55,287 matches
-
au fost pur și simplu reluate și redate unui public interesat de ineditul unei ofensive culturale. Prima restituită după 1990 a fost revista „Criterion”, cu doar șapte numere apărute la sfârșitul anului 1934 și începutul lui 1935, locul unde se afirmase gruparea „noii spiritualități”, animată de Comarnescu, Eliade, Noica și Mircea Vulcănescu. Emil Pintea a realizat în 1992 la Editura Dacia o foarte utilă, masivă (aproape 700 de pagini, format mare) și bine gândită antologie literară a revistei „Gândirea” (deci nu
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
Cea mai recentă operațiune editorială de reintroducere în circuitul actualității a unei reviste este retipărirea în 2003, la Editura Dacia, a „Revistei Cercului literar”, cu opt numere apărute la Sibiu în prima jumătate a anului 1945, unde începuseră să se afirme Negoițescu, Radu Stanca, Doinaș și alți componenți ai unei grupări ce a deschis un mare capitol în literatura contemporană. Exemplele de reeditare sau de antologare a unor reviste nu sunt foarte multe, dar poate că suficiente pentru a caracteriza un
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
o psihologizare răuvoitoare, un proces de intenții prin etichetări precum rezultate “vădit tendențioase” și “orgolii nejustificate”, care ies din cadrul estetic fixat de creațiile și de autorii supuși revizuirilor, în dorința de a-i minimaliza și jigni pe operatorii acestora? Mai afirmă dl Guțan cu învederată contrarietate și cu aceleași acuze umorale: “Călinescu, Sadoveanu, Arghezi, Preda, Nichita Stănescu sînt judecați și condamnați în contumacie, cum se spune, fără ca întregul lor dosar - opera în totalitate - să fie adus în instanța cercetării critice cu
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
Grig Bivolaru să scape din nou. Potrivit unor surse, numărul adepților Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut conduse de Bivolaru ar depăși 70.000 de suflete. Alte surse creditează Mișcarea cu 30.000 de membri. Există însă și observatori care afirmă că acest guru de Dîmbovița n-ar avea decît vreo 5.000 de discipoli. Presa a avertizat opinia publică asupra activităților știute și mai puțin știute ale lui Gregorian Bivolaru, ca mentor spiritual, încă de pe vremea cînd mișcarea inițiată de
În trecutul lui Bivolaru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13016_a_14341]
-
să acceptăm (cu tot regretul) că această anormalitate este chiar... normalitatea noastră? Nu cumva în «anormalitate» se ascunde un diagnostic, dar și nevoia de a găsi o scuză printr-o lipsă de luciditate critică și responsabilitate? Sigur, s-ar putea afirma că 14 ani sînt foarte puțini în desfășurarea istoriei, dar... poate ar fi trebuit să apară acele semne de... normalitate care se lasă așteptate. Un intelectual nu are nevoie să treacă un deceniu pentru a înțelege și a lua o
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
știți că eu nu înjur decât în gând, în perioada postului deloc, iar în gândurile scrise pe hârtie, niciodată. Fie și pentru simplul motiv că... nu e frumos să vorbești urât! În rest, adunând la un loc tot ce am afirmat până acum prin presă în legătură cu bustul lui Yitzhak Rabin și referitor la toată agitația din jurul acestei teme rămâne valabil și totodată asumat. Eu, oricum, nu vă voi mai deranja săptămânalul, păstrându-mi doar discreta calitate de simplu cititor al lui
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
ordin. “Timpul și opțiunile” au îndepărtat-o, de pildă, de Ion Gheorghe, dar continuă să creadă că de la el “vor rămâne câteva cărți de poezie adevărată”. Și de Nichita Stănescu multe au despărțit-o, ceea ce nu o împiedică azi să afirme cât se poate de limpede și în răspăr cu opiniile negative recente: “a schimbat limbajul poeziei. După el nu se mai scrie așa cum se scria înainte”. Receptați simpatetic sunt Virgil Mazilescu și Marius Robescu, alături de care Ileana Mălăncioiu și-a
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
a numit-o Z. Ornea), pe parcursul întregului an 1907, singurul în care apare. Ardelean de origine, din zona Sibiului, unde debutase în 1893 cu proză, Ilarie Chendi se mută în 1898 la București. Trei ani la rând, Ilarie Chendi se afirmase spectaculos prin trei volume de critică foiletonistică, fragmentaristă și impresionistă: Preludii (1903), Foiletoane (1904) și Fragmente (1905). Era o afirmare fără precedent, cu o astfel de fervoare, în critica românească. Vor mai urma volumele: Impresii (1908) și Portrete literare (1911
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
măiastră” (p. 95). Din cele aproximativ trei sute de pagini de foiletonistică a anului 1907, se pot reconstitui evenimentele vieții literare și artistice, pe care Ilarie Chendi le consemnează cu conștiinciozitate. Moare S. Fl. Marian, colaborator important al revistei și, cum afirmă criticul, „fruntașul folcloristicei române” (p. 104). Publicistul deplânge apoi moartea singuraticului B. P. Hasdeu: „A fost înmormântat ca un întârziat, ca unul care aparținea generației apuse, fără ca cei de astăzi să mai aibă o legătură vizibilă cu opera sa” (p.
