955 matches
-
eu nu fug contra timpului, în schimb fug contra oboselii, ca să spun așa. Este o solicitare foarte mare, și un cântăreț, în ziua de azi, nu trebuie să fie pregătit doar din punctul de vedere al vocii și al jocului actoricesc, trebuie să fie și un om de bussines, foarte bine pregătit. A..V. O, ai spus aproape o noutate! V.I. Da, de la curriculum vitae până la felul în care este făcută poza pentru dosar. Gândiți-vă că, de exemplu, audiții se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
sentiment, de a sta în sală și a vedea spectacolul. Bineînțeles, și cerințele se schimbă. A.V. Dar nu crezi că unii regizori, tocmai din dorința de a se supune dictaturii imaginii, încarcă prea mult scena? Cu decoruri, cu joc actoricesc, mișcare... V.I. Bineînțeles, ca echipă muzicală, ca dirijori și pianiști, am avut și avem la "MET" tot timpul aceste discuții. De exemplu, într-o scenă, cântărețul se întoarce și cântă spre culise nu se mai aude sunetul în sală. Noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
delicatețea, neliniștea, disperarea, culmile deznădejdii. O voce care nu a atins niciodată nuanțele stridenței. Jocul scenic al Mariei Slătinaru Nistor a fost supus mereu ideilor, dramaturgiei muzicale, a devoalat profilul pshihologic, universul interior al personajelor, justificând astfel economia de mijloace actoricești. Ne-am putea gândi, urmărind înregistrările video ale marii artiste, la un anti-actor de teatru liric? Tocmai azi, când, deseori, regizori mai mult sau mai puțin atașați operei pun accent pe vitalitatea scenei, în detrimentul spriritului muzicii, al epocii în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
V. Cum v-ați simțit mai bine pe scenă, într-un spectacol de operă: când jocul scenic a fost gândit cu economie de mijloace, dar reprezentativ pentru caracterul personajului? Sau ați acceptat și acele elemente de regie care subliniau jocul actoricesc? M.S. Sunt opere și personaje care permit schimbarea de epocă. Mă întorc la ce discutam mai înainte, când mă refeream la opera "Fidelio", de Beethoven. Am avut premiera la Toulouse, acolo a fost, de fapt, debutul meu în 1978, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ne amintim de regizorul Serghei Bondarciuk, de actorul Aleksey Batalov, filme în care unele secvențe dialoguri, monologuri sau peisaje cu stepa imensă stăpânită de imensitatea norilor grei aveau o durată de 5-6 minute. În cazul secvențelor cu personaje, era joc actoricesc pur. R.G. Sigur. De fapt, nu se poate explica nimic din acest punct de vedere. Cinema-ul este imens, "n" versiuni, "n" variante, talentul este multiplu, la sfârșit calitatea artistică, nu în sens elitar, trebuie să primeze. A.V. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
actor, o apariție inefabilă, am văzut-o de atâtea ori interpretând personaje introvertite, cu o viață interioară zbuciumată. E adevărat că rolul Veta din "O noapte furtunoasă", montată la televiziune în 1984, a fost o surpriză, și tot o reușită actoricească, dar tipul ei de personaj a fost diferit de cel imaginat de Caragiale. Chiar dumneavostră ați subliniat ieri această idee la Universitatea de Arte din Iași prezentând filmul "Înainte de tăcere". Urmărind-o minute bune, nu am văzut-o potrivită pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
atâta știu-atâta vreau, orizontul meu este închis, și atunci, ne certăm. A.V. V-ați aflat vreodată în situația de a fi puse de regizor să cântați într-o poziție incomodă vocii, dar justificată din punct de vedere scenic, actoricesc? Teodora Gheorghiu S-a întâmplat să cânt într-o poziție imposibilă. Am încercat, n-a funcționat, am renunțat. Asta a fost un noroc. A.V. Doamnă Leontina Văduva, v-am ascultat cântând, în concerte și recitaluri, melodii românești. Sunt destui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
femeie în vârstă, un copil, un băiat sau un bărbat, sau Carmen, toate aceste personaje sunt altcineva decât sunt eu. Trebuie să recurg la aceleași tehnici pentru a le da viață. A.V. Pentru că știm că în deceniile trecute jocul actoricesc în genul "operă" era mai subliniat, teatral, poate chiar exagerat, se poate spune că televiziunea, cinematograful, imaginea, în general, au influențat jocul actorului de operă? Este mai veridic? R. D. Eu zic că da. Teodora Gheorghiu Da, este mai veridic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
purtat urât cu Don Pasquale, de aceea am încercat să nu imprim o notă de răutate acestui personaj. Cred că publicul a apreciat și această viziune. A.V. Apropos: cum este publicul marilor teatre europene? Dorește să vadă un joc actoricesc subliniat, sau mai discret? L.V. Deja publicul larg este obișnuit cu un spectacol complet. Avem nevoie și din punctul acesta de vedere să ne autodepășim. Evident, sunt exigențe de cânt vocal, dar vor trebui făcute eforturi pentru ca rolul să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
