1,383 matches
-
Elegance sau Camay Chic) și mitic (Citron vert, Fa mitul naturalității, al prospețimii sălbatice sau purității începuturilor). Automobilul va fi consumat și el ca obiect și ca poziție socială. De fapt prin deplasarea mesajului publicitar de la rațional-informativ la sugestie și afect, produsul este din ce în ce mai puțin cumpărat pentru utilitatea sa obiectivă, cît pentru simbolurile care îi sînt asociate, simboluri ce permit o identificare euforizantă. Prin simbolismul produselor sale s-ar putea spune că publicitatea vinde moduri de viață (La vie mode d
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
există și o multitudine de gesturi convenționale, specifice unei anumite culturi, cf. Kerbrat-Orecchioni, 1994: 20-21). 8.9. Gestualitate și gen Polisemia semnelor gestuale și dependența lor contextuală este actualizată în numeroase circumstanțe. Astfel contactul vizual indică interesul, simpatia etc. (deci afectele pozitive), dar și mînia, amenințarea, dominația. În genere indivizii dominatori au mai multe contacte vi-zuale; în plus, cînd ascultă privesc mai puțin, iar cînd vorbesc privesc mai mult (la indivizii dominați însă situația se prezintă exact invers). De regulă, femeile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
zîmbetul poate fi un semn de identificare a unor sentimente pozitive la bărbați, nu și la femei, care zîmbesc în continuu. În plus copiii nu se disting radical în această privință, ceea ce consolidează opinia unei socializări diferite (de reprimare a afectelor la bărbați: "Nu plînge ca o fată" și de supralicitare a afectelor la fete: "O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată"). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sînt dublate de diferențe gestuale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
bărbați, nu și la femei, care zîmbesc în continuu. În plus copiii nu se disting radical în această privință, ceea ce consolidează opinia unei socializări diferite (de reprimare a afectelor la bărbați: "Nu plînge ca o fată" și de supralicitare a afectelor la fete: "O fată trebuie să fie sensibilă, răbdătoare, delicată"). Diferențele de expresie facială, postură, teritorialitate (bărbații ocupă mai mult spațiu în raport cu femeile) sînt dublate de diferențe gestuale. Comportament feminin Comportament masculin * Femeile utilizează mai puține gesturi decît bărbații, dar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
FAMILIA Familia este locul uceniciei intelectuale și morale a puiului de om, în care el învață să vorbească, să cunoască „pe celălalt”, să colaboreze și să-și asume răspunderi personale controlate. Familia înseamnă școală a sensibilității, a primelor emoții și afecte, ea îl învață pe copil să fie o ființă sensibilă, capabilă să înțeleagă, să aprecieze și să-și însușească valorile morale, estetice, intelectuale. Atât de dens prin conținutul relațiilor sale interne, mediul familial se descoperă și se lasă investigat în
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
identității și recunoașterii altor culturi. ► Competențe afective: de a avea atitudini de toleranță, de a accepta diversitatea intereselor, motivațiilor, emoțiilor, de a câștiga încrederea celorlalți, respectul, de a avea încredere și respect pentru propria persoană, de a lua în seamă afectele celorlalți în luarea unei decizii, de a accentua rolul motivației și al voinței. Alte cercetări în problemă (Brundrett și Silcock, 2002) comentează și argumentează atributele unei bune predări, de tip constructivist, prin micșorarea rolului transmiterii cunoștințelor, prin reconsiderarea rolului învățării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu caracter diacronic) și subiectivă la Cooley și Weber (accentul fiind pus pe comparație și interacțiune individuală); are caracter preponderent afectiv la Wundt, Durkheim și Cooley (avem acea identificare afectivă cu întregul comun, toți cei trei vorbind de sentimente și afecte) și cognitiv la Weber (e rezultatul unor judecăți subiective asupra asemănărilor și deosebirilor); Weber este singurul care introduce ideea construcției prin comparație inter-societală; tot el este singurul care vorbește de asemănări fizice și de acțiune politică. În plus, din aceste
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
memorii comune ș.a. -, reprezentațională în sens de "granițe", de percepție sau imagine -, politică în sens de acțiune de inculcare a elementelor culturale și valorilor -, afectivă în sens de atașamente, emoții și biologică (în sens de ereditate); iar componenetele sale sunt: afecte, cogniții, reprezentări, practici, atașamente culturale ș.a. În general, se spune că esențialiștii accentuează ideea de suprastructură pe continuitate istorică și culturală, în sensul că identitatea colectivă preexistă actorul, iar acesta fie și-o însușește prin socializare, fie se naște cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
