3,948 matches
-
prevăzute în Programul de Guvernare, Ținând cont că activitatea de construcții este decisivă pentru realizarea proiectelor de investiții publice și private, (...) ... 128. Toate aceste mențiuni conduc către concluzia potrivit căreia, efect al declarării „sectorului construcțiilor“, astfel cum este definit în accepțiunea Acordului încheiat între Guvernul României și Federația Patronatelor Societăților din Construcții, drept domeniu prioritar pentru realizarea obiectivelor din Planul de guvernare, legiuitorul a urmărit acordarea de facilități în scopul sprijinirii atât a activităților de construcții, specifice secțiunii F - „Construcții“ din
DECIZIA nr. 44 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289970]
-
fără să se decidă confirmarea lichidatorului judiciar sau desemnarea altui lichidator judiciar, însă se consideră că aceasta este o inadvertență care apare pentru aceleași motive ca cele expuse mai sus, respectiv modificarea legislativă intervenită, prin eliminarea sintagmei „ulterior“. ... 24. În accepțiunea acestei prime orientări jurisprudențiale, din interpretarea sistematică a textelor rezultă că alin. (2) și (3) ale art. 57 din Legea nr. 85/2014 au în vedere administratorul/lichidatorul judiciar provizoriu, în vreme ce alin. (4) al articolului menționat, care succedă acestora în
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
scos din calculul stagiului complet de cotizare perioadele asimilate și suplimentare, invocându-se considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 632 din 9 octombrie 2018 din cuprinsul paragrafului 44 teza ultimă, care fac referire la stagiile realizate după data dobândirii handicapului, în accepțiunea de perioade lucrate efectiv, interpretare ce a generat jurisprudență divergentă incipientă, dar și puncte de vedere diferite la nivelul instanțelor, unele instanțe, minoritar, validând acest punct de vedere. ... 80. Distinct de controlul de convenționalitate, pe care unele instanțe îl efectuează
DECIZIA nr. 51 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291427]
-
se vedea, în acest sens, Decizia nr. 534 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 16 februarie 2023, paragraful 12). Modul de reglementare a accesului la justiție este în acord și cu accepțiunea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, prin garantarea unei
DECIZIA nr. 226 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289979]
-
considerarea caracterului personal al acestei cereri, fără ca prin textul criticat să se aducă atingere principiului legalității. ... 24. O asemenea soluție legislativă nu este de natură să contravină nici prevederilor art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare, care, în accepțiunea sa largă, cuprinde totalitatea drepturilor și regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a-și valorifica pretențiile sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului, iar, în accepțiunea sa restrânsă, înseamnă posibilitatea oricărei persoane de a folosi un avocat pentru a
DECIZIA nr. 717 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282276]
-
contravină nici prevederilor art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare, care, în accepțiunea sa largă, cuprinde totalitatea drepturilor și regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a-și valorifica pretențiile sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului, iar, în accepțiunea sa restrânsă, înseamnă posibilitatea oricărei persoane de a folosi un avocat pentru a-și valorifica pretențiile sau pentru a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului. Or, în cauza de față, textul de lege criticat impune prezența personală a persoanei care a redobândit
DECIZIA nr. 717 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282276]
-
textul dându-i acesteia dreptul de a conduce vehicule încadrate în alte categorii decât cea menționată în permisul de conducere. ... 38. Astfel, Curtea constată că, din conținutul prevederilor legale enunțate anterior și printr-o interpretare sistematică a acestora, se conturează accepțiunea sintagmei „experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B“, în sensul că aceasta se referă la faptul că de la obținerea permisului de conducere pentru categoria B trebuie să fi trecut cel puțin 2 ani
DECIZIA nr. 150 din 20 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282030]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul are competența de a adopta cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (Decizia nr.
