1,895 matches
-
pe drept dobândite?! Ideile și sentimentele privind vechile fragmentări politice ale Europei (5, p. 37), gravele diferențe ale Estului Europei față de rest, comparate cu orizonturile programatice ale Europei Unite, rămân pregnante. Atât pentru adaptarea la noul capitalism, cât și pentru acomodarea capitalismului târziu cu schimbările continentului european și ale Rusiei, ale puterilor nord-atlantice și ale unor țări intrate mai recent în jocurile postmodernității. Criza bancar-financiară a dus la dezechilibrele din "zona euro", la diminuarea creșterii economiei mondiale. E de dorit ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
1925-2011), au dovedit că tranziția se putea face și mai inteligent. Comunismul lor avea aceeași esență cu cel de la noi. A fost înlăturat însă fără mii de morți și interminabile jafuri "cu acte în regulă". Întrucât și în aceste țări acomodarea la noua modernitate se desfășoară cu greutate, vecinii sunt, ca și noi, cu cel puțin un pas în urma țărilor central-europene și cu multe decenii depășiți de occidentali. În vreme ce G. Durand arată carențele lumii occidentale în asigurarea "condiției umane" izvorâte din
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
educării comportamentelor civilizate ale propriilor cetățeni în relațiile cu oamenii altor civilizații, culturi și cutume. România de azi și România de mâine Ca membră cu o oarecare vechime în UE, e de dorit ca România să treacă de la starea de acomodare la faza de angajare în schimbarea condițiilor de viață ale oamenilor care trăiesc tot mai puțin prin truda zilnică și tot mai mult prin alocațiile statului "protector". La condiția de "întreținut" se adaugă situația tot mai frecvent abordată de o
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Ponte Realto (sic), semnat de fratele lui. O altă serie de artiști servesc construirii unui ambient eclectic simbolist, chiar dacă nu toate lucrările pot fi încadrate strict în acest curent. Însă remarcabilă este alternanța de stiluri și elemente decorative a căror acomodare conferă, de fapt, formula unei sensibilități estetice singulare. Indiferent de cât de savantă este combinația, elementul plasticii decorative românești reprezintă un constituent esențial. "Sufrageria, de un verde pompeian, cu lambriurile de un roșu stins, ca și mobila, având ici-colo ornamente
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vasiliu EDITURA JUNIMEA IAȘI 2008 Junimea prelecțiunilor, prelecțiunile Junimii La numai 22 ani, junele Titu Maiorescu este trimis în Moldova, la Iași, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, cu misiunea de a reorganiza școlile. În februarie 1863, după câteva luni de acomodare în cetatea cronicarilor, a bisericilor, a pașoptiștilor de tip Mihail Kogălniceanu (a se vedea programul revistei "Dacia li-terară", Iași, 1840), tânărul transilvan cu înalte studii europene inaugurează un ciclu de conferințe pe teme de educație, estetică și psihologie. Din 1864
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
PS Visarion amintea în studiul citat că, la instalarea regimului comunist prin impunerea guvernului dr. Petru Groza (6 martie 1945), Biserica Ortodoxă Română se găsea într-o poziție defensivă. Cunoscându-i trecutul anticomunist interbelic, noul regim politic întâmpina probleme în ceea ce privește acomodarea Bisericii cu modelul sovietic, ce trebuia preluat și aplicat în cele mai mici detalii. În această situație, Biserica Ortodoxă Română, cunoscând experiența tristă a Bisericii Ortodoxe Ruse, care fusese cât pe ce să sucombe în confruntarea cu acest adversar necruțător
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
persoana femeii sale, și toți bărbații, pentru femeie, în persoana bărbatului ei. Atunci fiecare „se cunoaște în dimensiunea sa spirituală”, zice Părintele profesor D. Stăniloae. Același părinte observă că tragedia familiilor de azi nu este numai divorțul sau lipsa de acomodare, ci refuzul de a vedea căsătoria ca orientată spre împărăția lui Dumnezeu. Iubirea conjugală binecuvântată de Biserică este baza legăturii dintre soți, temelia și trăinicia ei. Din această iubire 2 vor rezulta copiii, rod al dragostei celor doi și al
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
din experiență (J.Thorpe ,J. Skinner), învățarea pune mai mult accent pe latura formativă, deci pe structura gândirii în raport cu cunoștințele acumulate, conform cu cercetările lui J.Piaget. Acesta înțelege învățarea într-un sens mai general, ca o asimilare informațională, succedată de acomodare sau restructurare operațională. În sensul cel mai general, ca însușire de informații și formare de comportamente, învățarea se prezintă sub mai multe forme: perceptivă, senzorială, motorie, verbală, cognitivă, afectivă. Toate procesele psihice sunt formate prin învățare (percepție, memorie, gândire, voință
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
