827 matches
-
de ce atâta zbucium? 27 octombrie 1961 (vineri) Nu pot explica ce se petrece cu mine. Un dor nestăvilit de viață mă domină, visez mereu chipul atât de drag al lui Petre, dar acesta nu mă zdruncină decât În sensul unei adorații profunde, totale. Totul În jur Îmi pare frumos, parcă m-am trezit dintr-o lungă amorțire. Iubesc, iubesc cu tot sufletul, iubesc pasionat pe acest om, inexistent din punct de vedere moral, dar tulburător din cel fizic. Chipul drag, iubirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de aplauze. Luminile țâșniră brusc în sala încinsă de căldură și de miros de oameni mulți. Câteva minute urmară rechemările actorilor, apoi lumea se liniști și intrară în funcție binoclurile. Nadina trona în loja ei ca un idol satisfăcut de adorația credincioșilor. Își aluneca alene ochii peste parter, schimba saluturi cu câte o lojă. După primul examen sumar, spuse încet lui Grigore: ― Ai văzut? Până și Predelenii sunt toți în păr... Ce-o fi pățit zgârcitul de-a cheltuit atâția bani
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai câștigat încă o zi norocoasă. Luna mai a anului 1854 este cea mai bună perioadă a vieții mele. Totul e prea frumos pentru a fi adevărat pentru o fată ca mine. Cu toate acestea, nu am lăsat niciodată ca adorația împăratului să-mi altereze simțul realității. Ori de câte ori mă las purtată de val, îmi revin în clipa în care le zăresc pe Nuharoo și pe celelalte concubine. Îmi spun că nu trebuie să uit că norocul meu s-ar putea sfârși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
se termine cu opiul odată pentru totdeauna. L-a însărcinat pe cel mai de încredere ministru al său să se ocupe de chestiunea aceasta... Majestatea Sa se uită la mine: Îi știi numele? — Împuternicitul Lin? Majestatea Sa mă privește cu adorație, în timp ce eu îi povestesc partea mea favorită din povestea lui Lin Tse-shu, care a arestat sute de traficanți de opiu și a confiscat mai mult de o sută de mii de livre de marfă de contrabandă. Și nu că Majestatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
sunt de gardă, iar el nu e la serviciu. — Și ați venit aici? Dar ce, sunteți nebuni? Megu, ești o tipă ca lumea. Michael, tu-ți dai seama ce fată ai aici? — Normal că da, spuse el, privind-o cu adorație. Dar știe că m-ar fi omorât Penelope dacă nu mi-aș fi făcut apariția. Oricum, cred că noi o să plecăm. Trebuie să fiu la serviciu peste, să vedem, peste patru ore, iar Megu speră să prindă șase ore de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
vorbit cu chelnerul Într-o italiană de clasa a patra, ajutându-se cu gesturi și la un moment dat pupându-și degetele de parcă simplul gând la ce comandase era prea delicios ca să se abțină. Elisa și Skye Îl priveau cu adorație. Trecu la engleza lui cu accent fals, pentru noi, idioții monogloți. Am comandat trei sticle de Chianti pentru Început, dacă vi se pare potrivit. Până atunci, vreți apă minerală sau plată? Elisa se Întoarse spre mine și anunță: —Davide e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Înainte. Lui i se vedea doar ceafa, dar aparatul de fotografiat reușise cumva să-mi surprindă În prim-plan fața cu o expresie rătăcită, visătoare, care se datora faptului că ochii Îmi erau doar parțial deschiși, În timp ce-l priveau cu adorație. Sau cu o mutră de bețivă, depinde cum interpretai expresia mea, cu ochii pe jumătate Închiși. Trebuia, probabil, să mă aștept la asta, dar pentru că nu remarcasem vreun aparat de fotografiat, poza care acoperea toată pagina m-a făcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
recunoaștem. —Mda. Voiau să susțină un tânăr bucătar bengos sau așa ceva, nu? Trebuia să le dai niște idei și meniuri? — Exact. Dădu din cap. Ei, chestia e că Într-un fel ție trebuie să-ți mulțumesc. L-am privit cu adorație, așteptând să-mi spună că eram cea care-l inspirase, care-l Încurajase, că eram muza lui, dar ceea ce a spus nu avea de fapt nici o legătură cu mine. Mă simt ciudat că eu sunt cel care-ți spune, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
trage pe ea cămașa de noapte de satin alb și se așează pe marginea patului. Hugo, care devenise "exaltat și romantic", cade în genunchi pentru a-i citi un poem compus de el și a-i adresa "minunate cuvinte de adorație". Apoi stinge lumina și cei doi se bagă în pat. Tânăra mireasă așteaptă, însă Hugo, lipsit de experiență, se mulțumește să-și frece trupul de al ei. Ba mai și pătează cămașa de noapte a soției sale. A doua zi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pătează cămașa de noapte a soției sale. A doua zi și vreme de câteva luni, scena se repetă. Hugo nu îndrăznește s-o penetreze pe Anaïs. Se teme să nu rănească, să nu murdărească trupul soției sale, odată cu cuvintele de adorație prin care-și proslăvește dragostea. Când Hugo ajunge în sfârșit s-o posede complet, tânăra femeie încearcă o imensă dezamăgire. Relațiile sexuale dintre cei doi se dovedesc dureroase pentru Anaïs, care-i reproșează soțului ei că este "sensibil în toate