DECIZIA nr. 571 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284093]
-
persoane - cu respectarea exigențelor procedurale instituite în această materie - urmată de achitarea sa în mod definitiv, în mod deosebit pentru considerentul că „fapta nu există“, circumscriindu-se, dincolo de orice rigori terminologice și definiții legale, noțiunii de „eroare judiciară“, în accepțiunea sa uzuală, obișnuită) statul român garantează repararea prejudiciului astfel produs persoanei vătămate, independent de dovedirea prealabilă de către aceasta din urmă a oricărei culpe a reprezentanților autorităților publice. În mod deosebit, reține că se remarcă, în acest sens, două prevederi
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
a garanta parcurgerea în fiecare cauză a tuturor gradelor de jurisdicție, ci, dimpotrivă, potrivit art. 129 din Constituție, „căile de atac pot fi exercitate în condițiile legii“. Acest mod de reglementare a accesului la justiție este în acord și cu accepțiunea Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia dreptul de acces la justiție presupune tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, prin garantarea unei
DECIZIA nr. 672 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283145]
-
Nota 1 Definițiile se aplică peste tot în cuprinsul listei. Trimiterile au un rol pur consultativ și nu au niciun efect asupra aplicării universale a termenilor definiți în cuprinsul listei. Nota 2 Termenii și expresiile din lista de definiții preiau accepțiunea definită numai în cazurile în care sunt plasate între ghilimele duble („“). Definițiile termenilor între ghilimele simple (,ʼ) sunt date într-o notă tehnică cu privire la articolul respectiv. În toate celelalte cazuri, termenii și expresiile sunt folosite în sensul definițiilor
HOTĂRÂRE nr. 464 din 30 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282579]
-
ca excepție și în mod facultativ luarea unei măsuri educative privative de libertate. În al treilea rând, susține că există discriminare între inculpații minori care se regăsesc în situația inculpatului din speță și inculpații minori care sunt considerați „recidiviști“, în accepțiunea dispozițiilor art. 114 alin. (2) lit. a) din Codul penal, față de care se poate dispune o măsură educativă privativă de libertate, nefiind obligatorie o astfel de măsură, deși periculozitatea acestor infractori minori este vădit mai accentuată. Elementul de diferențiere
DECIZIA nr. 755 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283242]
-
a Curții Constituționale a României, în care s-a reținut că textul de incriminare în discuție oferă o protecție sporită faptelor antisociale care aduc atingere dreptului la viață privată, atunci când se comit într-o locuință, încăpere sau dependință, în accepțiunea de domiciliu penal. ... ... ... IV. Examenul jurisprudenței în materie IV.1. Jurisprudența națională relevantă 35. S-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de judecată asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 36. În urma consultării materialelor transmise de către instanțele de judecată
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
Pentru a concluziona în acest sens, în esență, s-a argumentat că, în ceea ce privește noțiunile de locuință, încăpere sau dependință de pe lângă aceasta din cuprinsul art. 226 alin. (1) din Codul penal, este clară opțiunea legiuitorului pentru accepțiunea uzuală a termenilor, deci prin încăpere se înțelege camera, odaia, spațiul din interiorul unui imobil închis, iar dependința desemnează spațiul accesoriu unei case de locuit. ... 57. S-a mai arătat că tehnica de redactare a normei de incriminare dovedește că
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
în cadrul art. 226 alin. (1) din Codul penal ar avea în vedere, spre exemplu, orice încăpere, fără ca aceasta să constituie un domiciliu în sensul legii penale, s-a considerat că norma de incriminare ar fi extinsă dincolo de accepțiunile posibile ale noțiunilor utilizate în preceptul normei, rezultând o analogie în defavoarea inculpatului. În plus, s-ar încălca principiul legalității incriminării, inclusiv sub aspectul necesității respectării previzibilității legii penale. ... 66. Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
prevăzute de art. 224 din Codul penal - violarea de domiciliu și, respectiv, de art. 226 din același cod - violarea vieții private, în cadrul aceluiași capitol al codului, ceea ce conduce la asigurarea și aplicarea unitară a acelorași noțiuni, care au accepțiunea obișnuită a înțelesului, în conținutul constitutiv al incriminărilor arătate. ... 88. Or, redactarea noii reglementări reprezentată de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a respectat normele de tehnică legislativă obligatorii la elaborarea proiectelor de lege cuprinse în Legea nr. 24/2000 și
