79,378 matches
-
batem oare pasul pe loc? Cînd există un joc normal al bursei valorilor, nu e firesc ca iconodulia să fie corectată un pic de... iconoclastie? Cu atît mai demne de interes ni se par consemnările lui Gelu Ionescu, cu cît aerul lor e în genere calm, academic, lipsit de inflamări pamfletare, bizuit pe evocarea unor realități (rîndurile referitoare la Goma reprezintă o excepție). Despre duplicitatea și oportunismul lui Marin Sorescu, care de altfel nu formează chiar un secret, comentatorii păstrează o
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
Cartea Românească, se declara a-i fi discipol devotat și pe care îl știam drept coautor al unor ediții semnate de Al. Rosetti... Cu un chip diafan pe patul său de moarte, nonagenarul mai avea totuși dispoziția de-a conversa, aerul unei extrem de amabile, înduioșătoare mondenități de care nu se îndura a se despărți. Cred că am fost ultimul scriitor care a stat de vorbă cu Al. Rosetti.
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
picioarele mele aleargă pe uscat/ ca un munte cu iarbă verde la poale/ și zăpadă înaltă pe piscuri/ jumătatea de jos a corpului meu trăiește/ în plină zi/ iar jumătatea de sus în plină noapte/ locuiesc pe o scenă de aer/ îngeri lichizi ies din oglindă/ și se chinuiesc cu mine să mă repare/ să mă remonteze cum trebuie: sau-sau...” (îngeri lichizi ies din oglindă). Nimic nu e cum trebuie, nimic nu e la locul său în alcătuirea lumii în
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
lăuda”. Odată stabilit acest unghi de abordare dezolant, d-sa caută asocieri, imagini, nuanțe care să-l susțină în discursul poetic, la un mod scrupulos, metodic. Considerat ca un întreg, volumul de care ne ocupăm aci, bastonul de orb, capătă aerul unui „tratat de descompunere”. Elementele anarhice, înfățișările haotice ale vieții ce se fărîmițează apar subordonate unei rigori inefabile. Aidoma unui anatomo-patolog, autorul urmărește descompunerea propriei făpturi psihofizice și de asemenea destrămarea lumii ce-l conține, implicînd transcendența. Textele nu fac
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
e doar încercarea iresponsabilă a unor funcționari de a semăna confuzie, de a crea tensiuni, de a mânji persoane și de a surpa reputații cu unicul scop de-a mai palma o finanțare. Pentru ei, un Vadim e vital precum aerul. Mi-e perfect egal dacă d-nii Katz-Florian au să mă răstignească în post-it-urile din birourile lor (à propos, unde-or fi acele birouri: în nici unul din documentele pe care le-am parcurs nu e menționată vreo adresă: doar numere de
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
în evidență personalitatea contorsionată a acestui scriitor, adesea greșit înțeles: „Relațiile cu tinerii ale lui Paul Georgescu (de fapt era el însuși tînăr în anii de care vorbesc, fiindcă nu împlinise 40 de ani) luau repede formele prieteniei. Nu arbora aere profesorale sau de șef de grupare, era familiar și colocvial, admitea să fie contrazis, replicînd însă șfichiuitor, ce e drept, în termeni a căror causticitate cîteodată rănea. Reputat pentru maliția, pentru sarcasmele sale, pentru plăcerea de a inventa, atît amicilor
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
voluptăți, în fond, zvonisticii cancaniere, colportate telefonic pentru că era sedentar de nevoie, Paul Georgescu a putut să treacă în ochii unora drept un neobosit urzitor de intrigi și un pervertitor de suflete”. (p. 74) Confesiunile lui Gabriel Dimisianu au un aer de cumsecădenie, de normalitate a trăirii umane, de înțelegere superioară pentru tot ce ține de realitatea vieții literare din epoca respectivă. Este perioada formării sale profesionale de jurnalist și scriitor, cu modelele și deziluziile ei. Timpul admirației nestăvilite (memorabilă este
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
oarecare vorba goală; că, dobândind statut de topos, ajunge simplu loc comun: poncif al unui exercițiu retoric lesne practicabil, truism pe care poți broda, în liniște, ca la gherghef.” (p. 23) ...anteannuae nives?, partea a doua a acestei incursiuni cu aer de arheologie lirica, se ocupă de jumătatea secundă a refrenului villonesc. Spune Șerban Foarță: „Inovația, aparent modestă, adusă de François Villon vechiului topos ubi sunt constă în simplă (și genială) substituție a unuia din termenii figurii: acela unanim reprezentat prin
Singur în biblioteca poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13277_a_14602]
-
