1,484 matches
-
în propria noastră casă. Există încă multă confuzie între ceea ce facem și ceea ce știm. Căci, nu tot ce știm este corect în raport cu ceea ce trebuie știut și cu ceea ce rezultă din ceea ce facem.” Învățătorul/institutorul/profesorul este solicitat la un efort adaptativ continuu. Identitatea sa psihică suferă reajustări sau impulsuri empatetice specifice actului pedagogic. Dacă învățătorul nu intră în concordanță afectivă cu fiecare subiect, el nu poate declanșa resursele interne. Comunicarea pedagogică este reglată de impulsurile empatetice care determină conversiunea energiei subiecților
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
subiect, el nu poate declanșa resursele interne. Comunicarea pedagogică este reglată de impulsurile empatetice care determină conversiunea energiei subiecților în scopurile pe care le urmărește educatorul. În viziunea lui Jean Piaget, empatia este în deplină concordanță cu cele două procese adaptative: asimilare acomodare. Efortul adaptativ al elevului se intersectează cu cel al educatorului său. În mod empiric se apreciază deseori că activitatea învățătorului/institutorului/profesorului este o muncă de uzură, dar și teoretic trebuie admisă această aserțiune. Învățătorul își extinde continuu
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
declanșa resursele interne. Comunicarea pedagogică este reglată de impulsurile empatetice care determină conversiunea energiei subiecților în scopurile pe care le urmărește educatorul. În viziunea lui Jean Piaget, empatia este în deplină concordanță cu cele două procese adaptative: asimilare acomodare. Efortul adaptativ al elevului se intersectează cu cel al educatorului său. În mod empiric se apreciază deseori că activitatea învățătorului/institutorului/profesorului este o muncă de uzură, dar și teoretic trebuie admisă această aserțiune. Învățătorul își extinde continuu câmpul său energetic spre
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
se desfășoară ciclic. El conduce o promoție de elevi timp de 4 ani, perioadă în care însăși identitatea sa biopsihică suferă modificări și reajustări, iar revenirea la începutul activității cu o nouă promoție de elevi, îi solicită un nou efort adaptativ / readaptativ. În plus, schimbările inerente ale documentelor curriculare necesită mobilitate, flexibilitate intelectuală și deschidere spirituală spre activități de informare și perfecționare neîntreruptă. B. FACTORI FAMILIALI Atmosfera prielnică de la școală, unde copilul își desfășoară activitatea la nivelul maxim al posibilităților sale
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
din punct de vedere social, mai ales în secolul nostru, ca urmare a industrializării, urbanizării, informatizării și a schimbărilor din punct de vedere psihologic și pedagogic. Problema modificărilor survenite în climatul familial, ca prim factor de influențare educațională și potențarea adaptativă a copilului nu este nouă. Părinții exercită asupra copiilor influențe latente, căci există un anumit specific al unui proces invizibil, prin care copiii "absorb" structura caracterială în special, a părinților, pe lângă cea genetică. Cercetările care s-au făcut în ultimele
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
a părinților, pe lângă cea genetică. Cercetările care s-au făcut în ultimele decenii, pe cazuri de copii arierați sau cu deficiențe majore în procesul adaptării și integrării socio - școlare, atestă faptul că factorul familial constituie cauza principală. Diferențele de ritm adaptativ și capacități specifice integrării în grupurile școlare sunt determinate de calitatea influențelor formatoare ale mediului familial. În cazurile copiilor greu adaptabili, cu dificultăți în asimilarea statutului de elev, asumarea de către părinți a rolului de coparticipanți în procesele integrativ - adaptative, a
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ritm adaptativ și capacități specifice integrării în grupurile școlare sunt determinate de calitatea influențelor formatoare ale mediului familial. În cazurile copiilor greu adaptabili, cu dificultăți în asimilarea statutului de elev, asumarea de către părinți a rolului de coparticipanți în procesele integrativ - adaptative, a determinat o micșorare sensibilă a intervalului de integrare în specificul vieții și activității școlare. Fără sprijinul activ al părinților, școala nu poate realiza obiectivele educaționale, oricât de competenți ar fi educatorii. Lipsa de colaborare a familiei cu școala are
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
asemenea să fie convinși de o nouă educație ce trebuie dată copilului pentru că societatea actuală este diferită de cele precedente și poate că, societatea viitoare va fi mult mai diferită de cea actuală, iar copilul trebuie pregătit corespunzător." Calitatea comportamentelor adaptative, prin aceasta înțelegând capacitatea copilului de a asimila influențele educaționale pozitive este, fără îndoială, determinată de climatul educațional familial. În urma cercetărilor realizate de Elvira Crețu pe un număr de 36 familii s-a constatat că există un raport foarte strâns
