35,844 matches
-
și în Marea Britanie, unde beatlemania a fost pistă de lansare a unei revoluții sociale care a dus Marea Britanie în situația în care e azi. La fel și în America. În august 1969 jumătate de milion de tineri americani s-au adunat la Woodstock, în Pennsylvania, pentru a celebra, vreme de patru zile, „pacea și muzica”. Războiul din Vietnam, pacifiștii, anarhiștii, frustrații revoluției sexuale din anii 60, intelectualii și academicienii socialiști ai anilor 60, toți s-au adunat împreună pentru a schimba
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
tineri americani s-au adunat la Woodstock, în Pennsylvania, pentru a celebra, vreme de patru zile, „pacea și muzica”. Războiul din Vietnam, pacifiștii, anarhiștii, frustrații revoluției sexuale din anii 60, intelectualii și academicienii socialiști ai anilor 60, toți s-au adunat împreună pentru a schimba America. Și într-o oarecare măsură au reușit, cu toate că generația Woodstock în mare parte a devenit conservatoare din punct de vedere economic, chiar dacă nu social, azi majoritatea dintre ei fiind manageri de corporații, bancheri, tehnocrați, oameni
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
și George Maior din Băița de sub Codru, avocatul dr. Alexandru Pop și notarul Alexandru Vaida din Cehu Silvaniei, iar ca „supleanți” țăranii Vasile Fălăuș din Nadișul Român și Simion Mărieș din Sălățig. Datele lor sumare, pe care le-am putut aduna până în prezent, sunt următoarele : Vasiliu Gavriș (1857 - 1937) - preot greco-catolic la Odești timp de 51 de ani (1884 - 1935); - președinte al Sfatului Național Român Comunal Odești, ales la 9 decembrie 1918; - director al Despărțământului Băsești al ASTREI între anii 1919
PE URMELE DEZROBITORILOR ŞI ÎNTREGITORILOR DE NEAM ŞI ŢARĂ [Corola-blog/BlogPost/93923_a_95215]
-
țes, nu torc, nu spală, pentru a nu o supără pe Sfântă Vineri; afuma casă cu tămâie, inconjurand-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru că gângăniile și dihăniile să nu se apropie de casă și de pomi. Copiii adună flori de pe câmp și le duc la biserică. În Vinerea Mare se scoate în mijlocul bisericii Sfanțul Epitaf (numit și Sfanțul Aer) pe sub care toată lumea trece, până în după-amiaza zilei de sâmbătă. Se spune că cei care trec de trei ori pe sub Sfanțul
VINEREA MARE. De ce nu trebuie să pui oţet în salată şi ce trebuie să faci dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui [Corola-blog/BlogPost/93947_a_95239]
-
frumos stând au contribuit voluntari care au reprezentat România atât pe scena cât și prin serviciile excelente și profesionalismul care i-a încântat pe cei prezenți. Mâncărurile tradiționale au făcut deliciul publicului și la propriu și la figurat și au adunat în jurul bucătăriei românești sute de „pofticioși” de toate naționalitățile. Mititeii, sărmăluțele, mămăliguța cu brânză și multe alte bunătăți au fost asortate și servite cu un vin românesc sau o bere nemțeasca. Pe scena din piață Primăriei, a urcat grupul de
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
oamenilor plecați de mulți ani din România și lacrimile care își croiau drum pe obrajii lor vibrând de sensibilitate la ascultarea tinerei interprete. Lacrimi de bucurie dar și de dor de țară. De asemenea, în cadrul suitei de manifestări, horele au adunat pe cei din mulțime la joc și voie bună. Astfel că nu numai pe scena s-a cântat și dansat, dar și în public, formându-se ad-hoc grupuri de dansatori. Cum era și de așteptat reacția ascultătorilor a aparut fără
FESTIVALUL INTERCULTURAL DE VARĂ ŞI „HORA SATULUI ROMÂNESC” – STUTTGART, IULIE 2014 [Corola-blog/BlogPost/93952_a_95244]
-
despre bisericile românești care au fost distruse în anii comunismului și despre cât de greu se revine astăzi la ele. Am scris despre bătrânii din Oziornoe care trăiau așteptând să audă un glas “de acasa” și despre copiii din Erdec-Burnu, adunați pe furiș (de teama autorităților) într-o seară ca să ne demonstreze că și ei știu să danseze Călușarul. Am scris despre statuia decapitată a lui Eminescu, de la Odessa și despre Cetatea Albă, cu simbolurile voievodului Ștefan cel Mare răzuite de pe
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
de atunci, inclusiv cei de la Institutul de Cercetări în Domeniul Pedagogiei al cărui angajat eram. Conducerea institutului mi-a confiscat lucrarea cînd am adus-o de la tipografie, depozitînd-o într-o camera pe care a încuiat-o. După ceva timp, a adunat angajații și mi-a organizat o judecată colectivă. Deasupra celor care m-au criticat aspru pentru că „m-am grăbit cu editarea” au fost Vladimir Ciburciu (acum își zice Vlad Ciubucciu), fost șef de secție la MÎ și trimis al ministerului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