de unul singur. Dar cînd a ajuns pe podiș, a dat peste un chiolhan în toată regula. Vreo doisprezece oameni din Catalooch își făcuseră tabără în vîrful muntelui și se găseau acolo de o săptămînă și mai bine, huzurind în aerul pur al înălțimilor și gustînd libertatea de a fi departe de casă și de cămin. Inman s-a alăturat grupului și, timp de cîteva zile, au copt turte imense de mălai, au fript păstrăvi și au gătit tocană de vînat
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
aproape toată ziua, după care petreceau jumătate din noapte bînd și stînd la taclale în jurul focului, și înfulecînd mormane de păstrăvi pestriți, cu crusta crocantă și cu oase cu tot. Acolo sus, în tăriile munților, vremea bună se prelungește mult. Aerul era cristalin, fără o scamă de ceață, și în fața ochilor se ondulau coame după coame de munți albaștri, fiecare dintre ele tot mai estompată, pînă cînd cele mai îndepărtate se contopeau cu cerul. S-ar fi zis că întreaga lume
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
disprețuitor “gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe” și cerea imperativ “să vie sângerarea cuvântului metalic lepădarea formulelor purgative”, promițând chiar, nu fără accente patetice, că atunci “cînd formulă va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi în aerul anesteziat”... “Inventează inventează” - repeta el cu majuscule groase și colorate, într-o îngrămădire de vocabule scoase din dicționarul tehnic curent și într-o foarte futuristă punere în pagină prin care era făcută vizibilă în chipul cel mai direct desfășurarea de
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
romantică” suprarealistă. Într-o tabletă datată 1926, dar tipărită în 1928, enunța acea frumoasă propoziție - “eu, dintre toate NAȚIUNILE, aleg imagi-NAȚIUNEA”, începînd să se înscrie printre “visătorii definitivi” invocați de André Breton. Într-o recenzie din 1929 la Poemele în aer liber ale confratelui Stephan Roll, poemul devenea “miracol”, “revelația de o clipă numai a invizibilului”, “un al doilea auz deschis spre toate vămile văzduhului”; iar sub titlul A doua lumină, nota, tot pe-atunci, că: “Făcătorul de poeme a fost
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
ceva. Vom trece peste mai mult decît fireasca indignare ce i-o stîrnește regimul comunist, spre a consemna cîteva atitudini care învederează un bun simț funciar, gata a respinge convențiile, eufemismele, tabuurile, a se rosti cu franchețe. Decența și un aer potolit al expresiei nu reduc decizia esențială a respingerii. Astfel, cu toate că a „evadat” în „lumea liberă”, Gelu Ionescu îi percepe cu acuitate insuficiențele, în primul rînd o cufundare în economicul pe cît de prosper pe atît de lipsit de orizonturi
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
sac și cu sacul sub haină și rugată să înapoieze mărfurile agățate cu numai două mîini, din drum. Este ciudat că atît Tîrgul internațional Bookarest din sezonul primăvară-vară, cît și Tîrgul național Gaudeamus din sezonul toamnă-iarnă suferă de lipsă de aer. În saloanele de la Viena funcționa aerul condiționat și se respira curat. E drept că numărul de vizitatori era mai mic, iar cărțile de la standurile diverselor edituri austriece abia dacă erau eflorate de cîte o privire discretă. Ce m-a mirat
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
și rugată să înapoieze mărfurile agățate cu numai două mîini, din drum. Este ciudat că atît Tîrgul internațional Bookarest din sezonul primăvară-vară, cît și Tîrgul național Gaudeamus din sezonul toamnă-iarnă suferă de lipsă de aer. În saloanele de la Viena funcționa aerul condiționat și se respira curat. E drept că numărul de vizitatori era mai mic, iar cărțile de la standurile diverselor edituri austriece abia dacă erau eflorate de cîte o privire discretă. Ce m-a mirat din cale-afară a fost că în
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
cartea asta. S-a întîlnit la Tîrg cu scriitorul cutare - omul, cam nevorbit, cum sînt mulți autori autohtoni în ultimii ani, i-a spus totuși cîteva lucruri memorabile. Apoi mi se plînge că nici la Romexpo, ditamai clădirea, nu mergea aerul condiționat și se făcea după-amiaza o căldură de-ți venea să te dezbraci de toate alea. Plus că lipsea aerul, dar altminteri impresie excelentă, chiar dacă și la Gaudeamus lucrurile sînt amestecate - și lansări de cărți și vînzare la tarabă, ceea ce
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
ani, i-a spus totuși cîteva lucruri memorabile. Apoi mi se plînge că nici la Romexpo, ditamai clădirea, nu mergea aerul condiționat și se făcea după-amiaza o căldură de-ți venea să te dezbraci de toate alea. Plus că lipsea aerul, dar altminteri impresie excelentă, chiar dacă și la Gaudeamus lucrurile sînt amestecate - și lansări de cărți și vînzare la tarabă, ceea ce prin Occident, la marile tîrguri nu se întîmplă. Dar - se grăbește să adauge - e de înțeles, la cum merge vînzarea
