceva gol, ci o ridică la nivelul semnificației proprii unei gîndiri determinate. Această știință constă", spun ei, "în cunoașterea justă a principiilor, perceptibile sau neperceptibile în exterior, ale lumii materiale și ale lumii nemateriale"" [161], [28 td]. În continuare, filozoful
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
numai existența sufletelor individuale, ci și existența lui Dumnezeu (în Içvara, cuvînt folosit de misionari în India, pentru a indica Dumnezeu, în sens creștin] ca fiind cîrmuitor al lumii". Cunoașterea sufletului rămîne apoi lucrul principal: "Prin contemplarea naturii și prin abstracția de la natură este produsă unitatea sufletului cu natura, asociate ca ologul și orbul pentru deplasare și conducere... Cînd se spune, dimpotrivă, că orientalii au trăit în uniune cu natura, se afirmă ceva superficial și inexact, fiindcă tocmai activitatea sufletului, spiritul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
166], și de aceea trebuie să existe o cauză care să le pătrundă". Chiar și inteligența este un efect al acestei cauze; și aceasta este sufletul, întrucît el este creator în această identitate a lui cu natura, după ce a făcut abstracție de ea. Efectul provine de la cauză; dar aceasta nu este în sine-stătătoare, ci se reduce la cauza universală. Își face apariția crearea celor trei lumi; dar cu aceasta este instituită totodată și distrugerea universală. "Întocmai cum broasca țestoasă își scoate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ar fi această substanțialitate intelectuală tot ceea ce este mai obiectiv, totuși ea este obiectivă numai într-un mod cu totul abstract, de aceea îi lipsește forma esențială a obiectivității. Tocmai acea substanțialitate intelectuală care rămîne în felul acesta pe plan abstracției are ca existență a sa numai sufletul subiectiv, și totul trebuie să-și găsească pieirea în el. După cum în vanitatea sus-amintită, în care ceea ce rămîne este numai puterea subiectivă a negării, piere totul, tot astfel acest abstract al substanțialității intelectuale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de îngemănare întîmplătoare [37 td]. Moralitate, rațiune, subiectivitate, toate acestea sînt desființate, iar extremele în care indianul trăiește sînt pe de o parte cufundarea nemăsuratei puteri de imaginație în desfătarea senzuală, și pe de altă parte pieirea acesteia în completa abstracție a interiorității... La indieni, fiecare lucru prezent și subexistent se [193] dispersează în vise multiple. Pentru ei înțelegerea este condiționată de excitarea nervilor ce îi împiedică să accepte obiectele așa cum sînt ele și se transformă în vise febrile. Ei nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe care îl glorifică. Buddha, despre a cărui viață pămîntească se povestesc întîmplări ciudate, foarte bizare, preferate și de alți indieni, este a patra incarnare și trebuie venerat ca zeu. El a ajuns la nirvăna, adică la cea mai înaltă abstracție, în care totul este o fericire continuă. Această stare este legată de moarte și de aceea se spune că cine își găsește starea în el a devenit Buddha. Lui Buddha îi sînt atribuite toate calitățile ființei supreme: este adorat în
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Brahman. Cu privire la abstract pot fi găsite la indieni cele mai frumoase cuvinte și pot fi admirate exigențele pe care ei le manifestă față de aspirația lor către înalt. Gîndirea pură este puterea absolută; natura recunoaște această putere și doar atunci cînd abstracția se extinde prea mult într-un domeniu [208] aparținînd realului, ea este în pericol, în nesiguranță, ajungînd să se autodistrugă. În aceasta găsim, cel puțin, ceea ce am văzut și la magii africani, și anume faptul că spiritul este reprezentat ca
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
către concret și obiect și acestea sînt concomitent mînate din determinația lor, către universalitate, acțiune prin care ele se lărgesc pînă la incomensurabil, fără putință de oprire. Din acest tumult se realizează imediat, de altfel, trecerea la cealaltă extremă, la abstracția supremă. În măsura în care universalul este abstract, autoconștiința nu se află într-o relație de libertate cu acesta, pentru că doar în măsura în care ea se știe că este în raport cu Dumnezeu, știe că este conținută în Dumnezeu și este deci liberă. Conștiința indiană nu cunoaște