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fie foarte complicat". La sfîrșitul filmului însă, Charlie apare ca subordonată față de Maverick. O dată întors la școala de piloți cu aura sa de erou și devenit el însuși instructor, spectatorii o văd pe Charlie aruncîndu-i lui Maverick ocheade pline de adorație; privirile li se întîlnesc și de data aceasta, Maverick este cel care spune: "O să fie foarte complicat", impunîndu-se astfel ca inițiator și stăpîn în această relație. Construcția narativă nu numai că face uz de tema comună hollywoodiană a "sfîrșitului fericit
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cei care le împărtășesc, după sacrificiile de vieți omenești cerute și obținute de toți marii fondatori ai celor mai vaste credințe și, în sfîrșit, după caracterul cvasi-divin cu care i-au investit oamenii obișnuiți pe aceștia din urmă. Inspirînd o adorație fără limite, impunînd necondiționat dogme, conducătorii poruncesc o supunere oarbă. Una după alta, statuile lor își croiesc loc în galeria eroilor legendari care populează și punctează istoria. Nu le mai înălțăm altare, deși la Paris celebritățile își au Pantheonul lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de rasă, și la o scară nemaiîntîlnită pînă acum. Iar puterea acestor conducători emană din voința populară, fapt acceptat ca atare de toată lumea. În ciuda acestei cruzimi, ei au fost înconjurați și sînt în continuare înconjurați de venerație, de o nemărginită adorație. Nu în puține cazuri adorația și venerația merg mînă-n mînă cu teroarea, laolaltă ajungînd în final la paroxism. Cu toate acestea, amintim, dacă mai e nevoie, că crimele erau cunoscute de toți, în afara, poate, a celor care nu vroiau să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
scară nemaiîntîlnită pînă acum. Iar puterea acestor conducători emană din voința populară, fapt acceptat ca atare de toată lumea. În ciuda acestei cruzimi, ei au fost înconjurați și sînt în continuare înconjurați de venerație, de o nemărginită adorație. Nu în puține cazuri adorația și venerația merg mînă-n mînă cu teroarea, laolaltă ajungînd în final la paroxism. Cu toate acestea, amintim, dacă mai e nevoie, că crimele erau cunoscute de toți, în afara, poate, a celor care nu vroiau să le cunoască, care închideau ochii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
deturnează fonduri, adevărații seducători sînt conducătorii: Napoleon, Stalin, Mao. Mase enorme iau ființă doar pentru a-i aclama, se calcă-n picioare pentru a-i asculta, încearcă să le semene, omoară sau se lasă omorîți pentru ei. Vii, sînt obiectul adorației; morți, continuă să suscite pasiuni, să facă ravagii în emoțiile și memoria fiecăruia. Freud avea dreptate. Dacă aceasta nu-i dragoste furată, atunci ce mai e? În toate paginile acestei perioade răsună zvonul unei fronde nemiloase. Trierea ideilor și a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
dătător de viață al profetului, mîngîind inimile, în sfîrșit, armonia interioară a magistrului și a discipolilor săi. În zilele noastre, urmînd calea sociologului german Max Weber, această grație le este recunoscută șefilor care fascinează masele și devin obiectul lor de adorație. O aveau un Churchill, un Mao, un Stalin, un de Gaulle, un Tito. Ea este de asemenea atributul Papei Paul Ioan Paul al II-lea, al cărui ascendent asupra milioanelor de credincioși care-l așteaptă și-l ascultă i-a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
recăpăta libertatea. Au găsit în el o călăuză, iar în credința lui o învățătură justificînd răscoala lor. La fel cum el "găsea pe potriva lui proiectul de a întemeia un nou regat, de a găsi un nou popor întru a cărui adorație să ofere religia disprețuită de Egipt"501. Există un element logic în înlănțuire. Întemeierea unei noi națiuni presupune întîlnirea dintre indivizi excluși, devianți, cu o colectivitate oprimată, dar gata să se adune în jurul unei doctrine, a unei idei noi. Toate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
