1,941 matches
-
trecute cu vederea ușor, la școală impolitețea devine o problemă foarte serioasă. Daci, față de profesorii noștri trebuie să ne purtăm cu grijă: Îi salutăm când îi întâlnim; Le vorbim politicos; ne adresăm întotdeauna cu „Dumneavoastră” și niciodată „tu”. Formulele de adresare sunt: Dumneavoastră D na, D-ră, D-le învățător, D-le profesor, D-na directoare, D-le director. Ori de câte ori cerem ceva spunem: vă rog; de exemplu, dacă în timpul orei nu am înțeles ceva și dorim explicații suplimentare vom spune: D-le
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
un prieten drag Începem să scriem lăsând un spațiu alb de circa trei, patru degete. Scriem în dreapta data și localitatea în care ne aflăm când scriem scrisoarea. În partea stângă lăsăm un spațiu alb de circa două degete. Formula de adresare se scrie pe mijlocul rândului, la doi-trei centimetri mai jos de rândul pe care am menționat localitatea. Primul rând îl scriem obligatoriu cu alineat. În continuare folosim alineatul ori de câte ori e nevoie. Ca formule de adresare vom folosi: „Dragă....” „Bunul meu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
circa două degete. Formula de adresare se scrie pe mijlocul rândului, la doi-trei centimetri mai jos de rândul pe care am menționat localitatea. Primul rând îl scriem obligatoriu cu alineat. În continuare folosim alineatul ori de câte ori e nevoie. Ca formule de adresare vom folosi: „Dragă....” „Bunul meu prieten” „Iubita mea prietenă” „Dragii mei colegi”... Scrisorile către prieteni și colegi pot fi mai lungi. Model de scrisoare către un prieten: 21 August 2001 Predeal Dragă Viorel, Îți scriu aceste rânduri din Predeal. Sper
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
diversitatea capacităților și valoarea specială a fiecăruia, inclusiv a lor. Iată deci că se pune din ce în ce mai mult accent pe conduita creativă a învățătorului, obiectiv important în conturarea creativității elevilor. Învățătorul creativ va ști să formeze elevilor săi deprinderi creative prin adresări de genul: "să găsim un alt mod de rezolvare a...”, "să venim cu cât mai multe variante, din care apoi să alegem una ". În al doilea rând, trebuie schimbată atitudinea cadrelor didactice față de creativitate în general, față de creativitatea colegilor și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
timp util în acest sens) participă la reuniunea Comisiei permanente. Membrii delegației pot adresa întrebări Consiliului Ministerial al OSCE sau oricărui ministru care se adresează Adunării; întrebările trebuie adresate în scris sub semnătura membrului respectiv și trebuie comunicate președintelui înainte de adresare sau, funcție de opțiunea președintelui, pot fi consemnate oral după adresare. Delegația poate transmite în scris, prin intermediul Secretariatului internațional, o întrebare pe an, de maximum 300 de cuvinte, la care președintele în exercițiu al OSCE răspunde în termen de șase săptămâni
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Membrii delegației pot adresa întrebări Consiliului Ministerial al OSCE sau oricărui ministru care se adresează Adunării; întrebările trebuie adresate în scris sub semnătura membrului respectiv și trebuie comunicate președintelui înainte de adresare sau, funcție de opțiunea președintelui, pot fi consemnate oral după adresare. Delegația poate transmite în scris, prin intermediul Secretariatului internațional, o întrebare pe an, de maximum 300 de cuvinte, la care președintele în exercițiu al OSCE răspunde în termen de șase săptămâni. Adunarea poate satisface obiectivele sale în strânsă cooperare cu guvernele
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
2. Aceste trei vârfuri vor forma pronumele personal de persoana I, NOI, care poate reprezenta toți cetățenii țării. Includerea lui EI în acest careu al relațiilor este subliniat implicit în sintagma "Să nu uităm că disputele electorale trec ..." Modul de adresare "Dragi compatrioți" ne-a determinat să includem ambele ipostaze ale lui VOI. (2) Conceptual, "un pact" presupune următoarele roluri tematice: * Agenții, care sunt capabili de acțiuni deliberate. După cum am văzut, SAC1 include nivelul macro al societății ("viitorul dumneavoastră, al familiei
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