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dumnezeu ca pe ceva concret fac din om o ființă superioară ale cărei acțiuni urmăresc un țel și în acest caz și autoconștiința lui trebuie să fie morală. Și conștiința indiană se ridică, este adevărat, dar numai pînă la acestă abstracție, în care nu poate decît să renunțe la sine [211]. Faptul că în acest punct culminant ea acționează doar ca ceva negativ, poate fi socotit o nenorocire. Acest comportament este, în orice caz, o gîndire și în apropierea acestui punct
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nù forța conservatoare, iar Siva forța distrugătoare. Astfel se dezvoltă religia naturală a indienilor, învăluită toată în povestiri ce au în ele elemente de basm." Hegel spune că "în practică, cea mai primitivă sensibilitate [216] și cea mai înaltă abstracție, și anume moartea se amestecă. Există două căi de perfecționare, una negativă, care suprimă în ea orice conștiință și una pozitivă, care se practică cu cilícii și penitențe îndîrjite [217]. În acest domeniu au apărut diverse teorii ca și cele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
omenești. A considera însă esența lui Dumnezeu ca substanță universală a acțiunilor omenești, o atare realitate se întîlnește la indieni, căci la ei spiritualul nu intră în componența conștiinței lor. Pe de o parte, virtutea lor stă în a face abstracție de orice activitate, prin reducerea la starea de Brahman; pe de altă parte, la ei fiecare acțiune este o practică exterioară dinainte prescrisă, care nu constituie deci o acțiune liberă mijlocită prin individualizarea lăuntrică, și în consecință starea morală a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
rugăciuni, în care se vede acest lucru. Visnù ar spune: soarele, aerul, mările, mîncarea, respirația, gîndul, fericirea sînt și ele numite Brahman. Brahman ar fi deci substanța simplă, care în esență se destramă în haosul diversității. Într-adevăr, această abstracție, această unitate pură este ceea ce stă la temelia tuturor lucrurilor, este rădăcina oricărei determinații. În cunoașterea acestei unități se elimină orice caracter de obiect, deoarece abstractul pur este tocmai cunoașterea însăși în puritatea ei extremă. Se găsesc însă și reprezentări
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
pe un brahman ce înseamnă Brahman, el va răspunde: dacă mă retrag înăuntrul meu și zăvorăsc toate simțurile ce mă leagă cu exteriorul, pronunțînd în sinea mea silaba Om: acesta este Brahman. Unitatea abstractă cu Dumnezeu devine existență în această abstracție a omului. O abstracție poate lăsa tot restul neschimbat, așa cum se întîmplă în reculegerea religioasă ce se ivește momentan înăuntrul cuiva; dar la indieni, ea este orientată negativ împotriva a tot ce este concret, iar culmea supremă o constituie acea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
înseamnă Brahman, el va răspunde: dacă mă retrag înăuntrul meu și zăvorăsc toate simțurile ce mă leagă cu exteriorul, pronunțînd în sinea mea silaba Om: acesta este Brahman. Unitatea abstractă cu Dumnezeu devine existență în această abstracție a omului. O abstracție poate lăsa tot restul neschimbat, așa cum se întîmplă în reculegerea religioasă ce se ivește momentan înăuntrul cuiva; dar la indieni, ea este orientată negativ împotriva a tot ce este concret, iar culmea supremă o constituie acea înălțare prin care indianul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
voinței omenești unor reprezentări universale. La indieni nu există decît sacrificii din prima categorie, care ajung pînă la renunțarea la viață. Astfel, cultul are același conținut ca și religia, adică contrastul dintre cea mai primitivă sensibilitate și cea mai înaltă abstracție: iar aceasta este moartea. În acest scop, există două căi: una este cea negativă, care constă în a face să dispară din propria conștiință orice conținut determinat, din propria viață orice acțiune particulară, tot ceea ce noi considerăm aparținînd virtuții și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
grecii [261]. Ei se uitau fără întrerupere la soare și stăteau nemișcați ani în șir. Aceștia sînt fachiri, fără nici o ocupație, ce umblă goi peste tot locul, asemănători călugărilor cerșetori catolici; ei trăiesc din pomana altora, urmărind să atingă înălțimile abstracției, să ajungă la acea treaptă de detașase, la desăvîrșita insensibilizare a conștiinței, de la care pînă la moartea fizică nu mai este decît un pas. Între diferitele penitențe există și pelerinajele care se fac înaintînd în genunchi timp de o sută