lume pretinde la întîietate cînd e vorba de munca privind revenirea la grafia latină în R. Moldova. În schimb, autoritățile de la București și Chișinău puțin îi iau în seamă pe cei care merită mai mult decît alții și, în loc să-i adune pe toți la aceeași masă pentru a clarifica lucrurile, nu rareori conferă titluri și aduc laude unor indivizi care la momentul respectiv fie au umblat în cizme de gumă adunînd voturi pentru comuniști, fie deschis și-au pornit elevii contra
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
cei care merită mai mult decît alții și, în loc să-i adune pe toți la aceeași masă pentru a clarifica lucrurile, nu rareori conferă titluri și aduc laude unor indivizi care la momentul respectiv fie au umblat în cizme de gumă adunînd voturi pentru comuniști, fie deschis și-au pornit elevii contra grafiei latine, fie nu au avut și nu au nimic în comun cu această problemă etc. Drept rezultat, timp de un sfert de veac se uită mereu de unul ca
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
complexă și mai arhaică dintre formele coregrafice ritualice românești. Este un dans de feciori, jucat în săptămâna Rusaliilor și răspândit pe întreg teritoriul locuit de dacoromâni (adică și în peninsula Balcanică). Băieții care doreau să intre în ceata Călușarilor se adunau cu o săptămână înaintea Rusaliilor, în afara satului, la malul unei ape unde depuneau, cu mâna pe steag, jurământul prin care se legau să respecte regulile cetei și condițiile purității rituale în perioada Rusaliilor (abstinența sexuală și un comportament adecvat normelor
CĂLUŞARII, de la jocul tracic al săbiilor de pe vremea lui Xenofon, până la dansul ritualic cu bâte. Baba Novac, căluşarul [Corola-blog/BlogPost/93990_a_95282]
-
realiza instrucția și educația elevilor se muta de multe ori, de la un țăran creștin la altul, în căutarea unor condiții mai bune. Așa s-a întâmpat, de exemplu, în timpul învățătorului Vasile Sas, când din lipsă de spațiu școlar, corespunzător, acesta aduna copiii în propria casă. Încălzitul singurei săli de clasă se realiza prin contribuție individuală, fiecare copil aducând lemne de acasă. Curățenia era, de asemnea, realizată de către elevi, iar întreținerea, de către locuitorii satului. Învățătorul era zilnic invitat să ia masa la
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
fiind o voce aparte în peisajul presei românești. Am fost martori și participanți direcți la învolburările postdecembriste, timp de aproape 27 de ani, care nu ne-au ocolit în dăinuirea noastră cotidiană. Aproape 27 de ani de istorie trăită. Am adunat frământările vremii și le-am supus judecății cititorilor noștri, singura autoritate supremă a judecății imparțiale, prin paginile „Cuvântului liber”, ziar al tuturor românilor cu dragoste de neam și țară. Am cuprins evenimentele fierbinți, uneori chiar sângeroase, mai ales de prin
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
am recomanda măcar finalul din Scrisoarea III: „Cum nu vii tu, Țepeș Doamne, / Ca punând mâna pe ei, / Să-i împarți în două cete, / În smintiți și în mișei. Și în două temniți large, / Cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la pușcărie / Și la casa de nebuni.” Așadar, de ce scriem? O spuneam și altădată. Pentru că istoria Neamului nostru a fost un nesfârșit șir de suferințe și umiliri, de revoltă și oprimări. Iar rădăcina adâncă a Neamului, sub
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
a fost greu să înțelegeți că lumea nu se învârte strict în tiparele Băsescu versus Ponta sau invers. V-ați lăsat seduși de propriile vorbe, învăluite protector de tehnologia camerelor, a carelor TV, a antenelor parabolice ridicate prin piețe, gadgeturi adunate la picioarele voastre de vedete repetitive și tot mai monotone. V-ați lăsat păcăliți de lumea luxurianta a studiourilor pline de cabluri, de oameni cu căști în ureche, de pudra pe obraz, de secunde până la ”intrarea în direct” și de
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
teatru radiofonic etc. Referitor la actualul tezaur folcloric românesc din Voivodina aș cita acea zicătoare din bătrâni: „Aveți bucate bune, dar nu le știți pune”. Talente avem, tineri muzicieni români instruiți, cu academii, avem, dar ceva ne lipsește. Nu-i adunăm pe toți laolaltă, nu le oferim tuturora prilej de a se exprima și nu le oferim aceleași condiții. Sunt convinsă că un artist muzical român simte mult mai profund muzica populară românească decât un muzician de o altă naționalitate. Și
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