publicul larg este obișnuit cu un spectacol complet. Avem nevoie și din punctul acesta de vedere să ne autodepășim. Evident, sunt exigențe de cânt vocal, dar vor trebui făcute eforturi pentru ca rolul să fie complet, și din punct de vedere actoricesc. Nu mai primează doar vocea. Există expresia corporală, mimica. Sunt mulți regizori de teatru care vin să facă spectacole de operă și nu cunosc exigențele unei voci. Atunci, ne pomenim în diferite ipostaze cu capul în jos, suiți pe scări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
este în scădere, cred că este în transformare de câțiva ani, și transformarea continuă. Există aspecte pozitive și aspecte negative în această situație. Cel pozitiv este că opera se împrospătează, deci, în mod foarte clar și din punct de vedere actoricesc, dramatic se pune accent pe performanța de operă completă. Nu mai este important doar cum cânți, ci și felul cum îți îmbraci personajul. Cred că e corect, pentru că dacă te duci la un spectacol de operă, vrei să și vezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
purtat urât cu Don Pasquale, de aceea am încercat să nu imprim o notă de răutate acestui personaj. Cred că publicul a apreciat și această viziune. A.V. Apropos: cum este publicul marilor teatre europene? Dorește să vadă un joc actoricesc subliniat, sau mai discret? L.V. Deja publicul larg este obișnuit cu un spectacol complet. Avem nevoie și din punctul acesta de vedere să ne autodepășim. Evident, sunt exigențe de cânt vocal, dar vor trebui făcute eforturi pentru ca rolul să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
publicul larg este obișnuit cu un spectacol complet. Avem nevoie și din punctul acesta de vedere să ne autodepășim. Evident, sunt exigențe de cânt vocal, dar vor trebui făcute eforturi pentru ca rolul să fie complet, și din punct de vedere actoricesc. Nu mai primează doar vocea. Există expresia corporală, mimica. Sunt mulți regizori de teatru care vin să facă spectacole de operă și nu cunosc exigențele unei voci. Atunci, ne pomenim în diferite ipostaze cu capul în jos, suiți pe scări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Am început repetițiile cu acea variantă și repetițiile m-au nemulțumit. Prin retraducere, textul își pierduse mult din polisemie. Am optat, prin urmare, pentru o reîntoarcere parțială la textul clasic, chiar cu aerul, cu parfumul acela ușor vetust, iar interpretarea actoricească să funcționeze ca un contrapunct, tipul de joc să fie contemporan. Nu mi-am propus să fac un spectacol cu imagini grandioase. E o aplecare către lucrul cu actorul - eu nu am avut niciodată o astfel de aplecare specială, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
emis și se supune la 5 reguli: ascultă, observă, analizează, controlează informația și apoi se exprimă vis-a-vis de subiectul în discuție. În cadrul unui spectacol de teatru, exprimarea este limitată prin reacția din final, neexistând posibilitatea unei ripostări directe la jocul actoricesc sau la orice altă nemulțumire. Același lucru se va întâmpla și cu aprecierea, ce își are corespondent în ropotul de aplauze. Teatrul, fiind o artă ce lucrează strict cu omul și stabilește un contact subiectiv, este expus riscului de a
A doua oară unu by Tudosă Andreea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92970]
-
dinți. El își măsoară forțele - într-un fel de război al sexelor, materializat într-o intrigă de tip "cine ia banii cui?" - cu divorțata în serie Marylin (Catherine Zeta-Jones), cu care de altfel împarte, pe tot parcursul filmului, același defect actoricesc: ambii sunt caricaturi vidate de umanitate. Poți să crezi că se escrochează reciproc, dar nu că se adoră. A dispărut și umorul de limbaj, și mizanscena inovativă, și tehnicile de filmare surprinzătoare; tot ce a rămas e o tușă de
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
holul unui hotel și stau cîteva minute de vorbă; una e o blondă sofisticată, plină de bani și de succes, pîndită de uscare, alta e o brunetă cu părul lung, mai din topor în senzualitatea și în sărăcia ei. Duelul actoricesc care confruntă cu subtilitate două lumi și două tipuri de feminitate e susținut de una și aceeași actriță, Cate Blanchet (dar asta o afli numai de pe genericul de sfîrșit, pentru că altfel e imposibil să-ți dai seama la prima vizionare
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
un fel de nadă pentru promovarea ideii că Teatrul Național fundamentează trăiri estetice și rămășaguri cu nesupunere elementară la gospodărirea străină în țara noastră. Structura secțiunilor cărții imprimă în evidența realizărilor determinativul simbolic, primul, întâiul, atribuit după necesități: "întâiul spectacol actoricesc" în iarna lui 1755, la Beiuș, 1821, anul redactării "primelor statute ale Societății literare", "întîiele serii profesioniste de actori", "primul contact cu dramaturgia europeană" prin traducerile lui Metastasio, "întâia dramă" istorică națională, păstrată în literatura noastră, Petru Rareș, în manuscris