evoluție uniformă, ci mai degrabă unul fazic, 11 ondulatoriu care evoluează în etape, cu ritmuri și volume inegale de asimilare, de la o etapă la alta. În învățarea unui material trecem obligatoriu prin următoarele faze sau etape de asimilare: ¾ Etapa de acomodare sau familiarizare cu conținutul de învățare În această etapă viteza de asimilare și volumul cunoștințelor asimilate sunt scăzute. Este perioada de debut a învățării unui material, a inițierii într-o disciplină la început de an de studiu sau de semestru
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de semestru. Cu cât perioada de timp de când nu am practicat învățarea în mod sistematic este mai mare și cu cât conținuturile de învățare sunt mai noi în raport cu ceea ce am făcut sau ceea ce am învățat anterior, cu atât perioada de acomodare este mai dificilă și mai de lungă durată. În această perioadă a învățării sunt recomandabile: • o însușire cât mai precisă și profundă a definițiilor, principiilor, legilor; • delimitarea cât mai clară a universului semantic, conceptual și problematic al conținuturilor respective de
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
precisă și profundă a definițiilor, principiilor, legilor; • delimitarea cât mai clară a universului semantic, conceptual și problematic al conținuturilor respective de învățare (lecții, cursuri, discipline sau materii de studiuă; • un efort voluntar superior de concentrare a atenției și gândirii pentru acomodarea cât mai rapidă la specificul conținuturilor de învățare. ¾ Etapa asimilării rapide și în cantități mari a cunoștințelor După toate dificultățile pricinuite de etapa de acomodare (agitație, neliniște, nervozitate, insomnii, sentimente de insatisfacție și incapacitate de înțelegere și învățare etc.Ă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
sau materii de studiuă; • un efort voluntar superior de concentrare a atenției și gândirii pentru acomodarea cât mai rapidă la specificul conținuturilor de învățare. ¾ Etapa asimilării rapide și în cantități mari a cunoștințelor După toate dificultățile pricinuite de etapa de acomodare (agitație, neliniște, nervozitate, insomnii, sentimente de insatisfacție și incapacitate de înțelegere și învățare etc.Ă simțiȚi că învățaȚi, că vă dezvoltați și îmbogățiȚi intelectul. Folosiți din plin această etapă de maxim randament în învățare și înaintați cât mai repede și
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
inteligența, tocmai prin deficiențele sale, devine factorul fundamental în determinarea randamentului școlar. Unul din factorii de bază ai reușitei școlare est inteligența școlară. Termenul de „inteligență școlară”, cu valoare pur operațională, ar desemna echilibrul dinamic dintre asimilarea cerințelor școlare și acomodarea la acestea, la diferite niveluri de școlarizare. Se diferențiază de inteligența generală, globală, verbală, practică etc., mai ales prin specificitatea conținutului său, dar se supune legilor generale ale dezvoltării 22 mintale. Inteligența școlară exprimă gradul de adaptare a elevului la
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Întâi, elevii se vor obișnui cu obiectul de aruncat (mingea, bastonul etc.), apoi se efectuează exerciții pregătitoare ca rostogolirea mingii pe podea sau aruncarea ei În perete, fără prea mare control din partea profesorului. După un număr apreciabil de execuții de acomodare și pregătire, se trece la Învățarea aruncării propriu-zise. În acest scop, profesorul va organiza colectivul pe două grupe față În față, iar el se va așeza Între ele pentru a fi văzut bine de toți elevii. După ce explică și demonstrează
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
cea mai lungă aruncare. Pentru consolidarea aruncării și prinderii, este bine ca ele să fie folosite sub formă de ștafete și jocuri. Exercițiile de aruncare și prindere reprezintă o parte din „școala mingii” pentru Învățarea jocului de handbal, dar și acomodarea cu unele elemente caracteristice tetratlonului școlar din atletism. Un alt aspect Îl constituie jocurile dinamice, jocurile pregătitoare, traseele aplicative și ștafetele care reprezintă mijloace importante, des utilizate În educația fizică a școlarilor mici. Ele sunt prezente În diverse Împrejurări: În cadrul
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
aptitudini necesare integrării copilului în mediul înconjurător relațional, explicitată prin patru dimensiuni: • autoreglarea, ce presupune capacitatea persoanei de: a defini obiective; a urma obiectivele cu o anumită constanță; a se orienta în ansamblul informațiilor care îi parvin; a tria informațiile; • acomodarea desemnează aptitudinea individului de: a se plia pe regularitățile și convențiile sociale; a face dovada rezistenței și a perseverenței, a muncii regulate, a onorării "contractelor"; a asocia mijloacele disponibile cu obiective care n-au fost definite neapărat de el; • cooperarea
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