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cu calitatea și setul de comportamente dobândite de elev în etapa premergătoare debutului școlar (comportamente senzoriomotorii, mentale/intelectuale, sociale); b. contrast de conduite între copiii proveniți din familii organizate și cei proveniți din familii dezorganizate; c. diferențe apreciabile de conduită adaptativă între copiii crescuți în mediul familial normal și cei crescuți în creșe /cămine, sau adoptați de părinți nelegitimi; d. diferențe adaptative apreciabile între copiii proveniți din aceeași instituție antepreșcolară /preșcolară, diferențe datorate particularităților bio - psihice individuale și a stilului pedagogic
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
de conduite între copiii proveniți din familii organizate și cei proveniți din familii dezorganizate; c. diferențe apreciabile de conduită adaptativă între copiii crescuți în mediul familial normal și cei crescuți în creșe /cămine, sau adoptați de părinți nelegitimi; d. diferențe adaptative apreciabile între copiii proveniți din aceeași instituție antepreșcolară /preșcolară, diferențe datorate particularităților bio - psihice individuale și a stilului pedagogic al educatoarelor; e. diferențe în ritmul de adaptare și comportamentele specifice între copiii născuți în primele 3-4 luni ale anului calendaristic
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
educatoarelor; e. diferențe în ritmul de adaptare și comportamentele specifice între copiii născuți în primele 3-4 luni ale anului calendaristic, care prezintă un plus de maturitate, cel puțin biologică și nativii din lunile iulie-august; f. diferențe de ritm și potențial adaptativ între sexe; fetele au mai multă mobilitate a comportamentelor, trecând cu ușurință de la un tip de activitate la altul; în ceea ce privește receptivitatea față de cerințele și regulile școlare, fetele manifestă, o mai mare capacitate de asimilare decât băieții; g. diferențe în domeniul
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
g. diferențe în domeniul afectiv între sexe, instabilitate emoțională la 6 -7 ani este mai mare la băieți decât la fete. Aceste concluzii, și nu numai, evidențiază rolul covârșitor pe care îl are familia în a-i cultiva copilului forțele adaptative, printr-un program educațional elaborat, cu sprijinul consilierului/psihologului/medicului. Părinții trebuie să folosească toate mijloacele pe care societatea de azi le oferă, pentru a se desprinde de obiceiurile, mentalitățile și prejudecățile seculare și a înlesni științei să pătrundă liberă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
care se desfașoară acțiunea educațională, după un program curricular elaborat, în vederea realizării obiectivelor ce decurg din idealul pedagogic, într-o etapă istorică dată. El include un ansamblu de factori naturali, socio-culturali, materiali sub incidența cărora școlarul este supus unui efort adaptativ continuu. Raportul dintre asimilare și acomodare, dintre echilibru și echilibrare se modifică în funcție de capacitatea sistemului biopsihic al școlarului de a recepta și prelucra informația din ambianță și de a elabora comportamente adecvate noului statut. Plasarea copilului în ambianța școlară de către
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
garanție dată acestora, că se vor bucura de un produs pe care ei singuri nu l-ar putea obține. Mediul școlar este mai favorabil condiției pentru umanizare, pentru transformarea și construcția personalității. Față de mediul anteșcolar care este favorabil dezvoltării conduitelor adaptative "școala reprezintă însă un complex de resurse menite să-i asigure fiecărui subiect posibilități de corectare și dezvoltare progresivă, prin integrarea acestuia în complexul factorilor dominant culturali, cu valoare formativă."" Mediul școlar este un sistem deschis atât către factorii externi
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
inițiat de MECTS "Educați Așa", ce are ca scop conștientizarea și cunoașterea comportamentelor și aplicarea acestora în situații specifice. - Una din premisele prevenirii dificultăților de adaptare școlară constă în cunoașterea cauzelor acestora și intervenirea încă înainte de manifestarea evidentă a tulburărilor adaptative. Este necesară aplicarea diferențiată a acelor măsuri care sunt menite să prevină și să înlăture condițiile externe și interne ale disfuncțiilor școlare. În vederea realizării acestui obiectiv se utilizează un complex de metode pentru depistarea și diagnosticarea copiilor cu dificultăți de
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ciclu se desprind perioade și subperioade relativ distincte. Primul ciclu, cel al copilăriei, se caracterizează mai cu seamă prin creștere și dezvoltare. El cuprinde subiectul de la naștere până la adolescență inclusiv. În copilărie are loc constituirea și apoi dezvoltarea conduitelor fundamentale adaptative, se constituie și se structurează însușirile personalității, se dezvoltă caracteristicile cogniției și cele intelectuale, ale afectivității și motivației, ale atitudinilor și sociabilității. Accesul mai important la cultură se realizează o dată cu procesul alfabetizării, proces care în societatea modernă începe, de cele mai multe
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
