10,981 matches
-
DINE, COSTANDINE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu stele și cu potcoave Că mi-s nopțile bolnave De urgie și adaos Și mă pierd, mă pierd în haos Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Că mi-s nopțile pustii Bântuite de stafii De mândre și de cârlani De jandarmi și pungi cu bani Dine, Dine Costandine Nu
DINE, COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350845_a_352174]
-
DINE COSTANDINE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Cu stele și cu potcoave Că mi-s nopțile bolnave De urgie și adaos Și mă pierd, mă pierd în haos Dine, Dine Costandine Nu mai, nu mai da în mine Că mi-s nopțile pustii Bântuite de stafii De mândre și de cârlani De jandarmi și pungi cu bani Dine, Dine Costandine Nu
DINE COSTANDINE de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350947_a_352276]
-
raniță în spate Plină Doamne de păcate Drumul lung, povara grea Nu m-ajută nimenea Biruește Doamne Sfinte Cu iubirea de Părinte Rătăcirea mea din urmă Ca să nu mă pierd de turmă! Alergând după plăcere După ranguri și avere Am adaos suferință Tuturor fără căință; Lasă-mă să-ajung la Cruce Că altminteri unde duce Drumul care tot coboară? Doar în iad. Și Înfioară! Am vedere dar sunt orb Răpitor precum un corb Căci iubirea de aproape Mi s-a spulberat pe
CHIPUL TĂU de ION UNTARU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351704_a_353033]
-
epistolară. O altă trăsătură de caracter admirabilă a lui Nicolae Steinhardt a fost fermitatea în convingerile sale și neadmiterea vreunui compromis: „Vă rog să fiți atent la textul trimis Consiliului. Pot fi ștersături, dar nu admit pentru nimic în lume adaosuri ori schimbări de sens. Contez pe vigilența și buna Dv. credință. N'aș vrea să-mi fie modificate gândurile. Mai bine: să nu apară! Firește că nu mă opun la scoaterea unor pasaje ori la f. mici modificări de termeni
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
El[175]. Natura și situația trupului după înviere este inspirată de gândirea Sfântului Apostol Pavel (1 Co 15) și dezbătută pe larg de Tertulian. Morții mântuiți, la înviere, primesc un trup de la Dumnezeu care este același ca substanță dar cu adaosuri de la Dumnezeu. Deci, va fi un trup schimbat nu prin eliminarea a ceva, ci prin adaos, ca și în cazul semănării unui grăunte, care e semănat neîmbrăcat, fără baza spicului, fără întăritura paiului, fără tijă, dar răsare dobândă multă, cu
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
Co 15) și dezbătută pe larg de Tertulian. Morții mântuiți, la înviere, primesc un trup de la Dumnezeu care este același ca substanță dar cu adaosuri de la Dumnezeu. Deci, va fi un trup schimbat nu prin eliminarea a ceva, ci prin adaos, ca și în cazul semănării unui grăunte, care e semănat neîmbrăcat, fără baza spicului, fără întăritura paiului, fără tijă, dar răsare dobândă multă, cu structură și ordine închegată, întărită și îmbrăcat elegant[176]. Înviază deci ce a fost semănat, precum
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
situație, victoria improbabilului, sunt fenomene conștiente. Sunt puse în discuție și analizate în continuare alte aspecte precum simțul etic și simțul comun, irelevanța morală a omului ireproșabil și insuficiența morală ca fenomen originar al eticii. Capitolul se încheie cu un - Adaos - cu titlul Competența morală, iertare și progres moral. În câteva pagini sfera competenței morale se îmbogățește. Perimetrul acesteia este stratificat în patru părți (a, b, c, d). Etica ia ființă la nivelul c), unde competența morală propriu-zisă este definită prin
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
logice în raport cu fiecare eveniment în parte desfășurat în mediul societar limitrof. Sunt tristă când văd ceea ce se promovează acum în mass-media românești și în cea din îndelung clamatul spațiu politic și public mondial. Dar ce mai contează, oare, încă un adaos de tristețe individuală față de ceea ce s-a acumulat cu vârf și îndesat până în prezent în corpul cultural al întregii noastre omeniri, atâta timp cât trăim pe pielea noastră zi de zi înlocuirea impusă de paradigmă ontologică actuală?!... Îndepărtarea Omului de adevăratele coordonate
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
ei, / Ne-am preschimbat în albii nori / Și-n flori... doar cu parfum de tei". Și ca o provocare chiar, Gheorghe A. Stroia împrumută titluri din poezia eminesciană, tocmai ca să ne demonstreze că fiecare poet poate să vină cu un adaos, conform structurii lui sufletești: Și dacă / timpul ne iubește / ciudat, ce-i drept, / iubire mare, / peste pământ / doar verde crește / lumină / poartă-n murmur, oare? // Și dacă mierea / din buchet / de roze / arse de pădure / e frunză / peste anotimp / vine