Am avut în comun un subiect drag amândorura - Mareșalul Ion Antonescu. Împreună am descifrat tainele acestei inconfundabile personalități. Pentru acest subiect, la fel ca și Mareșalul, s-a sacrificat petrecându-și ani buni, zile întregi între rafturile și colbul arhivelor, adunând noi și noi date, fapte și evenimente din viața și activitatea „celui mai mare român”, cum îi plăcea să se pronunțe despre Mareșalul împușcat de conaționalii săi comuniști la 1 iunie 1946 din ordinul călăului I.V. Stalin. Rămânem cu amintirea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
inegalabilă lecție de istorie adevărată și de românism. Singura „recompensă” prin care îi putem cinsti eforturile este prețuirea armei defensive și drepte a adevărului istoric pe care ne-a lăsat-o moștenire, a muniției generoase pe care marele cercetător a adunat-o cu perseverență de-a lungul deceniilor, depozitând-o cu minuțiozitate și mai ales, cu efort și trudă de Sisif, între filele cărților sale. Parte integrantă a arsenalului național și forța supraviețuirii noastre ca popor! Ne-am întâlnit, profesorul Gheorghe
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
2011, în orașul Voluntari, atunci când elevii Liceului ‚Nicolae Bălcescu’ au avut parte de reușită ce urma să le schimbe viețile pentru totdeauna.” ne spune Panea Ionuț Viorel, cel care a inițiat acest grup de tineri, i-a perfecționat și acum adună roadele muncii sale. „Acei simpli elevi au avut la acea vreme curajul, în primul rând, de a se înscrie în competiția internațională de Robotică ‚First Tech Challenge’ , pentru că în cele din urmă, să ajungă câștigători ai primelor locuri în competiții
Echipa de Robotică a României: Locul 9 din 128 – a doua naţiune după SUA [Corola-blog/BlogPost/94057_a_95349]
-
fi pierdut, de l-am pierde, de vom suferi vreodată ca cineva cu puterea sau cu înșelăciunea au cu moméle să ni-l răpească din mâinile noastre, atunci mai bine, mai bine să ne înghită pământul de vii, să ne adunăm la părinții noștri cu acea mângâiere că nu am trădat cea mai scumpă ereditate, fără de care nu am fi demni de a ne mai numi fiii lor: limba românească ". Apelul adresat naționalităților din Transilvania pentru o armonioasă conviețuire se învecinează
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
fantasmagorie, un chilipir de psihopat, mă străduiam să nu se spargă vraja comică, duioasă, să nu plesnească precum un glob imens de păpădie, împrăștiind puful prin cameră, ușor, străveziu, fulgerat de lumini scînteietoare, fulgurante... făceam eforturi dureroase de concentrare, îmi adunam mințile în palmele strînse pe fruntea mea, pe fruntea ta... totuși reală, isteță, netedă... Nimic nu înlocuia prezența fluidă, veșnic în pericol de a se spulbera...de-a aluneca în altă parte... într-un spațiu paralel... Complotam să te sechestrez
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
Elena Ghirvu Călin În aceste momente când Alexandru Vona a părăsit lumea, îmi adun cu greu cuvintele apte să cuprindă regretul acestui rămas bun. A fost prietenul lui Liviu Călin, soțul meu, a fost și prietenul meu. Avea cultul prieteniei, al onoarei, al loialității. A avut și mulți prieteni minunați în România. Spiritual revenise
In memoriam Al. Vona – Marele invizibil by Elena Ghirvu Călin () [Corola-journal/Imaginative/12334_a_13659]
-
mult înainte de a fi constrâns să se instaleze în localitatea cu pricina - mutare resimțită de el cum un surghiun. Un întreg volum (pe care Editura Pontica a avut șansa să-l publice în 1997! - dar motivul literar-biografic depășește spațiul editat) adună obsesia amarului târg, ce riscă să se înscrie în istoria literaturii române alături de "mahalaua celestă" }icău a lui Ion Creangă și Mihai Ursachi! Iată câteva flash-uri asupra Amarului Târg, așa cum le-au reținut sentimentele și resentimentele surghiunitului: Cât de
Poetul Gheorghe Grigurcu (II) by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12307_a_13632]
-
Să nu deranjez, mă întind pe scânduri, mai în urmă. Iar ei rămân pe treapta din fața apei. El cu fruntea pe mâini; ea, cu brațele pe genunchi, urmărind zborul pescărușilor. La un timp, el se ridică și desleagă barca. Ea adună două pocale cu picior, lungi, și sticla, din care au băut. El îi surâde. Ea-și netezește zbatul rochiei dinspre briză, și se așează în unghiul din spate; îi mai văd. Și se fac nevăzuți. ÎN PIA}A SAN MARCO
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
au gamele și nici molitiere, au venit săracii din toate colțurile țării că au auzit ei că pe-aici sunt niște medici aflați într-o continuă campanie de strângere a răniților de pe câmpul de bătălie (și ca atare să-i "adune" și pe ei), unii dintre medici cu grad de colonei chiar și de generali, dar înregimentați într-o extraordinară oaste a Sănătății Domnului. Vom descoperi aici nu numai saloane întregi cu femei (care nu știu ce-i aia cătănie) dar chiar și
Civilii dau buzna la Spitalul Militar by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/12216_a_13541]