centrate pe problemele adaptării școlare și ale învățării fără a se neglija că unele structuri psihice se dezvoltă ca urmare a faptului că, în copilăria timpurie și în perioada preșcolară are loc cea mai importantă achiziție de experiență atitudinală și adaptativă. În perioada școlară mică se dezvoltă caracteristici importante și se realizează progrese în activitatea psihică datorită conștientizării ca atare a procesului învățării. Învățarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta înseamnă că activitatea școlară va solicita intens intelectul și are loc
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
pentru a evita uitarea. Prin evitarea stereotipiei, îndepărtăm posibilitatea ca subiecții să devină mici "roboței", declanșăm conștientizarea și necesitatea practicării exercițiului fizic. Se construiește ansamblul de bază al mișcărilor învățate, conduita motrică și oferim posibilitatea aplicării lucrurilor știute ca reacție adaptativă la anumite situații externe sau interne. 4.1.1. Exercițiul fizic Mijloc specific de bază Exercițiul fizic face parte din tehnologia predării și însușirii conținutului educației fizice și sportului, este instrument cu multiple funcții și aplicații în realizarea procesului de
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
spațială Structurarea temporală Prescrierea L. Picq, P. Vayer Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu autorii citați mai sus include în structura psihomotricității următoarele elemente: Schema corporală, Lateralitatea, Structura
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
sau care sunt introduse direct in sânge (cateter). Mecanismele de apărare sunt reprezentate de barierele naturale, apărarea imună nespecifică, asigurată de celule (macrofage tisulare, celule dendritice, leucocite, macrofage tisulare sau fixe) și factori solubili (complement, citokine) și apărarea imună specifică (adaptativă), realizată de anticorpi. Mecanismele patogenice ale sepsisului sunt exemplificate pentru triggerul reprezentat de lipopolizaharidul capsular (LPS), denumit și endotoxina bacililor gram negativi. Prin intermediul LBP plasmatice (lipoprotein binding protein), LPS se leagă de receptorii CD14 de pe suprafața monocitelor, macrofagelor și neutrofilelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
unei viziuni destinale superioare. Aici se reunesc, în unitatea unui proiect care are nevoie de o profundă cunoaștere de sine, reflectările aplicative ale tuturor prescripțiilor pe care inteligența le extrage din corpusul normativ etic, arătând că dexteritatea neutră a întreprinderilor adaptative individuale trebuie dublată de o intensă participație spirituală (de o constant-implicată "asistare" a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplină
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
imediate. Trăsătură a umanismului integral, reflexivitatea adună la sine cu mijloacele specifice raționalității vigilente toate manifestările persoanei angajate în proiectul existențial, recuperând avantajul strategic al unei viziuni capabile să înrâurească orice efort în câmpul pragmatic și să puncteze astfel demersul adaptativ. Ea corectează excesul și imprimă direcții de exercitare, este administrator al vieții sufletești și consilier al inteligenței investigatoare, crează valori și stăpânește moștenirea spirituală. Prin ea se articulează și se ridică la o fericită concordanță reciprocă tot ce este grup
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
presupune un schimb permanent cu un mediu dinamic, receptat și metabolizat în funcție de o constituție cognitivă aptă de a-l organiza și de a-l îmbogăți cu patina sa proprie. Este forma generală de priză la realitatea exterioară care presupune selecție adaptativă și orientare comportamentală, care administrează o funcție a investirii cu semnificație pe un strat obiectual inițial neutru, care construiește și urmează o paradigmă de inserare ce vizează concentric armonia universală a lucrurilor ca ultimă instanță înglobatoare. Este cărămida cognitivă de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cerințele sarcinii educaționale, evaluând permanent un optim al angajării în practica acestei activități. Acest optim e rezultatul unei dialectici a cunoașterii de sine care consumă în forul elaborărilor sale etape de transformare a datului interior curent în cheie a succesului adaptativ, ducând disponibilitatea inițial indiferentă în proximitatea actului salutar. Presărat cu instanțieri ale unei intuiții auto-perceptive, acest drum presupune permanent un racordaj al strategiei rezolutive implicate în fiecare nod al opțiunilor la conceptul personalist care urmărește ca o umbră curgerea vieții
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
statornic (și în potențialitate și în act) și gestionează dinamica vitală din perspectiva unei raportări la constanta suprastructurală. Pentru a fi puse în relație, cele două laturi ale realității interioare trebuie corect înțelese și de forța de reprezentare a intuiției adaptative depinde un echilibru al tonurilor de investire care îmbogățesc reflexul mașinal al actului. Suprastructura personalistă crează un fundal al motivațiilor, iar acestea colorează lumea subiectivității cu imperativul condiționalității lor. Sinele individual se definește prin ele convergent (până la rațiunea de a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]