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
text ce tocmai asta nu permite, un spectacol ce ține de anii '70 ca manieră, dar un spectacol kitsch care își anulează singur chiar și cele cîteva momente frumoase în sine (vezi finalul), un spectacol fără protagonist, fără nici o performanță actoricească, o montare după o rețetă și cu prea multe soluții regizorale vizibile. De asemenea, nici Mediterana de la Teatrul "Maria Filotti" din Brăila, în regia Cătălinei Buzoianu, n-ar fi figurat pentru simplul motiv că, deși se înscrie în aceeași temă
Fin de siecle by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16597_a_17922]
-
Nicu Alifantis inspirată, parcă, de același univers, și a mecanismelor ciudate scoase la iveală în infernul imaginat, n-am priceput spiritul lecțiilor și oratoriilor machiavellice. Mai grav, mi s-a părut că regizorul n-a avut în vedere, finalmente, performanța actoricească. Prezența unor actori ca Magda Catone sau Ionel Mihăilescu nu este exploatată și nu conduce spre o altă zonă valorică. Că au fost ei sau alții, este aproape egal. Băncile amfiteatrului populat cu personaje înregimentate - auditoriul cursurilor machiavelismului - constituie o
O incursiune în infern by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16650_a_17975]
-
timpului. De la rafinate rezolvări în Don Juan a la russe (Teatrul Odeon), Cazul Gavrilescu (Teatrul Nottara și ARCUB) și Regina mama (Teatrul Național din București), cu stări și atmosfera, cu forța textului, chiar si adaptat sau dramatizat, cu subtile interpretări actoricești și spații scenografice pe măsură, mi se pare, de data asta, o alunecare paradoxala spre facil, superficial, o abordare cu inflexiuni de revista. La această manieră își aduce din plin contribuția actorul Radu Gabriel alias Gogoloi, care are o... ușurință
Experimentul din strada Precistenka by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18140_a_19465]
-
constă în încercarea de a-l păstra în actualitate. Ea, de altfel, nu privește sentimentul comun al românilor că satira caragialiană continuă a avea obiect, în pofida enormelor schimbări din societate. Actualizarea este, aș zice, omagiul pe care breasla literară și actoricească l-a adus lui Caragiale, voind a vedea în el un �contemporan al nostru", nu doar ca observator social și moral, dar și ca modalitate artistică de a trece în literatură observațiile. Un studiu al lui Al. Călinescu de acum
Caragiale între actualitate și actualizare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15567_a_16892]
-
admis, acesta nu mai participă la probele următoare și este declarat respins. 3. Artă actorului (pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată, catedre/posturi din școli și licee de artă) a) Candidatul va elabora un set de exerciții de inițiere actoriceasca în cadrul unei lecții cu 3-5 elevi. ... b) Lucrul pe text. Textul va fi la alegerea candidatului, din literatura (proza/poezie) universală sau română. Asigurarea prezenței elevilor va fi făcută de directorul unității de învățământ. Proba nu va depăși 30 de
METODOLOGIE din 10 noiembrie 2004 de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante din unitatile de invatamant preuniversitar din judeţele-pilot. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165902_a_167231]
-
atunci acesta nu mai participă la probele următoare și este declarat respins. 3. ARTA ACTORULUI (pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată, catedre/posturi din școli și licee de artă) a) Candidatul va elabora un set de exerciții de inițiere actoricească în cadrul unei lecții cu 3 - 5 elevi. ... b) Lucru pe text. Textul va fi la alegerea candidatului din literatura (proză/poezie) universală sau românească. Asigurarea prezenței elevilor va fi făcută de directorul unității de învățământ. Proba nu va depăși 30
METODOLOGIE din 10 noiembrie 2004 privind mişcarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164855_a_166184]
-
admis, acesta nu mai participă la probele următoare și este declarat respins. 3. Arta actorului (pentru absolvenții învățământului superior de lungă durată, catedre/posturi din școli și licee de artă) a) Candidatul va elabora un set de exerciții de inițiere actoricească în cadrul unei lecții cu 3-5 elevi. ... b) Lucrul pe text. Textul va fi la alegerea candidatului, din literatura (proză/poezie) universală sau română. Asigurarea prezenței elevilor va fi făcută de directorul unității de învățământ. Proba nu va depăși 30 de
METODOLOGIE din 22 decembrie 2004 de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante din unităţile de învăţământ particular din învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164851_a_166180]