1,420 matches
-
te mântuie-n neștire, Când n-ai răspunsul lumii de-ntrebări, Al asfințitului de zile-n sărbători, Al cerului fâșii, din iarna lungă, Sub care sufletu-mi apune-n fugă... Ai spulberat în ochii mei mirarea Din care flori și-adapă ne-ntinarea! Destinul, strămutat acum în vis, L-ai năruit cu tot ce mi-a fost scris; Prăpastia, din anii de-nceput, În tine, visul meu, l-a încăput... Doar năzuințe și neliniști grele, Azi, înstelând pe boltă ca mărgele, Mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
gând te mântuie-n neștire, Când n-ai răspunsul lumii de-ntrebări,Al asfințitului de zile-n sărbători,Al cerului fâșii, din iarna lungă,Sub care sufletu-mi apune-n fugă...Ai spulberat în ochii mei mirareaDin care flori și-adapă ne-ntinarea!Destinul, strămutat acum în vis,L-ai năruit cu tot ce mi-a fost scris;Prăpastia, din anii de-nceput,În tine, visul meu, l-a încăput...Doar năzuințe și neliniști grele,Azi, înstelând pe boltă ca mărgele,Mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
spre paradis Și lasă-mă acolo de dragoste să mor. Când fulguiește zarea cu floare de zăpezi Și recele cleștar își pune-n rând pecetea Atunci să-mi fii căldură, atunci să-mi luminezi, Iar lacrima-ți rotundă să îmi adape setea. Și dac-o fi cândva să-nmugurească rugul Iar barca neputinței o să înalțe vele Atuncea împreună să ne-nvățăm cu jugul Asemeni edecarii pe drumul către stele. Și în vârtejul vieții și-n iureșul trăirii Trecând discret dincolo, ca
TANDEM de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375549_a_376878]
-
dacă nu l-a văzut pe iubitul ei, poate acolo unde fânul a fost cosit și unde s-a dus cu caii la păscut. S-a apropiat de un râu repejor care i-a spus că iubitul ei și-a adăpat caii. „Na more răbaki” (Pescarii pe mare) are ca temă dragostea dintre un pescar și o cazacă și dintre o lebădă și masculul ei care o roagă să fie împreună. Din senin apare uliul care distruge înțelegerea lor, prin răpirea
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
sa și tot înjurând pe înfundate, a dat bice cailor plini de nădușeală din cauza greutății trase și a efortului depus. Ajunși la grădinile de la Zarguzon, în apropierea orașului Techirghiol, tata a tras caii la fântâna cu cumpănă și i-a adăpat, lăsându-i să se mai odihnească vreo jumătate de ceas. Tot mai erau vreo douăzeci de kilometri până la obor. Dimineața, când zorile au început să mijească de ziuă, m-am trezit și eu din somnul ce m-a furat în
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
a umplut plosca din lemn de cireș sculptată cu motive florale, moștenită de la bunicul său din partea mamei, de-al lui Frunteș din Moșneni, un sat megieș, aparținător al comunei 23 August ca administrare. A scos caii din grajd, i-a adăpat și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de pe Spoială cum numeau localnicii acea zonă, situat undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de dimineață
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
însorite Și păduri cu reci izvoare . Pe un pisc de munte, iată, Trage frâul și se-oprește, Cu ochii în juru-i cată Și ce vede îl uimește . O întindere de apă Ca oglinda de curată, Iar pe mal, lacom se-adapă Căprioara însetată. E ușor s-o nimerească! O săgeată-n arc își pune, Dar când vrea să o ochească, Ea cu glas de fată-i spune: - Prințe, viața tu mi-o lasă, Eu doar ți-am ieșit în cale! Pentru
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]
-
ascunziș așterne-mă peste frunziș 12 Octombrie 2007 ciclul ~ În valea umbrelor ~ *** Dorul Roib Mă cheamă Dorul - Roib să îl încalec și să pornim spre tărâmul elizeelor tale chemări. Truda, i-o vom hrăni cu pajiști de trupuri, îl vom adăpa în zori cu sudoarea regăsirii și-l vom veghea priponit în iatacul iubirii. 09 Februarie 2008 ciclul Ucenic în alb *** Mi-e dor să te umbresc ... mi-e dor să te umbresc iubită să stau ca nor asupra ta să
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Eu port și azi aceeași haină De îngeri albi veniți din rai. Pe-aripi de sare duc în taină Și căi, si fluturi, în alai. S-adapă caii din fântâne Cu muguri și nectar de ploi Și lasă apă să-i îngâne Cu voci din lumile de-apoi. Doar fluturi triști, cu gust de rană Ajung pe țărmuri unde nu-i Un vameș orb să ceară vama
