2,641 matches
-
pământul! Tainice văpăi aprinse Peste lume revărsate, Ard prin nentâmplate vise Cu povești înfierbântate. Sunt macii umbre de-mplinire A mugurilor de speranță Și dulci petale de iubire În a destinului balanță. Gustăndu-le a lor savoare Și mintea intră-n agonie, Iar inima în piept tresare În puritatea-i sângerie. Făclii de purpură solară Ce-i mistuie iubirii rugul, Se sting ușor la ceas de seară, Când se revarsă-n cer amurgul. Iar la al macilor sfârșit, Rămânem simpli spectatori, Tăciunii
MACII de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365422_a_366751]
-
cu rezonanțele doinei, acceptându-i bunele sau relele ei înfățișări. Poetul, deși sub o aparentă stare de melancolie rimbaudian-baudelaireană sau sub masca unei disimulări bacovian-minulesciană, construiește veritabile reverii, în care apare iubita (umanul), natura (vegetalul), cerul mimând uneori nuanțe telurice (agonia extatică), binele și răul (contrarietatea), dragostea și ura (emoția), păcatul și virtutea (dualismul), bucuria trăirii și tristețea circumstanțelor factuale (speranța). Sub o aparentă calinitate, se naște o alcalinitate, protejând marginile deja zdrențuite ale sufletului, revigorând, astfel: puterea, voința, rezistența în fața
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
speranță ce se pierde atunci când privirea îi este ațintită asupra numelui tău apoi îți vine să înnebunești de bucurie nu alta; profesorul a mai dat două trei pagini, îi torturează acum pe cei de la sfârșitul catalogului, tu ai trecut de la agonie la extaz dar mult nu durează. Paginile sunt date înapoi, totul se prăbușește atunci când ești numit să ieși la lecție; bruma de cunoștințe ce o aveai s-a încâlcit în trăirile intense pe care le-ai avut și nu mai
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
noastre . În pofida lor, ea încă există și aceasta demonstrează că ea este o realitate divino - umană destinată să supraviețuiască vicisitudinilor istoriei și să-i conducă pe oameni la înviere, adevăr acceptat de însuși marele persecutor Iulian Apostatul, care mărturisește în agonia de muribund: „Ai învins Galileene!” - Misiunea Bisericii s-a împlinit în ciuda existenței ei într-o varietate de culturi. Nu și-a pierdut identitatea divino - umană și nu a desființat nici identitatea cultural - spirituală a popoarelor în care s-a întrupat
DESPRE IMPORTANTA CONLUCRARII RELIGIILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364718_a_366047]
-
Oare cine îi va ține piept acestei nebunii orgolioase? Fiecare pas făcut pe străzile Iașului, mi-a provocat durere și dezamăgire în suflet. Nimic nu mai era cum a fost! Intregul șantier care se răspândește pe toată suprafața orașului, arată ”agonia acelui creier” ce nu știe să prețuiască frumusețea naturală și pitorescul unui oraș și care se zbate vrând cu tot dinadinsul să demonstreze propriei oglindiri, cât este el de important... Deși toate cele văzute de mine până în acel moment mi-
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
în izvoare / tot ducând cu el caline / vise cu culori de soare“, de singurătăți și tristeți ce-i dau, totuși, șansa să rescrie din „doruri triste alte stanțe“, de sondaje în adâncul ființei și de întrebările chinuitoare, de căutările și agonia sufletului „golit de izvor“, de încercări, speranțe și iluminări, de patimi i iubiri rebele, de sensuri și nonsensuri și de tot amalgamul existențial, pe care, ca un Sisif, îl urcă din greu, pentru a se răstigni, aidoma lui Hristos, pe
BARCAGIUL IUBIRII de LEONID IACOB în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366508_a_367837]
-
-n lume, Doamne, busuioc Și pune grădinarii să altoiască spinii pe valuri, nu pe flori, coroana să mi-o port de-acum, regal ca-n orice zi de Vineri. La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimp rămân uitate-n agonie atâtea spice fă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasă în gest uman, firesc, să se-ntâlnească, că-n ritual de seară-s învățată să-nchei o zi de trudă și de viață nu doar într-o anume zi
SĂ NU MAI FIE MÂINE ZI DE VINERI de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366580_a_367909]
-
fereastra luminii / lași trupul afară / gol cum e trestia, / trist cum e vântul.” ( Intrând pe fereastra luminii) „Fereastra luminii” e spațiul spre o „nouă dimensiune”, e dorința și șansa poetului de a lăsa în urmă trăirile profane, „trupul gol” supus agoniei și fărâmițării și ascederea Sinelui spre orizontul „surâzător, enigmatic,prietenos” al celestelor grădini neviciate de gând. Acesta are convingerea că, doar în absolut își poate găsi împlinirea și desăvârșirea. Căutările sunt lipsite de exaltare, conștiința ponderată fiind departe de a