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sine, împotriva naturalismului; și astfel, ceea ce este lipsit de importanță are importanță absolută" [340]. Se înțelege că Hegel nu este dispus să accepte în întregime concepția identității Ătman Brahman. Adesea el îi aduce critici nu lipsite de temei: "... la indieni (abstracția) este orientată negativ împotriva a tot ce este concret, iar culmea supremă o constituie acea înălțare prin care indianul se ridică pe sine pînă la a deveni dumnezeire". "Un asemenea lucru, determinat doar ca negativul a toate nu poate fi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ci doar de o stare imediată; înălțarea la el este de fapt înălțarea către golirea conștiinței, și astfel este însuși subiectul corporal ce nu poate fi decît o realitate fără spirit, fără conținut. Una din laturile acestui cult constă în abstracția purei exprimări în sine, în nimicirea conștiinței reale de sine, negativitatea ce se manifestă, pe de o parte, în starea de insensibilitate, iar pe de altă parte în mortificare și în nimicirea vitalității prin chinuri autoimpure" [341]. "Așadar doar prin intermediul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dumnezeu ca pe ceva concret fac din om o ființă superioară ale cărei acțiuni urmăresc un țel și în acest caz și autoconștiința lui trebuie să fie morală. Și conștiința indiană se ridică, este adevărat, dar numai pînă la această abstracție, în care nu poate decît să renunțe la sine. Faptul că în acest punct culminant ea acționează doar ca ceva negativ, poate fi socotit o nenorocire. Acest comportament este, în orice caz, o gîndire și în apropierea acestui punct culminant
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Romanticii moldo-valahi sînt lucizi. Ei măsoară ierarhia dependențelor care-i copleșește: dependența față de domn, față de o ordine impusă de Sankt-Petersburg și Constantinopol. Conștiința lor se împarte între imensitatea unei datorii și realitatea neputinței lor. Sînt rari militanții capabili să facă abstracție de contextul geo-politic și social pentru a construi planuri progresiste, mizînd pe victoria sigură a poporului. Generația de la 1830-1850 nu este o generație de teoreticieni. Dezbaterile filosofice, care-i mobilizează în acea vreme pe studenții ruși cititori ai lui Saint-Simon
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin funcții elementare. Unul dintre aceste cazuri particulare este repartiția umezelii specifice pe verticală în stratul atmosferic de lângă sol, atunci când lipsește condensarea vaporilor de apă din aer (în cazul în care lipsește procesul de formare a ceții m = 0). Facem abstracție și de Astfel, integrala membrului drept al ecuației (2.37) în limitele stratului de lângă suprafața solului este cu cel puțin un ordin mai mic decât termenul Q0. Ținând seama de aprecierile făcute în ceea ce privește ordinul de mărime al fiecărui
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
este nimic alta decât o legătură cauzală. nedescoperită încă, tot astfel aspirațiunile și sentimentele sânt rezultatul neînlăturat al unei dezvoltări anterioare a spiritului public, dezvoltare ce nici se poate tăgădui, nici înlătura. 0 profesie de credințe politice care ar face abstracție de linia generală descrisă prin spiritul public nu s-ar deosebi cu mult de scrierile regelui Iacob al Angliei, de Utopia lui Thomas Morus, de Statul ideal al lui Plato, de Contractul social al lui Jean Jacques Rousseau. Deci, stabilind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a îngreuiat-o punîndu-ne condițiuni atât de costisitoare. Nu este nici o îndoială că cumpărătura firmei a costat mult mai mult decât realitatea neatârnării noastre, care nu ne-a costat nimic pe noi, dar cu atât mai mult pe strămoși. Căci, abstracție făcând de la milioanele de bani, de la miile de oameni căzuți în bătălie, de la pierderea unei provincii, mai rămâne în paharul destul de amar băut pîn-acum drojdia asigurărilor formale din declararea de recunoaștere, asupra cărora nu ne-au luminat încă iluștrii oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o influență reprezentată prin Domnul cutare amenința să prevaleze, boierii îl răsturnau, dând greutate momentană altei influențe și viceversa. Domnii cei siguri despre țară. făceau tot astfel: Mircea contrapunea influența polonă celei ungare și viceversa, Ștefan asemenea. Dar acest folos, abstracție făcând de la nesiguranța lui, era cu totul întrecut de pierderile ce căta să le sufere țara prin vecinica nestabilitate dinlăuntru și contra acestui din urmă inconvenient e îndreptată Constituția noastră și domnia ereditară în orice caz însă în Constituție nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]