837 matches
-
încăpere. Bătrâna slujnică, pe care părinții săi o moșteniseră și pe care o numeau, cu un respect îmbinat cu spaimă, Madame Warnier, își aranja părul - sau, mai exact, își scotea părul: șuvițe bogate de păr castaniu deschis erau desprinse din agrafe una câte una și puse lângă oglindă. În încăpere plutea un miros acru. Timp de mai bine de un an după acest incident Charlot a fost convins că părul lung este întotdeauna detașabil. Într-o noapte fără somn, refăcu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
îi plăcea ei să creadă. Mie nu mi se pare că ești la modă atunci când porți o fustă din flanel gri, care se termină sub genunchi și când ai părul scurt, nearanjat, nevopsit și prins într-o parte cu o agrafă maro. Dar era drăguță. Chiar dulce. Cu ochii ăia de un albastru strălucitor semăna perfect cu Mickey Rooney. De cum s-a așezat Josephine, toată lumea a început să-și privească în tăcere picioarele. Râsetele și conversațiile de la masa de prânz dispăruseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
său de a fi. Se întorcea uneori din oraș, se așeza pe marginea patului, aferat, alături lăsa servieta și, ignorându-ne pe toți, începea să scoată din servieta aceea fel de fel de hârtii foi disparate sau fascicule prinse cu agrafe, ba chiar și caiete de format registru, cu coperte ferfenițite. Nu știam la data aceea când și unde le scria, nici ce era scris în ele. Ion Schipor nu părea dispus să dezvăluie cuiva conținutul acelor numeroase foi și caiete
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
grămăjoara de pudră nutritivă cenușie din castronul de plastic. Însă, din cine știe ce motiv, acest gest banal îi vibra în minte ca sunetul metalic al disperării. Fetița era ancorată în scaunul ei înalt cu niște hamuri speciale, profesioniste, o aglomerație de agrafe metalice în formă de U și nailon portocaliu. Uitându-se la fețișoara dolofană, cu obrăjori rotunzi și nări în formă de O, Naomi se gândi deodată că are în față un homuncul micuț și inteligent, o prezență extraterestră. Fetița, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
a uitat semnificativ în jur, apoi din buzunarul de la piept al hainei și-a scos ochelarii, și i-a pus pe nas, a deschis mapa legată în piele bordo, a scos din ea un teanc de hârtii prinse cu o agrafă, și-a dres vocea și a început să-și citească discursul. La început, i-a salutat încă o dată, cu drag, pe cei prezenți, apoi a spus că va povesti cum l-a cunoscut el pe bunicu’, pe-atunci bunicul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
cu ochii căscați și împietrite de data asta. Unul dintre copii mă trase de poala hainei, de parcă ar fi vrut să-mi reîntoarcă atenția asupra doamnei din tronul ei de catifea. Aținându-mi privirea, Caduta își desfăcu volanele cămășii. Deschise agrafa care marca despărțitura din sutienul masiv. — Haide, John, spuse ea. M-am ridicat, am înaintat, am îngenuncheat. Îmi trase fața spre inima ei. Am simțit agitația puternică venind din adâncul grăsimii ucigătoare. — N-ai avut niciodată o mamă, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
om întâlni în altă lume. Fie ca frații Wright să-și țină cuvântul dat. Tim Conrad (Konradt, după cum, greșit, mi s-au întocmit aici actele.) În plic se mai afla un certificat, în engleză, de care era prins cu o agrafă un bilet, mai mult mâzgălit, în același grai. Actul dovedea decesul lui Tim: 3 mai 1889, Saint... Nu era greu de înțeles. Din bilet, Donna Iulia nu a deslușit prea mult; a mers la medicul târgului, învățase, o vreme, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
mai împlinise și devenise o femeie care arăta foarte bine. Chipul său luminos, cu zâmbetul pe buze, ochii albaștri care străluceau în bătaia soarelui, (parcă tot cerul se oglindea în ei) părul lung, șaten, prins într-o parte cu o agrafă iar în cealaltă îi cădea pe umăr, unduindu-se atunci când își mișca mâinile sau capul, toate, au făcut ca Alexandru să exclame: - Ce frumoasă ești! Se apropie de ea, îi luă mâna și i-o sărută. Gheorghe ieși din bucătărie
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
armată a IRA. Marie se ridică brusc, răsturnînd În trecere cîteva picături de cafea. - Asta e! exclamă ea. Știam eu că ceva mi-a scăpat! Scotoci În dosarul spargerii de la banca Hostier, trase afară un teanc de foi prinse Împreună cu agrafe și le puse În fața lui Lucas. - E raportul pe care Franck mi l-a trimis prin fax cînd m-am dus la far să-l interoghez pe Ryan. Uită-te. Arătă colțul din stînga sus. - E marcat aici că raportul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