DECIZIA nr. 18 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282692]
-
ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate. Curtea a statuat că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul este competent a stabili cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecți de drept, instituind astfel anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Prin urmare
DECIZIA nr. 477 din 21 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284190]
-
justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să releve aspecte dificile și controversate de interpretare, date de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal. ... 72. Jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în legătură cu această cerință a statuat constant că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să
DECIZIA nr. 6 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279696]
-
conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, iar, potrivit art. 136 alin. (5), proprietatea privată este inviolabilă în condițiile legii organice, astfel încât legiuitorul este competent să reglementeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat. De asemenea
DECIZIA nr. 669 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280576]
-
să precizeze durata în timp a atribuirii folosinței. ... 45. Față de această lacună a dispozițiilor legale, reliefată și în cuprinsul punctelor de vedere teoretice exprimate de judecătorii instanțelor consultate, rezultă că textul legii este susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni care sunt, cel puțin prima facie, deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării sale. În funcție de interpretarea reținută, acțiunea în atribuirea beneficiului folosinței locuinței comune a soților este sau nu admisibilă în ipoteza în care nu s-a cerut
DECIZIA nr. 7 din 5 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279671]
-
în litera și în spiritul legii. ... 29. În argumentare a arătat că starea de prizonierat anterioară datei de 23 august 1944 a avut la bază starea beligerantă dintre România și U.R.S.S., țări aflate în război în acea perioadă. ... 30. În accepțiunea art. 1 alin. (2) lit. b) din Decretul-lege nr. 118/1990, starea de prizonierat anterioară datei de 23 august 1944 nu reprezintă o condiție ce trebuie utilizată la calculul drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (1) și art. 5 alin. (7
DECIZIA nr. 20 din 13 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278723]
-
căsătorie, în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, acesta fiind, de altfel, chiar semnificația originară a textului. În anul 1991, când Constituția a fost adoptată, căsătoria era privită în România în accepțiunea sa tradițională, de uniune între un bărbat și o femeie“. ... 5. Analizând soluțiile legislative preconizate din perspectiva respectării dispozițiilor art. 152 din Legea fundamentală, menționăm că nu au fost identificate încălcări ale limitelor revizuirii Constituției. ... 6. Pentru respectarea normelor de
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ nr. 19 din 8 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278759]
-
text de lege din normele fiscale nu definesc noțiunea de depreciere a titlurilor de participare și nu stabilesc că doar scăderea capitalului social prin diminuarea valorii nominale a părților sociale și nu și diminuarea numărului acestora ar constitui depreciere în accepțiunea legiuitorului, o astfel de interpretare ar constitui adăugare la lege, fie că ea se realizează de către instanța de recurs, fie de către Înalta Curte de Casație și Justiție printr-o hotărâre prealabilă. Or, interpretarea unei norme de drept prin
DECIZIA nr. 8 din 19 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279967]
-
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 26 din 3 decembrie 2014, prin care s-a stabilit că „medicul angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate are calitatea de funcționar public în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal“. Arată că nu există vreo decizie similară a instanței supreme în ceea ce privește medicul care activează în sistemul privat de sănătate. Așa fiind, interzicerea exercitării
DECIZIA nr. 65 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285384]
-
altfel, Curtea observă că Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a pronunțat mai multe decizii prin care a statuat în ce măsură anumiți subiecți au calitatea de funcționar public în accepțiunea art. 175 din Codul penal și, implicit, pot fi subiect activ al infracțiunii de luare de mită, reglementată de dispozițiile art. 289 din Codul penal. Astfel, prin Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 65 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285384]