1,169 matches
-
The Branch”, numărând cel mult câteva mii de membri, adepți ai doctrinei lui Houteff. Aceștia condamnă fenomenul David Koresh, pe care nu-l recunosc ca davidian. Cel mai uzual sens al noțiunilor de "adventism" și "adventist" se referă la identitatea Adventiștilor de Ziua a Șaptea, ca spiritualitate, teologie, doctrină și trăire (pietate)specifică. În mod special, doctrina (învățătura) Bisericii este aceea care îi dă identitatea și viața specifică. Spre deosebire de multe confesiuni creștine, tradiționaliste sau protestante, doctrina adventistă este exprimată printr-o
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
se referă la identitatea Adventiștilor de Ziua a Șaptea, ca spiritualitate, teologie, doctrină și trăire (pietate)specifică. În mod special, doctrina (învățătura) Bisericii este aceea care îi dă identitatea și viața specifică. Spre deosebire de multe confesiuni creștine, tradiționaliste sau protestante, doctrina adventistă este exprimată printr-o mărturisire de credință, prezentată pe articole (puncte de credință, principii fundamentale) care reprezintă credința istorică, progresivă (dinamică) și universală a Bisericii. Aceste articole de credință sunt în același timp doctrine pentru cateheză și, prin urmare, acceptarea
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
studiată de întregul corp al Bisericii, a fost supusă votului Adunării Generale (Conferința Generală, cu un mare număr de delegați reprezentativi și participanți din toată lumea). Acest vot nu are autoritatea de a proclama o dogmă, ci de a confirma ca adventistă (reprezentativă), de a oficializa o anumită învățătură sau practică. Există și opinii teologice sau practici, care nu au fost votate la nivel general și nu au caracter oficial, chiar dacă pot fi dominante. Numărul de articole în care este expusă doctrina
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
reprezentativă), de a oficializa o anumită învățătură sau practică. Există și opinii teologice sau practici, care nu au fost votate la nivel general și nu au caracter oficial, chiar dacă pot fi dominante. Numărul de articole în care este expusă doctrina adventistă este fluctuant. În primul rând, aceeași doctrină poate fi expusă mai detaliat, sau mai concentrat. Din motive practice, numărul „punctelor de credință a variat între 4 și 28 de articole, atât în sens istoric, cât și geografic. Diferența aceasta nu
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
doctrinele predestinaționiste; separarea între stat și biserică și respectarea libertății de conștiință și de închinare ca drept al omului, în orice circumstanțe; sabatul zilei a șaptea (sâmbăta), ca sărbătoare și repaus săptămânal pentru creștini; etc. 3. Articole de credință exclusiv adventiste, sau cu accent unic adventist: doctrina judecății premileniale („doctrina Sanctuarului"), care afirmă că mântuiții, candidați la nemurirea și fericirea veșnică, sunt judecați în perioada escatologică a istoriei, înainte de revenirea lui Iisus; sabatul biblic ca test escatologic universal și criteriu al
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
și biserică și respectarea libertății de conștiință și de închinare ca drept al omului, în orice circumstanțe; sabatul zilei a șaptea (sâmbăta), ca sărbătoare și repaus săptămânal pentru creștini; etc. 3. Articole de credință exclusiv adventiste, sau cu accent unic adventist: doctrina judecății premileniale („doctrina Sanctuarului"), care afirmă că mântuiții, candidați la nemurirea și fericirea veșnică, sunt judecați în perioada escatologică a istoriei, înainte de revenirea lui Iisus; sabatul biblic ca test escatologic universal și criteriu al judecății ultimei generații; marea controversă
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
cu o minoritate de romi (6,23%). Pentru 3,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,8%), dar există și minorități de romano-catolici (7,19%), penticostali (2,02%) și adventiști de ziua a șaptea (1,67%). Pentru 3,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Târgu Valea Rea", era reședința plășii Tazlăul de Jos a județului Bacău și era
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
și 1 de naționalitate nedeclarată. Din punct de vedere al religiei, populația era alcătuită din 2.631 romano-catolici (43,54%), 1.951 mozaici (32,29%), 1.280 ortodocși (21,18%), 100 evanghelici (luterani) (1,65%), 25 greco-catolici, 22 lipoveni, 22 adventiști, 4 unitarieni, 4 baptiști, 1 armeano-gregorian, 1 armeano-catolic și 1 de religie nedeclarată. În anul 1940, majoritatea locuitorilor de etnie germană au emigrat în Germania, iar ponderea comunității ortodoxe a început să crească. În anul 1876, prin osârdia preotului Simeon
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320920_a_322249]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,64%). Pentru 1,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,3%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 1,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În trecut, a făcut parte din fostul județ Săcuieni (Saac). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea o structură similară cu cea actuală
Comuna Cerașu, Prahova () [Corola-website/Science/301656_a_302985]
-
1957 în satul Araci, 944 în satul Vâlcele și 192 în satul Hetea. Componenta etnică a populației este formată din 1087 români, 580 maghiari, 2081 rromi, 2 germani și 2 greci. Principalele confesiuni sunt cea ortodoxă, reformată, romano-catolică, penticostală și adventistă. În fiecare localitate, principala zonă funcțională o constituie zonele de locuit, care ocupă suprafețele cele mai întinse din intravilan. Mărirea intravilanului este justifcată prin numeroasele solicitări ale populației de a construi locuințe proprii, precum și unele construcții de utilitate publică (dotări
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
minorități de români (37,14%) și maghiari (9,61%). Pentru 4,6% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (48,09%), penticostali (27,37%), reformați (7,84%), fără religie (4,45%), adventiști de ziua a șaptea (3,66%) și romano-catolici (1,39%). Pentru 5,65% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocși, 1.046 romano-catolici, 869 reformați ș.a. Recensământul din anul 2002 a relevat că în Bistrița există următoarele confesiuni: Ortodocși, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 93 persoane s-au declarat fără religie și 77 atei. 2 Albert Arz von Straussenburg, în Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, vol. 49/2, 1938, p.1-5;Andras Kovacs, op. cît., p.2
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
etnică, 22.102 sunt români, alături de care locuiesc 112 romi, 34 evrei, 12 germani și 119 alte naționalități. După religie, 21.811 (97,4%) sunt ortodocși, 116 sunt ortodocși de stil vechi, 66 adepți ai religiei creștine dupa evanghelie, 26 adventiști, 82 romano-catolici, 40 adepți ai cultului mozaic, 22 martori ai lui Iehova, 9 penticostali, 187 alte religii. Din punct de vedere al vestigiilor arheologice, în arealul orașului Tîrgu Neamț a existat una din cele mai vechi așezări locuite din zona
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
volume. Cel mai important loc religios din Zorleni este Mănăstirea Bujoreni însă, pe lângă aceasta, mai există trei biserici: „Biserica Sf. Gheorghe”, „Biserica Sf. Mihail și Gavril” și „Biserica Sf. Constantin și Elena”. În comuna Zorleni sunt două biserici neoprotestante: Biserica Adventista de Ziua a Șaptea Zorleni și Biserica Penticostala Zorleni.