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
a înregistrat și o premieră: scoaterea publicului din limita îngustă a exercițiului de admirație. Printre multele cuvinte (unele goale, altele gogonate, sau chiar vorbărie curată cu ifose de filosofie speculativă) s-a închegat imaginea unei expoziții cu mult, foarte mult adaos ideatic. Obișnuit a se plimba între figurativ și nonfigrativ, publicul s-a dezechilibrat sub presiunea unei surprize neașteptate. Pentru că pictorul Constantin Popa ajunge mult mai departe decât îngustimile ordonate de esteți, care au stabilit metodologia de receptare. Asta nu înseamnă
CHIPUL IDEII de LIVIU COMŞIA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369934_a_371263]
-
imaginea lui Mircea Motrici din coperta cărții sale, Libertatea visului, am știut care-i va fi destinația acestei pânze. Și am început să cioplesc conturul. Și ar fi fost suficient atât, dar cineva m-a îndemnat să-l șlefuiesc, încât adaosul meu de culoare nu a făcut decât să desăvârșească formele, lăsând să respire patina stratului abstract, asemenea unui Haiku modelat plastic. Și cum fac de obicei, mi-am chemat cei mai aspri critici să-și spună părerea, iar privirea lor
TABLOUL MIRCEA MOTRICI, EPOPEEA UNEI PÂNZE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370347_a_371676]
-
Acasa > Versuri > Istorie > MENESTREL PRIN LUMI STELARE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului E-atâta lumină în neanturi adaos Și-atâtea tăceri răzemate de astre Strunite-n orbite, planete fiastre, Par note pictate, pe rune, în haos. Le văd cum valsează, la stea iau aminte Și straiul își schimbă, de noapte ori zi, Pun negru pe-azururi la ceasuri
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
rurale din județul nostru, fie ele exhaustive sau fragmentare, ca cele semnate de fostul profesor de istorie Emil Dragnea ( O monografie:„Turnu-Măgurele”), de economistul Paul C. Șchiopu („Nanov”-ul într-o carte) sau de profesorul de matematică Gheorghe P. Boja (Adaos monografic: „Suhaia”), lăudând eforturile autorilor pentru documentare și redactare, considerând actul lor drept „o mostră de patriotism, o evocare plină de căldură”, deși nu ezită a menționa și neîmplinirile unor astfel de lucrări, de altfel necesare. Alte monografii sunt dedicate
NEVOIA DE SENIN de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369389_a_370718]
-
două limbi" sufletești. Impresia este în afară de comun. Pretutindeni, există aici o exultare a lumii și o fericire a diversității ei fiind evident că aceasta nu-i o "literatura descriptiva" sau "geografică" pentru că și atunci când subiectul ar fi, măcar în aparență, adaos de realitate imediată sau chiar un panoptic, esențiale sunt sufletul contemplativ, starea lui de beatitudine, lamura. Ceea ce la altți poate să fie numai "reportaj"sau șiruri de fotografii, aici pare a fi mai mult, si chiar si este: o emoție
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
sânge și apariția a tot felul de pretendenți la tron, inclusiv conflictele de rigoare. Cât despre protocolul care, în timp, s-a instituit pentru a menține ideea de divin și misterul persoanei sau despre privilegiile economice ale funcției, acestea sunt adaosuri târzii. Să nu uităm că primii regi ai Romei erau doar niște țărani, care, după încheierea mandatului, reveneau la coarnele plugului, ca oricare dintre cetățenii cetății, iar regii macedoneni nu aveau dreptul la protocol față de cei egali lor (una din
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
încercat să definească prin prisma tuturor claselor sociale provenite din Romania termenii exil și exilant dar numai la parametrii contemporaneității noastre palpabile. Norman Manea afirma într-un interviu: „Exilul a fost o traumă privilegiată, întrucât în timp am înțeles și adaosul pozitiv prin urgența reconsiderării propriilor gândiri. America m-a obligat să mă revizuiesc!“. Doamna Simona Botezan, cea care i-a relatat scriitoruluii povestirile acestei cărți afirma într-un recent inteviu: „Emigranții, poartă tricolorul în suflet, chiar dacă fizic nu mai locuiesc
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
acesteia cum am arătat mai sus iar orice fracție supraunitară generează două fracții ordinare subunitare. De exemplu din relația (2) fracția ordinară 5/2 este de două ori reprezentată în mulțimea fracțiunilor de unitate. Prima, prin congruenta 1/2 ca adaos la un întreg iar a doua prin inversa ei 2/5, un multiplu al inversului numărului natural 5. O fracție ordinară este în general definită in mulțimea care o cuprinde prin: Su = (m/n : m, n ∈ N, n >m >0
DIN LUMEA FRACŢIILOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352899_a_354228]
-