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13332_a_14657]
-
caselor arată ca după război — nu e în cestiune. Băieții deștepți de la serviciile de dezinformare au început să ne inducă, subliminal, ideea că bombele teoriștilor arabi (sau ce-or fi) se apropie de capitala României. Ce naiba să mai arunce în aer?! Ce ruine să provoace, când ale noastre, moștenite din moși-strămoșii lui Iliescu, sunt atât de autentice și telegenice? N-avem decât să chemăm CNN-ul, să pună camerele pe oricare stradă din urbea lui Bucur (și, mai nou, a lui
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
cea foarte șic a pulverizat, sub privirile noastre, niște parfumuri-aerosol prin întreg magazinul. Niciodată, i-am spus lui Honoré, niciodată n-aș face o chestie atât indecentă, dacă aș avea un magazin cochet. Cu un asemenea corp și cu un aer așa de fermecător ca al tău, mi-a zis atunci Honoré, vei avea toate magazinele cochete pe care le vei dori. Nu s-a înșelat, până la urmă. El, însă, nu ținea deloc ca eu să muncesc. Spunea că munca le
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
care i-a fost consacrat). 1) Dar... să dăm cuvîntul Profesorului. C.S. - Admirația pentru viața și opera lui Mircea Eliade v-au determinat să veniți în România, în 1981, cu o bursă. Timp de trei luni ați respirat „pe viu” aerul Bucureștiului de care Eliade a fost mai mult decît fascinat. Documentarea în Biblioteca Academiei v-a stimulat entuziasmul, iar rezultatul s-a concretizat în 1988, prin publicarea în S.U.a. a monumentalei The Romanian Roots of Mircea Eliade, 1907-1945
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
literaturii în postmodernitate. În plus, Nicolae Manolescu face o serie de confesiuni legate de unele aspecte controversate ale biografiei sale (desființează încă o dată ipoteza presupusei sale descendențe dintr-o familie de legionari) sau de personalitatea sa critică. Ceea ce impresionează este aerul de normalitate, bunul simț care îi caracterizează gîndirea și judecățile critice. Profesionist desăvîrșit, Nicolae Manolescu și-a ținut cronica literară vreme de treizeci și doi de ani, săptămînă de săptămînă, cu sentimentul omului care își respectă un contract, nu mînat
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
din această ladă, căreia probabil că nu i-a dat de fund cu acestă carte, tot soiul de hîrtii și de poze care ar trebui să fie prăfuite - multe au peste 30 de ani - și în orice caz să aibă aerul fragil venerabil al exponatelor de muzeu. Nici gînd. În loc să adopte o strategie de memorialist care se uită prin tunelul timpului și îi face favoarea cititorului să pătrundă într-un trecut îndepărtat al cărui stăpîn e memorialistul însuși, Pintilie aduce totul
Lada cu vechituri a lui Pintilie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13374_a_14699]
-
suplinesc în acest roman deficitul de narațiune și de construcție. Un scenariu ar fi dat mai bine. Dialogul nesfârșit, derulând o colecție întreagă de argou, de clișee, de dictoane, lozinci xenofobe și antisemite, înjurături, bancuri, manelisme, reclame etc., stă în aer pentru că aceasta paradă de folclor urban nu poate trece într-un roman (oricât s-ar vrea el de postmodern) ca într-o istorie orală puțin mai stilizată. Un roman despre kitsch, clișee culturale, de mentalitate a vulgului, nu poate ieși
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
că poezia făcută împreună cu Tornea a fost anunțată ca fiind numai a lui - mi-au creat un moment de depresiune...” (p. 163) În vremea acestor cumplite suferințe alții, mai fericiți, beneficiau gratuit de binefacerile reeducării sau respirau (dacă mai puteau) aerul tare de la Sighet. Stiau mandarinii regimului de ororile sistemului concentraționar? Auzise Nina Cassian de Adriana Georgescu sau de Elisabeta Rizea? Întrebări la care, spre cinstea ei, Nina Cassian are curajul să răspundă cinstit, din proprie inițiativă, chiar și cu o
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
recidiva” lui Oniga, relația lui cu trupa aceasta tînără, deschisă, maleabilă. Este aproape ireal să vezi tineri actori relaxați, proaspeți, cu fețe luminoase, care au deja apartamente și nu mai dorm prin cabine, care au acel minim confort palpabil în aerul pe care îl degajă, care nu au chipurile hăituite de foame și de griji, și nici mîncate de uzura provincială. Neiertătoare. Dacă ați vedea, iubiți colegi de breaslă, ce cabine au, ce hol de regrupare, rafinat și protector, ce condiții
Fericire? Nefericire? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13350_a_14675]