loialitatea și solidaritatea față de grup; dorința de cooperare și antrenare comunitară; • sensibilitatea evocă dimensiunea "poetică" a persoanei: accentul pe imaginație, creativitatea; accentul pe construirea unui ideal, a unei credințe; dezvoltarea gustului, a sensului dragostei. Autorii fac precizarea că autoreglarea și acomodarea sînt frecvent numite, în literatura de specialitate, aspecte "instrumentale", iar cooperarea și sensibilitatea sînt adesea regrupate sub titulatura de "expresivitate". Se consideră că, deși cele patru dimensiuni sînt proprii, în mod normal, oricărui proces de educare/socializare familială, accentul pus
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
la el? Din cele cincisprezece variante de răspuns, părinții puteau alege cel mult șapte aspecte asupra cărora au pus accentul cel mai mult. Itemii au fost astfel aleși încît să subsumeze patru domenii distincte: dorința de influențare în sensul autonomiei, acomodării valori instrumentale și obiectivele formulate în sensul dezvoltării capacității de cooperare și a sensibilității valori expresive. TABELUL 8.1. Procentul alegerilor mamelor pentru diferitele obiective educative pe termen lung în funcție de reușita școlară a copiilor Media generală clasele V-VI Obiectivele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
77% 66 73% 87 82% 134 84% 338 80% Să fie autonom, independent 44 39% 66 41% 87 40% 134 46% 338 43% Să gîndească logic, să aibă spirit critic 44 11% 66 15% 87 16% 134 23% 338 18% Acomodare Să fie responsabil, demn de încredere 43 79% 66 65% 87 72% 134 80% 337 74% Să fie descurcăreț, cu știința situației 44 68% 66 64% 87 59% 134 51% 338 58% Să fie activ, să aibă putere de muncă
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a analiza informațiile oferite de către mame. Itemii luați în considerare separat par a fi puțin relevanți pentru reușita școlară a copiilor. Totuși, în ceea ce privește autonomia, pentru categoria elevilor cu reușită superioară procentele alegerilor sînt constant superioare mediei. Per global, autonomia și acomodarea sînt alese, în mod evident, mai mult decît cooperarea și sensibilitatea. Valorile pe care își propun părinții să le transmită în primul rînd sînt cele care vizează reușita în plan social: a fi capabil de a se adapta la cerințele
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acelora ai căror mame au ales toți trei itemii. Privitor la rezultatele slabe și mediocre, cu cît mamele aleg mai multe variante desemnînd autonomia, cu atît ponderea copiilor cu medii sub opt este mai mică. Opțiunile mamelor privind itemii subsumați acomodării nu par a fi relevante pentru reușita școlară, cu excepția situației în care acestea nu au ales nici unul dintre respectivii itemi. În acest caz, copiii au în proporție de 72% medii între nouă și zece, comparativ cu ponderea globală de 40
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
itemii exprimînd autonomia în cea mai mare măsură, cei exprimînd cooperarea în cea mai mică și optează pentru sensibilitate la un nivel puțin superior mediei indicatorului respectiv. La nivelul cel mai scăzut de studii se optează cel mai mult pentru acomodare și cel mai puțin pentru sensibilitate. O situație particulară o prezintă mamele cu studii postliceale care aleg în cea mai mare măsură sensibilitatea și cooperarea la un nivel superior mediei. Datele sugerează o relație între tipul de activitate pe care
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
practică mamele și valorile pentru care optează în primul rînd. Profesiuni presupunînd studii superioare fac apel și recompensează în mai mare măsură autonomia decît cele necesitînd studii de nivel scăzut, de obicei repetitive și apelînd în mai mare măsură la acomodare și cooperare. TABELUL 8.3. Nivelul mediu al indicatorilor sintetici pentru obiectivele pe termen lung, formulate de mame în categoriile de studii ale acesteia Obiectivele pe termen lung [MAMA] AUTONOMIE ACOMODARE COOPERARE SENSIBILITATE Studiile MAMEI N Media N Media N
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
obicei repetitive și apelînd în mai mare măsură la acomodare și cooperare. TABELUL 8.3. Nivelul mediu al indicatorilor sintetici pentru obiectivele pe termen lung, formulate de mame în categoriile de studii ale acesteia Obiectivele pe termen lung [MAMA] AUTONOMIE ACOMODARE COOPERARE SENSIBILITATE Studiile MAMEI N Media N Media N Media N Media Maximum 10 clase 61 1.39 61 2.51 61 1.59 61 1.13 Profesionala 50 1.20 50 2.50 50 1.68 50 1.34
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
termen lung relevă diferențe destul de evidente între cele patru modele de coeziune familială. TABELUL 8.4. Nivelul mediu al indicatorilor sintetici pentru obiectivele pe termen lung formulate de mame în funcție de modelul de coeziune familială Obiectivele pe termen lung [MAMA] AUTONOMIE ACOMODARE COOPERARE SENSIBILITATE Coeziunea familială N Media N Media N Media N Media Companională 91 1.47 91 2.47 91 1.42 91 1.37 Bastion 125 1.32 124 2.45 125 1.60 125 1.29 Paralel 72
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]