asociere, în har!) a venit cu elementele constitutive ale Porții lucrate parțial acasă, în Maramureș, după dorința fermă a părintelui din Soci ca poarta să includă numaidecât, pe lângă simboluri creștine, și bourul moldav. Și meșterul a desăvârșit comanda, cu necesarele adaosuri cioplite la față locului. Montarea porții, durând câteva zile, a fost efectuată cu forță de muncă locală, care îl include și pe părintele-paroh. Și iată cum Bisericii din Soci i-a sporit renumele între celelalte lăcașuri de rugăciune din județul
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
acest onor. minister. Binevoiți.” Pentru prima dată semnează cu numele său întreg Eleutheriu, provenit din grecescul Eleutherios care înseamnă „liber”. Starea de calm a personajului ca și rigorile stilului administrativ fac ca fraza să fie corect alcătuită, fără repetiții și adaosuri inutile, fără incoerență la nivel sintactic. Și pentru ca eliberarea de sub „jugul nesuferitei robii” să fie deplină, merge și la șeful său de la care suferise atâtea umilințe și i se adresează cu aceeași fină ironie, folosind la început formula pretinsă de
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
cu astrele, ci și cu Cel Care le-a semănat pe albastrul ogor al cerului. Dumnezeu seamănă stele în cer, iar pe pământ l-a lăsat pe om în locul Lui să semene bobul de grâu. Cultura română nu este un adaos la cultura universală, ci este parte integrantă, păstrând în ea marile adevăruri: de unde am venit și spre ce spații siderale ne îndreptăm. - Cum vedeți omul de astăzi - mai aproape de Dumnezeu sau mai indiferent de tot ceea ce înseamnă spiritualitate, credință, iubire
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
ci dorința folosirii semenului pentru utopiile noastre păcătoase, adică folosirea semenului în afara iubirii lui Dumnezeu și așa ușor ajungem în prăpastia singurătății și a deznădejdii. Nu așa ar sta lucrurile dacă am porni de la principiul că omul nu este un adaos prin lume, ci este coroana creației lui Dumnezeu, l-am vedea altfel, am ști să-l cinstim și am lucra unii cu alții în comuniune de iubire și frățietate, spre bucuria îngerilor și preamărirea Creatorului nostru. - Înaltpreasfințite Părinte Mitropolit, dacă
„DESPRE SOCIETATEA DE ASTĂZI CARE NE ÎMPINGE SPRE O UTOPIE IMPUSĂ” – UN DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE MITROPOLIT IOAN SELEJAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/353199_a_354528]
-
discurs vivace, aerat, construit, deseori, cu elemente ale stilului artistic. Care sunt formulele ce aduc în cartea de critică/istorie literară a lui Dorin Murariu asemenea ecouri? Mai întâi, titlurile capitolelor, sintagme în care referențialitatea comunicării este voit ambiguizată de adaosuri metaforizante, capabile să extindă și să nuanțeze enunțul denotativ. Prima secvență a volumului (Sedimentele anilor) fotografiază, cum s-a spus, momente importante din biografia scriitorului. Textul are o structură caleidoscopică. Crâmpeie autobiografice, culese din textele lui Mircea Pora, informații furnizate
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
Aici istoricul literar își temperează, oarecum, vocea, pentru a lăsa loc comentatorului, analistului, criticului literar. Dorin Murariu ia în obictivul său opera de treizeci de ani a lui Mircea Pora, operă ce se formează, treptat, începând chiar cu debutul, prin adaosuri succesive de volume, extinzându-se și, mai ales, devenind tot mai densă, de la un text la altul. Un tot, alcătuit din segmente solidare, ca un puzzle în permanentă “expansiune”. Ceea ce declanșează și întreține închegarea acestui bloc prozastic este, arată comentatorul
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
vite, Belguni lângă Pleșoiu de Romanați, ambele trecute fiului său Virgiliu, odaia Manciului (Ilfov), vecină cu Baloteasca, 6 mori la Baloteasca și 2 prăvălii noi la București 66. Spre sfârșitul vieții adaugă o moșioară la Strâmbeanca pe Moștiștea primită ca adaos la zestre 67. Dobândea astfel, după multe zbateri, o relativă bună stare care-i permitea să dispună de moșii și conace în diverse locuri 68. Deși locuia în mod obișnuit la București, își petrecea vara mai ales la Pleșoiu sau
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
Nae Ionescu - Mihail Sebastian, Ed. Polirom, Iași, 2009), reproduc aici un text al meu mai vechi (publicat, ca “drept la replică”, și în România literară, anul XXVIII, nr. 6/1995, p. 15, sub semnătura Adolf Crivăț-Vasile, apoi introdus, cu mici adaosuri, în vol. Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Țuțea. Pentru un model paideic al dreptei românești, Ed. Anastasia, București, 2000, pp. 97-108), dar care își păstrează actualitatea atâta vreme cât detractorii lui Nae Ionescu continuă să se prevaleze de acuzațiile de plagiat
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]