traducerii pieselor lui Caragiale și enumără mai multe ipoteze care ar sta la baza insuccesului: dificultatea traducerii neologismelor de proveniență franceză stâlcite de autor, a indicațiilor scenice, a repetițiilor, a clișeelor, a numelor proprii, a poreclelor și a formulelor de adresare afectivă, transferarea referințelor culturale, redarea interjecțiilor, a punctuației și a derizoriului. "Deși se intitulează adaptare", constată Magda Jeanrenaud, "traducerea pieselor lui Caragiale nu specifică însă și dacă a fost făcută pentru scenă sau pentru o ediție destinată lecturii. [...] Această indecizie
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
drept fundament tematic utopia. Principiul formativ al romanului nu este intriga, iar personajele nu sunt create ca funcții ale intrigii. Cuvântul "noi" apare în tot textul și îi permite autoarei să rămână până la ultimele rânduri în contact cu cititorul. Fiecare adresare, fiecare sfat, poruncă, întrebare cimentează relația dintre instanța autorului și destinatarul mesajului. Dincolo de text, substanța narativă însoțește permanent mesajul textului. Ficțiunea rămâne în prim plan, dar numai pentru a permite gândirii scriitoarei să ajungă lesne la cititor. Prin folosirea naratorului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Monica Lovinescu. După cum afirmă Wayne C. Booth, " Deși un autor poate până la un punct să-și aleagă deghizările, el nu poate niciodată alege să dispară"411. Cu atât mai puțin cu cât judecata autoarei este întotdeauna prezentă și evidentă, datorită adresărilor directe către cititor și comentariilor la persoana întâi. Naratoarea relatează că în urma unei convocări pe care scrie doar ""pentru un sentiment care vă privește"" (p. 117) trebuie să accepte experimentul în urma căruia autoritățile primesc informații indispensabile menținerii contactului cu țările
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
gen), orbirea, reeducarea, cenzura, formarea omului nou. Conduita personajelor este în fiecare lume legiferată și strict controlată. Statul denaturează ideea de libertate și cenzurează cuvântul scris sau vorbit. Cuvântul din cuvinte se adresează cititorului precum un discurs. Monica Lovinescu simulează adresarea directă și își expune viziunea, folosindu-se de un narator-personaj ce joacă rolul unui scrib hotărât să își facă datoria: Cronologia va fi stabilită, comentariile vor fi scrise, faptele vor fi prinse în litere și închise în cuvinte" (p. 19
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
nu sunt create ca funcții ale intrigii. Autorul, ca funcție, nu dispare din text și păstrează legătura cu lumea reală. Pronumele "noi" apare în tot textul și îi permite autoarei să rămână până la ultimele rânduri în contact cu cititorul. Fiecare adresare, fiecare sfat, poruncă, întrebare cimentează relația dintre instanța autorului și destinatarul mesajului. Dincolo de text, substanța narativă însoțește permanent mesajul textului. Ficțiunea rămâne în prim plan, dar numai pentru a permite gândirii scriitoarei să ajungă lesne la cititor. Prin folosirea naratorului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
persoana fizică nespecializată, care se informează asupra prevederilor legale în vigoare, citind, de pildă, Monitorul oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual, proiectat explicit în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc., ca în secvențele: Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. - Ion Creangă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie de raționamente înlănțuite prin indici textuali specifici (organizatori textuali, conectori argumentativi, modalizatori etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în preluarea unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule de adresare, exclamații, interogații, pauze expresive etc.; prezența formelor sau a structurilor familiare, populare sau regionale etc. Concizia vizează o maximă concentrare a discursului realizată prin selectarea mijloacelor lingvistice strict necesare exprimării ideilor sau sentimentelor. Este defini torie pentru discursul (oral sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a unor adverbe specifice (obligatoriu, permis, interzis, efectiv, corespunzător etc.) sau a locuțiunilor prepoziționale (cu privire la, în funcție de, în raport cu, față de, în afară de, în decurs de, în vederea, referitor la, în consens cu, în scopul, în calitate de etc.), prin tipare sintactice oficializate prin uz (formule de adresare, formule introductive/de încheiere etc.). Aspecte particulare - Texte legislative: îndeplinesc și o funcție normativă (stabilesc norme legislative pe baza cărora se desfășoară activitatea în domeniile vieții publice, reglementează relațiile dintre persoane juridice și persoane private, drepturi și obligații etc.). Textele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fizică), recep tori nespe cializați care se informează asupra conținutului documentelor legislative. - În cazul discursurilor academice, diplomatice sau politice, funcția informativă este dublată de o funcție persuasivă, iar caracterul impersonal specific stilului oficial poate fi atenuat prin formule personalizate de adresare, prin enunțuri formulate întro notă personală. - Corespondența oficială (diplomatică, de afaceri etc.) este caracterizată printrun discurs protocolar care poate adopta o tonalitate obiectivă, impersonală sau un ton perso nalizat, cu elemente subiective. 