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
-n lume, Doamne, busuioc Și pune grădinarii să altoiască spinii pe valuri, nu pe flori, coroana să mi-o port de-acum, regal ca-n orice zi de Vineri. La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimp rămân uitate-n agonie atâtea spice fă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasă în gest uman, firesc, să se-ntâlnească, că-n ritual de seară-s învățată să-nchei o zi de trudă și de viață nu doar într-o anume zi
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
zi de Vineri.Aruncă-n lume, Doamne, busuiocși pune grădinarii să altoiască spinii pe valuri, nu pe flori,coroana să mi-o port de-acum, regalca-n orice zi de Vineri.La fiecare treierat-capăt de drum, final de anotimprămân uitate-n agonie atâtea spicefă-le, Doamne, cuie ! Dă drumul mâinilor, le lasăîn gest uman, firesc, să se-ntâlnească,că-n ritual de seară-s învățatăsă-nchei o zi de trudă și de viațănu doar într-o anume zi de Vineri.Și...lemnul crucii fă
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
și sensibil în fața realității brute, poetul ajunge să se considere un nefericit, un damnat al sorții, născut sub o zodie nefastă. Energia transcedentală a poeziei, ca rezultat al arderilor lăuntrice, aduce în lumina portativului o gamă variată de trăiri: de la agonie la extaz, de la iubire la ură, de la nuanțe senine la nuanțe gri-cenușii, de la clipe sublime, la ore goale de sens. Scrierea, asemenea visului , scoate din străfundurile ființei bogății tăinuite, adevărul interior. Dar nu fără trudă se pot rupe roade din
NOI APARIŢII EDITORIALE. O ALTFEL DE ANTOLOGIE. CONFESIUNEA POETULUI, PROZATORULUI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365759_a_367088]
-
homoxesualitate și pedofilie clerico-mireană, închisori, temnițe, torturi, înscenări, anchete, supravegheri, gulaguri, crime de castă, omoruri de clan, ucideri dinastice, suprimări ecumenice, genociduri politice, pogromuri, globalizări, panerezii, neoschisme, sindicalisme, mondialisme, neolibertăți, comunitarisme, neoliberalisme, etc. Toate aceste înfruntări, înfumurări, confruntări, tulburări, calamități, agonii, crize, nedreptăți, exploatări, mândrii, neajunsuri, prejudecăți, alienări, sminteli, nebunii patologice, închipuiri-astrologice, magii, citiri în iluzii, în comete, în constelații, demofilii, spiritisme, mistificări, macină trupul și vigoarea unei națiuni, slăbindu-i sufletul comuniunii sale patriarhale, naționalist-religioase, a unității politice, sociale, a
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
de cenacluri, participant aproape la toate lansările prietenilor scriitori și luând cuvântul, actor, făcând parte din trupa de teatru „Barbu Delavrancea” și apoi din trupa cu numele regretatului scriitor, regizor, „Ioan V. Maftei Buhăiești”, jucând împreună în spectacolul „Extaz și agonie” după piesa „Două loturi” de I.L. Caragiale. Mi-a citit majoritatea cărților, a participat și la lansările mele de carte luând cuvântul. La fiecare lansare de carte a prietenilor, la sfârșit, le dedică o poezie sau un catren. Este un
SCRIITORUL GEO CĂLUGĂRU. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366187_a_367516]
-
încheierea cuvântului, i-am dedicat un catren pe care l-am scris chiar înainte de a lua cuvântul: Când joacă pe scenă, frate Nu-l mai recunoști: are har și mult haz. Chiar de are-un junghi în spate , Trece de la agonie la extaz. Îi doresc multă sănătate, putere de muncă și să ne bucurăm de prezența lui în mijlocul nostru mulți ani de acum încolo! Să ne trăiești, Geo Călugăru! Vasilica Ilie 27 ianuarie, 2017 Referință Bibliografică: O lansare de carte și
SCRIITORUL GEO CĂLUGĂRU. de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2220 din 28 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366187_a_367516]
-
noastre . În pofida lor, ea încă există și aceasta demonstrează că ea este o realitate divino - umană destinată să supraviețuiască vicisitudinilor istoriei și să-i conducă pe oameni la înviere, adevăr acceptat de însuși marele persecutor Iulian Apostatul, care mărturisește în agonia de muribund: „Ai învins Galileene!” - Misiunea Bisericii s-a împlinit în ciuda existenței ei într-o varietate de culturi. Nu și-a pierdut identitatea divino - umană și nu a desființat nici identitatea cultural - spirituală a popoarelor în care s-a întrupat
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361487_a_362816]
-
Acasa > Poeme > Antologie > AGONIA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Agonia În nas o bubă, în piept o hrubă, în fund un munte, o stea în frunte. Ouă de aur nu mai sunt și nici
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]
-