înalt". Ei frînează ispita celorlalți de a vrea să-i imite, de a vedea realitatea prin ochii lor și speră astfel să evite transformarea credinței în superstiție, a carismei în amuletă și a persoanei lor în fals dumnezeu?, obiect de adorație. Și nu întîmplător, interdicția lui Moise a fost reînnoită de-a lungul istoriei. Aproape deja de noi prin Marx, scriind unuia dintre tovarășii săi: Cînd eu și cu Engels am aderat la societatea comuniștilor a fost cu condiția proscrierii prin
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și demon, este una tipică romantismului. De fapt, așa cum observa G. Călinescu în Opera lui Mihai Eminescu, ideea salvării prin femeie apare în romantism ca o reminiscență a eroticii mistice care presupunea „ridicarea factorului feminin la gradul unui simbol, o adorație care, depășind viața sexuală, trece în absolut. Însă romantismul cultivă, în paralel cu ideea salvării prin femeie, și pe aceea a căderii prin ea. Femeia este înger sau demon sau, mai bine spus, și înger și demon în același timp
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
erau ordonate... suluri de șorici... Nu-mi mai trebuia saună: eram în Egipt și refuzam piramidele?! I-am spus lui Gheorghe că-l aștept la masă, după ce-și face sauna. M-am îndreptat emoționat, către farfuriile din care obiectul adorației mele de-o viață mă tenta, cvasi-discret. Și de-aici... vă imaginați ce-a urmat! Hăpăială de epidermă meseriașă, cu alternanțe profesioniste: votcă-șoric-murături-șoric-șpriț de vin alb sec-șoric-mură turi-șoric-votcă-șoric-șpriț-șoric... nu mult, cam opt ore, non-stop. Erau în preajmă vreo cinci-șase oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
îndatorire de a sluji și de a se supune cu respect împăratului, servindu-l și arătându-și în orice vreme devoțiunea și supunerea; îi negau doar cultul divin: de acord în toate cu soldații păgâni, se deosebeau de aceștia prin adorația unui singur Dumnezeu. Creștinii își exprimau supunerea și îndeplinirea îndatoririlor civile sau militare în termeni clari și preciși, fără ficțiune și lingușire, lăsându-se călăuziți numai de dreapta lor rațiune: își mărturiseau îndatoririle și își apărau drepturile cu promptitudine și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a redresa disciplina defectuoasă din cadrul trupelor, după cum constatase anterior și Maximian; cauzele care le-au provocat au fost diferite. Reforma armatei, nu putea să aibă loc în absența unității sentimentelor religioase, rezumate la pietatea tradițională a cultului păgân și la adorația principilor, ca reprezentanții pământești ai divinităților cerești. Prezența creștinilor în armată a fost văzută ca un obstacol insurmontabil în calea actualizării acestui plan. Anterior acestor evenimente, observarea spiritului religios al majorității însuflețea soldații pentru a lupta cu eroism, alimentându-le
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe rogojină goală”.) Iertăm totul atât timp cât iubim. (Iubirea ne face disponibili să iertăm, pentru că rădăcinile ei sunt alimentate de lacrimile suferinței.) „Ce e dragostea? Numai acela știe care iubește fără speranță.” (Fr. Schiller) Îndrăgostiții care se ceartă se adoră. (În adorația reciprocă, așteptările sunt Încărcate de speranțe nelimitate.) „Oamenii care discută cu Înfocare sunt foarte aproape de a se Înțelege.” (H. de Balzac) Cine-mi dovedește dragostea Îmi pregătește griji. Nimeni n-a exprimat mai frumos acest lucru decât creația populară: „Pân-
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ar face În lume, Întotdeauna se vor găsi destui care să se lase escrocați de alții! Μ Iubirea-i unul dintre acele puține lucruri care nu pot fi interzise omului. Μ Paranoicul până și În iubire face să se vadă adorația sa de sine. Μ Contribuțiile unor cercetători la dezvoltarea unui domeniu al cunoașterii relevă un fapt interesant: ideile acestora s-au dovedit a fi fecunde numai În măsura În care au fost negate! Μ „Cea mai mare forță pe care o poate obține
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
jur. Μ Se apreciază că sentimentul religios este cel mai intimizant dintre toate formele/tipurile de sentiment, deoarece aparține, de fapt, ungherelor ascunse ale conștiinței noastre: sentimentul religios este, În realitate, o Încercare de a ne pune, prin stări de adorație sau de extaz, În legătură cu divinitatea. Aceste Încercări nu pot cuprinde elemente de experiență comună cu a celorlalți: ele se obiectivează Întotdeauna În forme ale intuiției și ale simțirii proprii; altfel spus, fiecare pune În sentimentul său religios credințele și aspirațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]