EU NU MAI VREAU SĂ FIU DE VINĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372087_a_373416]
-
Acasa > Versuri > Iubire > O BLÂNDĂ MÂNGÂIERE Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Poate limba liniștii să-ndoape al vocalei răsărit cu dor de soare? Din consoana urletului să se-adape cu albastrul infinitului din mare? Poate inima să uite-a ta minciună și să zburde-apoi ca niciodată ca un nor pribeag - a soarelui cunună -, rătăcind tiptil în palma-ți deocheată? Poate gândul meu să te ucidă să-ți rănească - măcar
O BLÂNDĂ MÂNGÂIERE de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372424_a_373753]
-
e-un cântec de îngeri truditori, La câțiva pași ne doarme sub crucea din cărare, Iubitul nostru tata,sub un rondou de flori! Pune o lumânare și-l dojenește ușor, Nu prea departe:părinți ,frați ,surori, Lacrimile-n doruri,se-adapă din izvor, Pământul ne e casa,mormintele-s doar flori! Pleacă mereu acasă ,cu sufletu-mpăcat, În zi de sărbătoare,o simt mereu aproape, Chiar dacă sunt departe o simt neâncetat, Rugăciunea mamei ,o simt și pește ape! Autor:Lucian Tătar 15
RUGĂCIUNEA MAMEI de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372482_a_373811]
-
Cum iubirea trece de la părinți în frați. De atâta dor zăpezile cern poeme în brazde Și cuvintele lui se fac stele pe cer de ape, Paginile, în clipe ancestrale, ne sunt gazde, Și, pe neștiute vin din veșnicie să se-adape. Îmi este dor de Eminescu pe înserate Când îi citesc versul pe genunchi de iubită, Construiesc din metafore cu migală palate Și alături de el cad iarăși în ispită... Eminescu Eminescu, cetatea limbii române cu toate turnurile Carpaților modelate de balade
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
lucidă își poate îngădui doar privilegiul incomodei nostalgii faustice, o încreștinare a omenirii. Ion C. Ștefan: Cele mai multe poezii au o tematică tradițională, clasică, referindu-se la întrebările multiple ale unui suflet sensibil, ale unei minți instruite și selective, iscoditoare și adăpate cu o bogată lectură pregătitoare, la o iubire statornică și romantică, la regretul față de trecerea timpului neiertător: „Ogorul clipei l-am arat / C-un gând divin și-un ciob de lună, / În limpezimea lor să spună / Că-n zorul ăsta
POPAS ÎN LUMINĂ, CU POEZIE ŞI CÂNTEC, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372874_a_374203]
-
ferească de risipă dar sărutul ține de o altă matematică dăruidu-l se adună în nori și se întoarce în ploaie pe gât, pe umeri, pe sâni, ca un râu curge acoperindu-mă, eu sunt doar valea prin care ploile trec adăpându-și din mine iubirile. cuprinde-mă. cum aerul îmbrățișează pământul cum pământul își îmbrățișează ierburile, arborii cuprinde-mă și strânge-mă bob cu bob n-am să mă tem de moarte când gura ta îmi va fi moară voi ști
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
am simțit viu spiritul artelor, al dorinței de cunoaștere și de comunicare, al întrajutorării umane. Am simțit cum ni se întinde o mână prietenoasă, cum un zâmbet cald ni se dezvăluie, cum spiritul ni se îmbogățește și sufletul ni se adapă din darurile omeniei. A consemnat ELENA TRIFAN Referință Bibliografică: CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVA, RECEPTACUL DE CULTURĂ / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1609, Anul V, 28 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate
CASA CORPULUI DIDACTIC PRAHOVA, RECEPTACUL DE CULTURĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/372985_a_374314]
-
-a Ta povață! Fii-mi călăuză pe pământ, mă-ndrumă pe cărare, Mă mustră prin al Tău Cuvânt, chiar dacă vorba doare, Fii o Lumină, stâlp de foc în noaptea-ntunecată Și stâlp de nor când în pustiu, ființa mi-e-ncercată. M-adapă din al Tău izvor, îmi dă din mana sfântă, Ca să trăiesc și să nu mor, cum Biblia cuvântă, Cinste să-Ți dau la orice pas, din zori și până-n seară, De Tine nu vreau să mă las, când răul mă-conjoară
CA SĂ TRĂIESC ŞI SĂ NU MOR de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373028_a_374357]
-