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
e gratuită, ci e remunerată „cu o sumă mult mai mare decît aș cîștiga într-o viață de profesor universitar. Suma finală va fi direct proporțională cu rezultatele”. În concluzia articolului său intitulat Ipocrizia și falsa corectitudine politică, Dan Pavel afirmă: „Puteam să nu intru deloc în politică, la fel ca înainte, să rămîn în tagma intelectualilor cîrtitori. Era mai comod. Iar dacă îmi place mai mult de omul Becali decît de Năstase, Stolojan, Băsescu sau de mulți alții, am motive
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
mai presus de trup<footnote Henri-Irénée Marrou, Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, Editura Humanitas, București, 381-382, 396, 414. footnote>. De ajuns trebuie să se ajungă nu doar la a fi cunoscător de res, ci și stăpân pe verba. Augustin afirmă imediat după convertire cele două surse ale cunoașterii: rațiunea și autoritatea. Această concluzie i se impune încă din Contra Academicos (III, 20, 43): nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din Contra Academicos (III, 20, 43): nulli dubium est, gemino pondere nos impelli ad discendum, auctoritatis atque rationis. Cronologic, credința precedă rațiunii. Pentru a înțelege un lucru, trebuie în prealabil să admitem credo ut intelligam. În mai multe locuri Augustin afirmă întâietatea credinței, la fel ca Ambrozie: De ordine, I, 9, 26: tempore auctoritas, re autem ratio prior est; De Trinitate, VIII, 5, 8: priusquam intelligamus, credere debemus; In Ioannis Evangelium, XL, 9: credimus ut cognoscamus, non cognoscimus ut credamus. În
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
jucat un mare rol în viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite sînt ale lui E. Jebeleanu, M. Beniuc, Z. Stancu, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu și ale altora, scriitori afirmați înainte de război sau în timpul războiului, după 1960, colaboratorii se numesc Nichita Stănescu, Cezar Baltag, E. Simion, Valeriu Cristea, Marin Sorescu, N. Velea, Fănuș Neagu etc., care abia se nășteau cînd debutau mai vîrstnicii lor confrați. Cu o tendențiozitate oarecum suspectă
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
SRI (și, prin extensie, ale Securității). Dl. Pintilie, aflu dintr-un articol al lui Mihai Pelin, e istoric și a lucrat la Arhivele Statului, fiind angajat la începutul anilor ’90, la SRI. „N-am avut nici o legătură cu Securitatea”, a afirmat dl. Pintilie în emisiunea lui Hurezeanu și n-avem argumente să-l combatem. În schimb, ar fi util de aflat cum de un nou venit, un ageamiu, se presupune, în materie de servicii secrete, a fost propulsat în timp record
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
ascund legăturile cu fosta Securitate, darea în vileag a unor dosare în momente convenabile celor aflați la putere aruncă în aer întreaga, fioroasa demonstrație a d-lui Pintilie. Cum să mai fii impresionat de stupefianta lui siguranță de sine, când afirmă că în clasoarele pe care vedeam cu ochii noștri că scrie „Arhiva operativă” nu se află, de fapt, dosare de „Arhiva operativă”. Dar ce se află? Felicitările de Paști ale turnătorilor? Astfel de exemple demonstrează, în cel mai bun caz
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
mai mult de concret - deci de relativ - decât de absolut. Ce legătură are Baruch Goldstein, ori Bin Laden, cu absolutul? Nici chiar președintele Bush - citat de asemenea - nu poate pretinde vreo filiație față de noțiune, indiferent de nuanța ei. El doar afirmă că are dreptate, și chiar are, numai că dreptatea nu este același lucru cu adevărul, ba chiar se confundă foarte rar, după cum a remarcat un conațional celebru de-al președintelui. Încrâncenarea permanentă, ori conjuncturală a personajelor folosite ca exemplu, nu
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
de o expunere în public - îi servea proba citatelor, în original, dacă nu în traducerea proprie: “Aceste citate aparțin poemului Adonis” sau “sunt culese din La Jeune Parque”, ale altui poet de maximă puritate. “Avem dreptul să fim tulburați” mai afirma vorbitorul, de unde înțelegem că în sală se crea o anumită stare emoțională, de la conferențiar pornind. Punctul de vedere se afla susținut, verificat, și nu pe câte o singură latură, cum ar fi, bunăoară, virtuozitatea poetică: “N-aș dori să plecați
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