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
Principalele minorități sunt cele de maghiari (30,1%) și romi (4,17%). Pentru 3% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (56,27%), dar există și minorități de reformați (22,05%), adventiști de ziua a șaptea (5,41%), romano-catolici (5,3%), penticostali (2,5%) și greco-catolici (1,51%). Pentru 3,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Sâncraiu de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/310662_a_311991]
-
locuitorilor sunt români (75,04%), cu o minoritate de romi (21,09%). Pentru 3,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (49,03%), penticostali (37,27%), adventiști de ziua a șaptea (5,56%) și baptiști (3,48%). Pentru 3,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Pătrăuți se ridica la 3132 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (94,3%), cu
Comuna Pătrăuți, Suceava () [Corola-website/Science/301981_a_303310]
-
participe în slujire. Martorii lui Iehova alcătuiesc 5 comunități care întrunesc împreună circa 500 de adepți (peste 6% din populație). Biserica baptistă din Corjeuți număra în 2011 168 de membri. De asemenea, în sat există și o comunitate a Bisericii adventiste de ziua a șaptea. Casa de Cultură își desfășoară activitatea din 1963, în cadrul ei fiind organizate diverse acțiuni artistice. În Corjeuți funcționează 2 instituții de învățământ. Liceul teoretic este frecventat de circa 1300 de elevi (2008). La începutul anului școlar
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
4 ruteni, 3 polonezi, 1 rus și 1 de alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. O parte însemnată a germanilor bucovineni au emigrat în Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul planului autorităților germane de a-i aduce în patrie ("Heim ins Reich") pe germanii din sud-estul Europei. Cu
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,54%). Pentru 1,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,19%), dar există și minorități de penticostali (7,71%) și adventiști de ziua a șaptea (3,37%). Pentru 2,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Ilișești se ridica la 4228 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (48,0%), cu o minoritate de germani
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
și armeni (7 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (48,87%), dar existau și romano-catolici (3,56%), mozaici (3,12%) și evanghelici\luterani (44,2%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană), armeno-gregorieni (7 persoane) și adventiști (7 persoane).
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
din Solca s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. La recensământul din 2002, din cei 4.456 locuitori ai orașului Solca, 4.029 s-au declarat de religie ortodoxă (90,41%), 189 penticostali (4,24%), 136 adventiști (3,05%), 69 romano-catolici (1,54%), 21 creștini după Evanghelie, 9 creștini de rit vechi și 3 greco-catolici. Populația orașului Solca s-a redus mai mult prin desprinderea în anul 2007 a satului aparținător Poieni-Solca, care a devenit comună separată
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,46%). Pentru 1,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,76%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,22%). Pentru 1,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,16%), cu o minoritate de ucraineni (1,12%). Pentru 1,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,5%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (7,03%) și penticostali (6,37%). Pentru 1,48% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația orașului Milișăuți se ridica la 2928 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (81,9%), cu
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
23%), una de ruși (1,15%) și una de huțuli (2,57%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (91,45%), dar existau și romano-catolici (0,9%), mozaici (1,6%), evanghelici\luterani (5,5%). Alte persoane au declarat: adventiști (15 persoane), baptiști (1 persoană) și fără religie (1 persoană). Până la data de 7 septembrie 1976, comuna Milișăuți a purtat denumirea de comuna Bădeuți. La 7 septembrie 1976, comuna a primit denumirea de comuna Emil Bodnăraș (după numele liderului comunist
Milișăuți () [Corola-website/Science/299251_a_300580]
-
cu acordul populației, s-a implementat un minunat proiect - gazificarea satului. La moment localitatea are 406 gospodării cu 1742 de locuitori. Aici trăiesc în bună înțelegere cele 4 confesiuni religioase, care constituie mai mult de 75% din populatie: baptiști, penticostali, adventiști de ziua a șaptea și baptiști de factură nouă, care-și au bisericile proprii, frumos amplasate în tabloul general al localității. De câțiva ani buni puținii ortodocși ce au mai rămas în sat, își construiesc cu mult greu o biserică
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]