am plecat spășit spre casă. Mare ciudă mi-a fost. Cum a reușit el, Aurel, prietenul meu din vecini, să-mi facă una ca asta! Într-o zi aveam treabă pe la casa lui. Trecând prin livadă pe lângă un jgheab de adăpat vitele, mă uit în apa din el și ce credeți că văd? Un păstrăv! Mi s-a părut că era chiar păstrăvul meu. Da, chiar așa era, era peștele meu, altul nu putea fi! L-am recunoscut. Abia atunci m-
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
purtau dincolo de lumile boreale și-acolo mureau orbecăind în noaptea polară. Alteori, din aceeași hârtie am făurit căprioare cu ochi verzui de căprui sau albaștri și ți le-am trimis să le paști în poiana cu vise și să le adapi din izvoarele iubirii, dar vântul tristeților noastre le-a dărâmat și boturile lor umede de dor au murit însetate. Acum caut prin albele plete, cu care m-au nins firele nisipite-n clepsidre, alte hârtii de cuvinte din care să
ORIGAMI de LEONID IACOB în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371103_a_372432]
-
30 mai 2012 Toate Articolele Autorului Sunt un fulg în dezrobire, Plămădit dintr-o iubire, Cuibărind în steaua lui Și păcatul omului. Sunt undă de apă vie, Căutând dorul să-nvie Și din roua și din piatră; Sufletul mereu se-adapă. Sunt nectarul dintr-o floare, Așteptând cu nerăbdare Fluturii pe-aripi de dor, Să mă ia în zborul lor. Sunt vulcan cu foc nestins Ce-mi topește viața-n vis, Sunt urmaș lui Prometeu, Indigou' din curcubeu. Sunt adânc de
SUNT...(PENTRU,, RUGA FARA SFARSIT ) de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371150_a_372479]
-
Manuscris > Scriitori > ÎȚI VOI CÂNTA, IUBIRE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 516 din 30 mai 2012 Toate Articolele Autorului Îți voi cânta, iubire Îți voi cânta grădina mea cu flori în vara-nfiorată care vine, ți-oi scrie versul adăpat cu zori să zboare iarăși lin până la tine. Copacul singuratic e în mine, și poartă-n ramuri cântece de dor, iubire zămislită-n violine și înstrunată-n sunet de izvor. Din crengile-atârnând sub cer de stele îți voi culege fructe
ÎŢI VOI CÂNTA, IUBIRE de LEONID IACOB în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371140_a_372469]
-
izvorâte dintr-o stare de tinerețe veșnică, dintr-o “fărâmă de visare, un mister desprins din soare” în care, “O clipită nedospită din a inimii ispită, / Răsărit plutind pe ape, un ecou din val în val / Vin, surâsul să-mi adape cu un iz de ideal. // Din parfumul de pădure proaspătă, încremenită, / În savoarea cea de mure, simt gurița ta iubită. / Și-n cărarea șerpuită, raze blânde-n curcubeu / Împletesc șirag, aevea, cu iubire, pasul tău.”. În lumea de vise și
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
orice chip. Asta este una din marile pregătiri pentru veșnicie: milostenia. Să rupi din tine ceva. Vedeți, milostenie este toată Scriptura. Sfânta Evanghelie din Duminica Dreptei Judecăți vorbește numai de milă: de ce nu M-ați îmbrăcat, de ce nu M-ați adăpat, de ce nu M-ați cercetat ... Va să zică, de ce n-ati făcut milă, milostenie? Se spune că s-a ridicat mila împotriva dreptății și a biruit mila. Atunci când vei fi băgat în un singur lucru îți va veni în minte, ori de
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
la gândul că-n septembrie, când profesorii vor striga catalogul la litera Ș, cineva va răspunde “absent“ o dată, de două, de trei ori... până va fi exmatriculat. Dar cu visurile lui cum rămânea? La o adică, putea păzi grădina și adăpa caii, chiar după terminarea școlii... Nu? Păi nu, în nici un caz! Cam fără voia lui tata, mama îi pregătise bagajele și-l conduse iar la gară. Ioan simțise o bucurie imensă când trenul se puse în mișcare, dar și o
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
în ficatul lui Prometeu cu durerea lumii am inima pe care s-o împart cu un singur om de tinichea chiar dacă trebuie să aleg între a rugini de fericire și a străluci de durere îmi ascund lacrima în palmele învinețite adăp în zori o viorea adormită de soare timpul împletit în șapte mă transformă în pinguin învăț mersul cu pași mici Referință Bibliografică: Romeo Tarhon - Interviu cu poeta Ana Maria Gîbu, ziarul Națiunea / Ana Maria Gîbu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
INTERVIU CU POETA ANA MARIA GÎBU, ZIARUL NAŢIUNEA de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345899_a_347228]