1,188 matches
- 
  
  recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,1%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,3%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,36%). Pentru 3,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Ciortești, Șerbești, Pribești, DeleniComuna Ciortești, Iași () [Corola-website/Science/301265_a_302594] 
- 
  
  recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,23%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,3%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (4,75%). Pentru 2,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podoleni a județului Fălciu și era formată tot doar din satul de reședințăMoșna, Iași () [Corola-website/Science/301295_a_302624] 
- 
  
  recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,65%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,62%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (3,2%). Pentru 5,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era alcătuită din satele Țibănești, Jigorani, Gârbești șiComuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645] 
- 
  
  2,31%). Pentru 6,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,46%), dar există și minorități de reformați (6,99%), greco-catolici (5,91%), penticostali (3,71%), romano-catolici (2,81%), adventiști de ziua a șaptea (2,12%) și baptiști (1,21%). Pentru 6,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682] 
- 
  
  ucraineni (4,84%) și maghiari (1,24%). Pentru 2,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,02%), dar există și minorități de penticostali (13,48%), romano-catolici (2,49%) și adventiști de ziua a șaptea (2%). Pentru 2,29% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.Comuna Bethausen, Timiș () [Corola-website/Science/301341_a_302670] 
- 
  
  apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,54%), dar există și minorități de reformați (14,22%), penticostali (8,23%), baptiști (3,42%), romano-catolici (2,29%), martori ai lui Iehova (1,84%) sau adventiști de ziua a șaptea (0,67%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Un procent de 0,75% s-au declarat fără religie, iar un procent și mai mic s-au declarat atei.Comuna Dumbrava, Timiș () [Corola-website/Science/301358_a_302687] 
- 
  
  anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%). Pentru 7,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,42%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (1,7%) și romano-catolici (1,38%). Pentru 7,45% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Tăutești", făcea parte din plasa Copou a județului Iași șiComuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493] 
- 
  
  a orașului Tel Aviv , în Yaffa și în afara ei au avut loc în a doua jumătate a secolului al XIX - lea câteva încercări de colonizare creștine -a unor creștini protestanți americani și germani . In anii 1853-1859 un grup de creștini adventiști americani din Philadelphia a întemeiat o comunitate numită Mount of Hope (Muntele Speranței )în preajma rîului Ayalon ,la nord-est de Yaffa, pe locul unde astăzi se află liceul "Shevah - Mofet " din Tel Aviv. Din cauza vicisitudinilor , mai ales în urma uciderii unora dinTel Aviv () [Corola-website/Science/300198_a_301527] 
- 
  
  impune și o altă condiție ca să devii membru:căsătoria civilă. Biserică Creștină Baptista din Șepreuș a fost înființată în anul 1900, pentru a împlini chemarea Domnului Isus de a nu există pentru sine ci pentru oamenii din licalitatea această Biserică Adventista de ziua a șaptea își are începuturile în comuna Șepreuș în secolul trecut ,în anul 1907. Religia adventista a fost dusă în comuna Șepreuș de către misionarii Germani. La mijlocul secolului al XVIII- lea este menționată aici o veche biserică de lemnȘepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634] 
- 
  
  în anul 1900, pentru a împlini chemarea Domnului Isus de a nu există pentru sine ci pentru oamenii din licalitatea această Biserică Adventista de ziua a șaptea își are începuturile în comuna Șepreuș în secolul trecut ,în anul 1907. Religia adventista a fost dusă în comuna Șepreuș de către misionarii Germani. La mijlocul secolului al XVIII- lea este menționată aici o veche biserică de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli". După sistematizarea satului pe vatra actuala, vechea biserică de lemn în 1780 este înlocuităȘepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634] 
- 
  
  luterani ș.a. În anul 2002 au fost înregistrați 2.484 locuitori, dintre care 1.964 maghiari, 425 români, 67 țigani, 23 ucrainieni ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.108 reformați, 555 ortodocși, 353 greco-catolici, 313 romano-catolici, 41 adventiști ș.a. Biserica reformată (1798)Câmpulung la Tisa, Maramureș () [Corola-website/Science/301571_a_302900] 
- 
  
  perioadele istorice. *inclusiv sat Bocicoiel La recensământul din anul 1930 au fost înregistrați 2.180 locuitori, dintre care 1.861 români și 319 evrei. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 1.602 greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iarBogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898] 
- 
  
  greco-catolici, 321 mozaici, 210 ortodocși și 47 adventiști. La recensământul din anul 2002 populația totală a fost 3.411 locutori, din care 3.403 români, 2 maghiari și 1 ucrainean. După religie, au fost 3.128 ortodocși, 145 greco-catolici, 55 adventiști de ziua a șaptea, 18 penticostali, iar 64 nu și-au declarat religia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdan Vodă se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor suntBogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898] 
- 
  
  când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,13%). Pentru 2,87% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,59%), dar există și minorități de greco-catolici (3,15%) și adventiști de ziua a șaptea (2,46%). Pentru 2,87% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Vasile Deac Moșu (n. 1929), primar al comunei și susținător al proiectului de realizarea a unei statui care să-l înfățișeze pe voievodul BogdanBogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898] 
- 
  