4.3. Stilul publicistic Stilul publicistic are ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nostru de aur e să înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță, în sfârșit ceva frumos, dar peste câteva clipe observăm mirați că ni sa terminat apa. 2.9.5. Figuri de adresare Interogația retorică este figura de stil ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
intonația specifică: Lumina ce largă e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura de stil utilizată în scop expresiv care constă în adresarea către o instanță tutelară (muza, o divinitate etc.), către o entitate abstractă personificată, către un personaj imaginar, ori real, dar absent. În literatura clasică (în epopee, imn, odă, psalm) este plasată chiar în enunțulincipit. În poezia modernă, poate apărea în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poezia modernă, poate apărea în orice secvență: Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce (M. Eminescu); Ruga mea e fără cuvinte, / Și cântul, Doamne, îmi e fără glas. (T. Arghezi) Apostrofa este o figură retorică de adresare constând în întreruperea neașteptată a discursului, pentru a interpela un interlocutor real sau fictiv, pe un ton ironic, agresiv, sarcastic ori sentențios: Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sau a umanității, comunicând o experiență generalumană (în registrul stilistic gnomic): Tot astfel când al nostru dor / Pieri în noapteadâncă, / Lumina stinsului amor / Ne urmărește încă. (M. Eminescu) Tuul referențial, textualizat prin indici ai persoanei a IIa, prin formule de adresare directă, prin mărci stilistice ale invocației retorice, poate viza: - un alterego al eului poetic (Arthur Rimbaud: „Eu este un altul“ - eul scindat/dedublat/multiplicat: tu treceai mânjit pe aripi / și cu pene și cu fulgi. Unde ești tu cel deatuncea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cea mai directă a comunicării poetice, realizată ca lirică a eului rostitor. Indicii textuali vizează categoria subiectivității: mărci lexicogramaticale ale persoanei I/a IIa (verbe, pronume și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
din text al cuvintelor: imprudentă și să însemne. 2. Explică rolul punctelor de suspensie în enunțul Va fi iar cum a fost... 3. Construiește un enunț incluzând o locuțiune/expresie care să conțină substantivul timp. 4. Precizează două mărci ale adresării directe, ilustrândule cu câte un cuvânt/o sintagmă din text. 5. Explică semnificația unei figuri de stil din ultima replică a fragmentului citat. 6. Prezintă o modalitate de caracterizare a personajului utilizată în text, prin referire la o secvență semnificativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sensul din text al cuvintelor: himeră și să vorbim. 2. Explică rolul punctelor de suspensie în enunțul O, am iubit o himeră... 3. Construiește un enunț incluzând o locuțiune/expresie care să conțină substantivul lume. 4. Precizează două mărci ale adresării directe, ilustrândule cu câte un cuvânt/o sintagmă din text. 5. Prezintă semnificația unei figuri de stil din primele patru replici ale textului citat. 6. Menționează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printro secvență semnificativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
câte un sinonim neologic pentru cuvintele: cinstit și a îndura. 2. Explică rolul semnelor de exclamare în replica Ah! tineretul acesta venețian! 3. Construiește două enunțuri în care cuvântul tânăr să aibă valori morfologice diferite. 4. Precizează două mărci ale adresării directe, ilustrândule cu câte un cuvânt/o sintagmă din text. 5. Prezintă semnificația unei metafore din fragmentul citat. 6. Menționează o modalitate de caracterizare a personajului prezentă în text, justificând răspunsul printro secvență semnificativă. 7. Prezintă rolul indicațiilor scenice din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]