repere spațiotemporale ale acțiunii, elemente definitorii ale existenței unei societăți/unor clase sociale/unui grup social etc. - plan analitic în care se detaliază universul lăuntric al eroilor (conștient, subconștient, inconștient; psihologia/trăirile/reflecțiile/dilemele la nivelul rațiunii, al conștiinței, al afectelor; evoluția conflictelor interioare) - plan eseistic, al comentariilor naratorului (frecvent, ale personajului narator), al aserțiunilor sale, al asociațiilor libere de idei, al divagațiilor explicative sau argumentative etc. - planul auctorial, prezent mai ales în proza modernistă și postmodernistă, poate dubla planurile configurate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
contrastivă între efeme ritatea miilor de unde și sânul mării infinit, exprimând ideea că oamenilor le este hărăzită doar clipa cea repede din infinitul vieții fără de sfârșit. În același timp, refe rirea la sufletul ce le pătrunde asociază existența umană cu afectele și instinctele (dionisiacul). Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru ilustrarea temei și a viziunii despre lume Secvența a doua se află întro relație de opoziție cu imaginea dezolantă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în special docheții. Mântuitorul Iisus Hristos a flămânzit, a dormit, a plâns, a pătimit, a fost răstignit, a suferit moartea, ca om, pentru a oferi credincioșilor exemple de răbdare și spre a face cunoscută adevărata Sa întrupare. Dar, alături de aceste afecte omenești, sunt anumite fapte ca săturarea celor cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii, cu cinci pâini și doi pești, potolirea furtunii pe mare, învierea lui Lazăr și slăvita Sa înviere, care atestă strălucirea puterii Sale dumnezeiești. Niceta subliniază
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ființa acestui trup”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria Bisericească, cartea I, II, 23, în PSB, vol. 13, p. 36) 54 „Avea un trup adevărat și nu prin nălucire 54. Domnul îmbrăcând trupul, l-a îmbrăcat pe acesta întreg cu toate pătimirile (afectele) lui, încât, precum spunem că trupul era al Lui, așa trebuie să se spună că și afectele trupului erau ale Lui, deși nu atingeau dumnezeirea Lui55. Căci dacă ar fi fost trupul altuia, s-ar fi spus că și pătimirile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
36) 54 „Avea un trup adevărat și nu prin nălucire 54. Domnul îmbrăcând trupul, l-a îmbrăcat pe acesta întreg cu toate pătimirile (afectele) lui, încât, precum spunem că trupul era al Lui, așa trebuie să se spună că și afectele trupului erau ale Lui, deși nu atingeau dumnezeirea Lui55. Căci dacă ar fi fost trupul altuia, s-ar fi spus că și pătimirile erau ale aceluia 56. Dar dacă trupul a fost al Cuvântului (căci Cuvântul trup S-a făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă ar fi fost trupul altuia, s-ar fi spus că și pătimirile erau ale aceluia 56. Dar dacă trupul a fost al Cuvântului (căci Cuvântul trup S-a făcut, In. 1, 14), e necesar să se spună că și afectele trupului erau ale Lui, al Căruia era și trupul. Iar fiind ale Lui afectele (pătimirile), cum sunt mai ales: a fi judecat, a fi biciuit, a înseta, crucea și moartea și celelalte slăbiciuni ale trupului, ale Lui sunt biruințele și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale aceluia 56. Dar dacă trupul a fost al Cuvântului (căci Cuvântul trup S-a făcut, In. 1, 14), e necesar să se spună că și afectele trupului erau ale Lui, al Căruia era și trupul. Iar fiind ale Lui afectele (pătimirile), cum sunt mai ales: a fi judecat, a fi biciuit, a înseta, crucea și moartea și celelalte slăbiciuni ale trupului, ale Lui sunt biruințele și harul. De aceea în mod consecvent și cuvenit se numesc acestea afecte (pătimiri) ale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale Lui afectele (pătimirile), cum sunt mai ales: a fi judecat, a fi biciuit, a înseta, crucea și moartea și celelalte slăbiciuni ale trupului, ale Lui sunt biruințele și harul. De aceea în mod consecvent și cuvenit se numesc acestea afecte (pătimiri) ale Domnului și nu ale altuia, ca și harul să ne poată fi dat de El. Și să nu ne facem închinătorii altuia, ci cu adevărat închinători ai lui Dumnezeu, pentru că nu chemăm nici Mântuitor pe nimenea dintre cei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
concentrată pe o sete nesecată de putere. Nietzsche (Voința de putere, 1901) ar fi mîndru de o asemenea idee, care stă de altminteri și la baza celor două războaie mondiale. El scria că "Voința de putere este forma primitivă a afectului (...) este cu deosebire lămuritor să postulăm puterea în locul "fericirii" individuale: există o năzuință spre putere, spre creșterea puterii (...) orice forță motrice este voință de putere, nu există nici o altă forță fizică, dinamică sau psihică în afară de aceasta" (p. 11). Acestea ar