Acasa > Poeme > Antologie > AGONIA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1074 din 09 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Agonia În nas o bubă, în piept o hrubă, în fund un munte, o stea în frunte. Ouă de aur nu mai sunt și nici găini, Poate un sfânt să mai coboare dintre lumini, Nesfinții judecă mereu la rău și la
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]
-
Dan Coe, Soarta ne este amară, nu-i bai, Farul morții cum străluce-n Hawai, Înțelepciunea rade case, orașe, Potul e mare, amicul meu se „îngrașe”, Degete strâng tot ce se poate, Am impresia că Mesia vine în coate. Referință Bibliografică: Agonia / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1074, Anul III, 09 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
AGONIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361700_a_363029]
-
perete de pământ, Peste rezervă de cărbuni sau de rubine, În care rătăcea al meu cuvânt. Cand ma gandesc la zborul meu spre soare Icar cu aripi de sidef ce ruginesc în vânt, Cu gândul aruncat peste albastră mare În agonia prăbușirii spre pământ. Ce căzătura... Spune poetul. Ce lacrima lăcrimează peste un descânt, Unde se ascunde tot secretul Care se rupe din cuvântul din cuvânt? Mă umilesc, șoptesc o ruga, Hai taină, sfârteca un legământ, Și adu-mi în inima
CU-VANTUL RUPT ADUS DE VANT de PETRU JIPA în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361755_a_363084]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CÂNTECUL LEBEDEI - TIC-TAC-UL E LA MINE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Un fluture în agonie ce-și flutură aripile într-o ultimă respirare poate influența o furtună la mii de kilometri depărtare. Știu că taifunul care ți-a smuls inima a început când mi-am lovit fluturii de zidul nepăsării tale erau fluturi albaștri(blue
TIC-TAC-UL E LA MINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351821_a_353150]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CUVINTE FRÂNTE-N ALBUL ZĂPEZII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 785 din 23 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Eu adun de prin albastre agonii și desfătări Un mănunchi de albe stele izgonite de stihii Umblă pași desperecheați, presărând peste cărări Câte-un dram de primăvară, luminând melancolii... Dintr-o umbră rătăcită-ntr-un mesaj întârziat Ce s-a arcuit să treacă peste neagra-i
CUVINTE FRÂNTE-N ALBUL ZĂPEZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351973_a_353302]
-
tot mai vizibil de vreo 30 de ani asupra umanității. 2. O enormă risipă de oameni, de energie și de timp. În primul rând de oameni din întreaga Europă, care a fost leagănul civilizațiilor lumii. Și care acum este în agonie și extaz mistic, pentru că Europa a ajuns la capătul dezvoltării excesive a unei tehnologii nucleare, care printr-un accident nuclear poate în orice clipă să pună capăt civilizației noastre. 3. Pericolul islamizarea Europei. Un islam care este pregătit în acest
SCRISOAREA NR.76. CE AR TREBUI SĂ NE ÎNGRIJOREZE PE TOŢI PĂMÂNTENII? de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351915_a_353244]
-
fredonând nu o dată inconfundabilii „nemuritori de foame”, am realizat că, de fapt, muzica lui Marian Filip îți umple sufletul, te atrage rapid în vârtejul amețitor al ritmurilor country purtându-te, inevitabil, dintr-un colț în altul al trăirilor proprii de la agonie la extaz și invers, dar și aducându-ți zâmbetul pe buze și conferindu-ți o stare de bine, mai ales când îi asculți piesa care dă și titlul albumului realizat de curând, „Lampa lui Aladin”! Și uite-așa, am ajuns
ULTIMUL «COWBOY ROMANTIC ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351964_a_353293]
-
nuduri și portrete, Tu îmi ești tămâie, tu îmi ești otravă. Muză-mi ești, iubito! Ziua, Euterpe, Nopțile, Erato vine să mă-mbete; Versurile mele, fără tine-s sterpe, Doamnă din rondeluri, doamnă din sonete. Când lipsești, iubito, zac în agonie, E-ntuneric beznă, parcă-s o epavă, Când răsari, în trupu-mi nervii toți învie, Când te strâng în brațe, simt în vene lavă. Coapsele și sânii îți pictez cu gura, Trupu-i ca o pânză,-ntins pe șevalete; Tremură penelul, tremură
GLOSSĂ MADRIGAL de DAN NOREA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352280_a_353609]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > AGONIILE...SE ȚIN DE CUVÂNT! Autor: Anca Elena Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1018 din 14 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului AGONIILE...SE ȚIN DE CUVÂNT! 23.08.2013 Întunecimile violează suflete prin cruzime parcă mi se pare se crucesc fricile
AGONIILE...SE ŢIN DE CUVÂNT! de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352446_a_353775]