  Oblaz. Motivul îl constituie distanța mare, de 3 km, pe care trebuie să o parcurgă credincioșii până în centrul satului. În anul 2003, din totalul de 4.864 locuitori, 4.190 aparțin religiei ortodoxe (86,1%), 547 persoane sunt penticostali, 100 adventiști (ambele 13,5%) și 64 de persoane nu și-au declarat confesiunea. De-a lungul timpului, conducerea administrației locale era mereu preocupată de rezolvarea problemelor cu care se confrunta populația și, nu în ultimul rând, obținerea unui aspect edilitar câtRuscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919] 
- 
  
  când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,9%). Pentru 3,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (49,82%), romano-catolici (45,42%) și adventiști de ziua a șaptea (1,07%). Pentru 3,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din localitățile Bâra-sat, Bâra-târgComuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947] 
- 
  
  precis Năsăud, spre Sud) prin pasul Dealul Ștefăniței, care desparte Munții Rodnei (la Est) de Munții Țibleșului (la Vest). La recensământul din 2002, din cei 3779 locuitori, 3765 erau români, 8 romi și 6 maghiari. Confesional, 3697 erau ortodocși, 34 adventiști de ziua a șaptea, 23 greco-catolici, 13 baptiști și 2 penticostali. Ceramică de Săcel este unul din cele mai marcante, si in acelasi timp mai arhaice tipuri de ceramică tradițională din spațiul românesc. Este singurul centru din țară în careSăcel, Maramureș () [Corola-website/Science/301592_a_302921] 
- 
  
  se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,91%). Pentru 0,94% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,63%), dar există și minorități de greco-catolici (1,09%) și adventiști de ziua a șaptea (1,04%). Pentru 0,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei făcea parte din Regatul Ungariei din Austro-Ungaria, în cadrul căreia era arondată districtului Gheorgheni al comitatului CiucComuna Bicazu Ardelean, Neamț () [Corola-website/Science/301620_a_302949] 
- 
  
  români (59,58%), cu o minoritate de romi (31,37%). Pentru 9,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,07%), dar există și minorități de penticostali (1,45%) și adventiști de ziua a șaptea (1,09%). Pentru 22,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.Comuna Gârla Mare, Mehedinți () [Corola-website/Science/301605_a_302934] 
- 
  
  de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,6%), cu o minoritate de romi (3,77%). Pentru 3,59% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,81%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,75%). Pentru 3,63% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Dragomirești, Unghiu, TâmpeștiComuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959] 
- 
  
  o bază sportivă modernă unde urmează să își desfășoare activitatea competițională echipa locală de fotbal "VICTORIA" Devesel, fruntașă în întrecerile regionale. Spiritualitatea creștin ortodoxă este reprezentată prin 7 biserici creștine de cult ortodox și o Casa de rugăciuni de cult adventist care se află în localitatea Scăpău. Bisericile menționate necesită investiții mari în special cea din localitatea Devesel, dar și celelalte lăcașuri necesită refacerea picturii. Biserica din localitatea Dunărea Mică a fost declarată monument istoric. Tradițiile locale, obiceiurile populare, obiceiurile legateComuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932] 
- 
  
  recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,08%). Pentru 2,59% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,94%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (2,04%). Pentru 2,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău. Ea se numea "Boldești" și avea exact aceeași compozițieComuna Boldești-Grădiștea, Prahova () [Corola-website/Science/301647_a_302976] 
- 
  
  de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,86%), cu o minoritate de romi (5,1%). Pentru 3,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,11%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,12%). Pentru 3,92% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Așezarea tracică (bronz), dacică (Latene) și străromânească (sec V-VII d.Hr.) de la fosta Fermă 11 Chițorani constituie un sit important pentru atestarea continuitățiiComuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979] 
- 
  
  de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,63%). Pentru 2,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,09%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (4,77%) și adventiști de ziua a șaptea (1,61%). Pentru 2,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Din harta patrimoniului cultural al județului Prahova, elaborat de Muzeul de Istorie și Arheologie al județului Prahova în 1974 rezulta faptul că pe teritoriulComuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977] 
- 
  
  recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,17%). Pentru 3,77% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,92%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea (1,03%). Pentru 3,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Piatra-Muntele a județului Neamț și era formată din satele Pângărați, Stejaru, Tarcău, BrăteștiComuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]