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
elemente pentru care viața merită trăită, cum ar fi: iubirea, credința, frumusețea, adorarea, minunarea, adevărul, compasiunea, moralitatea ș.a. Ființa vine din eternitate și merge în eternitate, din/în nucleul cel mai profund al geometriei spațiului abstract absolut, dincolo de minte, de afecte și de rațiune, dincolo de bine și de rău. Ființa este Dumnezeu în manifestare, în creație, pentru autorealizare. Ea trimite sufletul uman în lumea materială, o vale a plîngerii, pentru a se îmbogăți prin experiență în lumea formelor, a crește în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de dispariția sa în adunări punctuale, în ansambluri colective, în microgrupuri în care primează valorile plăcerii și emoțiile trăite în comun. Acolo unde predomina atomizarea individualistă s-ar impune acum o nebuloasă de mici comunități animate de intense comuniuni de afecte și de sentimente împărtășite. Micile grupuri, clanurile și rețelele, iată fenomenul prezentat ca semnul însuși al caracterului depășit al individualismului, al victoriei lui „noi” asupra traiectoriilor singulare, al noii supremații a colectivului asupra individului. Că există comunități, atitudini de grup
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a câinilor de pază, se intensifică și sentimentul de a fi amenințat de ceilalți. În acest context, bunăstarea nu mai poate fi concepută în zilele noastre fără un sistem de securizare. Viața socială și individuală este redesenată nu atât de afectele tribale, cât de preocupările pentru securitate, de dorința de a-l evita pe celălalt, de căutarea unei vecinătăți liniștitoare și a spațiilor private protejate. Hedonizarea confortului nu înaintează decât în paralel cu inflația preocupărilor de securitate. Vârsta de aur a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Cum se explică această revigorare a marilor sărbători colective într-o vreme dominată de o individualizare galopantă? Cauzele sunt oarecum complexe. În principal, fenomenul are rădăcini atât în avântul societății consumeriste, cât și în noua cultură psy care promovează exprimarea afectelor și expansivitatea emoțională. Proslăvind satisfacerea plăcerilor și a nevoii de divertisment, era abundenței a reușit, ajutată în această privință și de valorile psihologice, să substituie normelor rigoriste și convenționaliste un sistem de referință axat pe ludic, pe prezentul recreativ, pe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în asemenea stare de euforie masele hipermoderne? De ce anume ține un asemenea paroxism emoțional? După Paul Yonnet, motorul sportului-spectacol se alimentează din dublul „carburant” al incertitudinii și al identificării. Ceea ce face ca sportul-spectacol să fie în asemenea măsură mobilizator de afect este, pe de o parte, capacitatea sa de a crea suspans între doi cvasiegali care se înfruntă, iar pe de altă parte, puterea sa de a crea sau de a intensifica sentimente de apartenență la un anume grup16. Această analiză
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de dimensiunea relațională cu celălalt. Logoreea emancipatoare și hedonismul cultural și-au dat mâna pentru a ruina conținutul afectiv al sexualității, reducând-o la nivelul unei deprinderi tehniciste, la niște relații contractuale jalnice și depoetizate, golite de imaginație și de afect 48. În vreme ce „dezerotizarea lumii” și impersonalitatea raporturilor cu semenii câștigă teren, faza III îi transformă pe oameni în purtători ai carenței de iubire, în automate incapabile să lege între ele relații afective autentice 49. În vitrina cu trofee a lui
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
apropiere, • forțele negative - cele care corespund nevoilor de a ocoli obiecte sau anumite situații, evenimente; toate acestea creează tensiuni negative ce stau la baza comportamentului de evitare. Subiecții între care se desfășoară comunicarea („actorii”) sunt puternic influențați de personalitatea și afectele lor, ei sunt determinați în egală măsură de modul lor de funcționare cognitivă( mentală și intelectuală). Orice individ este determinat de propriul sistem cognitiv, un anumit mod de reflecție, organizare și prelucrare a informației; acesta punându-și amprenta asupra limbajului
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
de adolescenți prezentând un episod depresiv major după DSM-III-R sau IV. Adolescentul revine în mod constant asupra acestor idei și este dificil să-i distragi atenția de la ele. Această lentoare psihomotorie este manifestarea cea mai vizibilă și mai obiectivă a afectului depresiv bazal. Pentru unii autori (Widlocher și colab., 1983) acesta constituie semnul cel mai sigur al sindromului depresiv. Starea depresivă este rar exprimată în mod direct, dar este recunoscută destul de ușor dacă adolescentul este întrebat. Este ca și cum acesta n-ar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]