funcțiile pe care le-a avut Talpeș la Cotroceni”. Citînd surse de la Cotroceni, Adevărul spune că „Rodica Stănoiu nu a fost mulțumită cu prima ofertă care i s-a făcut, anume doar postul de șef al Administrației prezidențiale... sursele citate afirmă că fostul ministru al Justiției are toate șansele să obțină ce a cerut. În plus, prin noua Lege de organizare a Administrației prezidențiale, Rodica Stănoiu nu mai este obligată să demisioneze din PSD, păstrîndu-și astfel funcția de vicepreședinte.” Dacă fosta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
fac nu o dată din perversitate, ură nepotolită, cruzime a sufletului, fanatism monstruos. Din nefericire, nu numai teroriștii de pretutindeni, acești demoni ai timpului nostru care nu cunosc altă cale decît aceea a violenței pentru a-și promova “ideile”, a-și afirma “adevărurile” și a-și asigura reușita malefică ucid cu tot mai multă aplicație și inventivitate macabră. O fac pe scară tot mai largă adepții crimei organizate și neorganizate de pretutindeni. Pînă și copiii de școală ucid în lumea de astăzi
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
cam sigure, am aflat că, în urma majorării 1), există solicitări ferme, din partea mai multor țări, ca România să organizeze atât cursuri de inițiere cât și de perfecționare privind ridicarea nivelului de trai al populației globului. Acest lucru ne îndrituiește să afirmăm că avem oameni de valoare în domeniu, iar plecările în străinătate a superdotaților s-au redus semnificativ. Este o ordine de idei, în care ne putem mândri, în sfârșit!, ca (,) contemporani ai acestor specialiști indispensabili 2); putem să jubilăm patriotic
Fabricarea sitelor de mătase din cozi de câine by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13075_a_14400]
-
a Ministerului Culturii. În anul 1997, se realiza proiectul general de restaurare. Dar un proiect nefinanțat rămâne un simplu dosar. Care a costat totuși destui bani. Într-un pliant, tipărit în urmă cu șase ani, intitulat „Salvați Palatul Culturii”, se afirmă limpede: edificiul se află într-o stare accentuată de deteriorare și la un cutremur de peste 6 grade pe scara Richter nu va rezista. Să mai pomenm și de alte așezăminte de patrimoniu (Ansamblul ecleziastic Cetățuia, sec. XVII, Palatul Iordache Cantacuzino-Pașcanu
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
tragic și grotesc În același timp, realizat de Cornel Popescu cu o uimitoare bogăție și varietate a mijloacelor de expresie. O adevărată Încununare a disponibilităților sale artistice. Însuși autorul piesei, JeanClaude Grumberg, unul dintre cei mai apreciați dramaturgi francezi contemporani, afirmase că spectacolul târgumureșean (nn. pus În scenă de Cristian Ioan) este mai bun decât cel de la Comedia Franceză (nn. care se juca În aceeași perioadă), iar creația lui Cornel Popescu este cea mai bună dintre toate cele șase interpretări de
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
este strigoiul mort, omologul vampirului din cultura occidentală, care, mort fiind, Își poate părăsi mormântul, În general cu scopul de a suge sângele rudelor mai apropiate sau al altor persoane. Există numeroase cazuri În care pricoliciul este Încadrat aici, superstiția afirmând că acest strigoi mort se poate transforma În lup. De fapt, este vorba, În majoritatea cazurilor, de un pricolici sau un strigoi viu care, după moarte, devine strigoi mort, păstrându-și, Însă, capacitatea de a se face lup. Marianne Mesnil
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
că o fată, fiind pusă strigoaică pe un câine, după ce a Îmbătrânit și a murit, s-a prefăcut În lup și a mâncat toți câinii din sat.“ Această credință descrisă de Tudor Pamfile este un caz particular, deosebit de cele care afirmă, pur și simplu, că cei născuți cu căiță vor fi pricolici (n.n.: tocmai Între aceste contradicții, trebuie căutat...”Adevăratul LUP”!). b) “Pricoliciul se face din oameni sau femei cu coadă“ (cf. Mușlea, Bârlea). Tot această coadă, ca una dintre cauzele
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
copii din flori, căsătorit cu un alt individ, provenit tot din trei grade de nașteri din flori (IX 290)“, din “al șaptelea fiu nelegiuit (XVII 126, 156), din a noua foachie (fată din flori) (XVII 22)“ (cf. Mușlea, Bârlea). Pamfile afirmă și el că, “după unele credinți, tricoliciul se face dintr-un copil din flori, după altele este copilul unei fete greșită cu un flăcău, născută și dânsa tot astfel, dintr-o mamă zămislită la fel.“ d) Născut din părinți incestuoși
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]