stăteau complet nemișcați, ca și cum ar aștepta declicul unei camere foto. Într-o grimasă colectivă, copiii, cu părul alb și ovalele fețelor distorsionate, cu gura expandată și colțurile ridicate înspre urechi, râdeau cu gurile arcuite, râdeau din ochii alungiți ca niște agrafe. Și, în nemișcarea lor, numai râsul se propaga de la unul la altul, ca o respirație. Tonuri de portocaliu, arămiu, galben și arareori verde se întrețeseau și formau noi nuanțe cu modificările de lumină. Lumina se metamorfoza cu fiecare popas al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Poate... Dar nu l-am invitat, se grăbi el să precizeze. Roși. Dacă vrea, de ce nu. Poate veni cu tine, la urma urmei... Se străduia să-și ascundă nemulțumirea. Îl vei convinge să nu plece cu mâna goală, presupun... O agrafă de păr, un sutien... Ziceai că vinzi tablouri... Pe nesimțite, se apropiară de garsoniera Iolandei. Blocul semăna cu o cazarmă trecută În rezervă și ea Îl ocolea ori de câte ori i se ivea prilejul. Mansarda lui Petru fusese până ieri refugiul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mă asigur că ticălosul nu-i acasă. Douăzeci de țârâituri rămaseră fără răspuns. M-am îndreptat agale spre clădire, am găsit la parter o ușă pe a cărei fantă pentru scrisori scria „Vogel“, m-am aplecat și am învârtit o agrafă în gaura cheii, apoi am intrat. Odată ajuns înăuntru, mi-am ținut răsuflarea, așteptându-mă cumva să mă trezesc cu un câine de luptă care să-mi sară la beregată. M-am uitat la cadranul fosforescent al ceasului de la mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Park, îmi tot spuneam: doar de data asta, doar ca să intru din nou înăuntru. În timp ce băteam la ușă, chiar mă convinsesem. Apoi Madeleine apăru în prag, îmbrăcată în rochia neagră de mătase și cu părul pieptănat în sus, prins cu agrafa galbenă. Am întins mâna spre ea. S-a tras înapoi, și-a desfăcut părul și l-a lăsat să-i cadă pe umeri. Nu, nu încă. Doar așa te mai pot ține lângă mine. IV Elizabeth CAPITOLUL DOUĂZECI ȘI NOUĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lor și să le acopăr complet. De îndată ce mi-am aranjat hogeacul, m-am dus să caut niște articole de recuzită. La Western Costume am găsit o perucă ciufulită, neagră ca pana corbului, iar într-un magazin second-hand de pe Boulevard o agrafă galbenă. M-a apucat din nou un tremur nervos - mai rău decât înainte. M-am dus la Firefly Lounge, cu speranța că încă mai funcționează cu aprobarea celor de la Moravuri, de la secția din Hollywood. O privire rapidă aruncată înăuntru m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
o să mă lovești... a zis ea. Nu vorbi, am întrerupt-o eu. I-am îndreptat peruca, îndesându-i părul castaniu, lung și moale sub ea. Improvizația nu era deloc reușită: Lorraine arăta ca o prostituată ciufulită. Când i-am înfipt agrafa în coafură, ca să i-o mai aranjez puțin, fata începu să tremure din cap până-n picioare. N-am reușit decât să smulg niște șuvițe negre și uscate ca paiele, care acum atârnau într-o parte, de parcă tipa asta ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de ceilalți fără să se amestece totuși cu ei. Rămânea puțin mai departe și asculta; absent, ca praful pe mobile. Nu vorbea aproape cu nimeni. Își strânsese în cameră, într-o cutie veche de conserve, tot felul de fleacuri, nasturi, agrafe, penițe, ace, de care, zicea, putea să aibă nevoie într-o zi și se supăra foc dacă îndrăznea cineva să-i scormonească prin ele. „Feriți bijuteriile Coroanei”, râdea Mopsul, țuguindu-și buzele otrăvite. În general era lăsat în pace și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cărora se promenada, nu mai pridideau să se ivească, la intuiție, țațe felurite, gătite ba în papuc cu talpa moale și capișonul de pluș, ba în rochițe de casă cu panglici și șiretlîcuri, în halate bălțate din crep înflorat, cu agrafe și piepteni botoși, zburătăciți prin conciurile sfărâmate, aținîndu-se în mână ba cu bătătorul de covoare, ba cu levata, schimonosindu-se ca și cum s-ar fi nimerit prin preajmă doar pentru a-și aerisi lenjeria de pat sau chiar atunci s-ar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
139 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Una peste alta, singurul rezultat pozitiv a fost că băieții de la noi din cartier au cam început să deschidă ochii la fete. În câteva luni deveniseră specialiști în sub câte forme viețuiește agrafa, cum e îmbrăcată și cu ce se dichisește o puștoaică și sper că toată viața au ținut-o așa. Mă mai întîlnesc cu câte unul care-mi mărturisește: - Preafericitule, dacă ai agățat vreo femeie și vrei să știi din primele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în cadă, sub coadă, și pe ea. Ceasul e scos. Mărunțișul îl țin pe magnet. E în torpedou. Tijă metalică, slavă Domnului, ioc... Ia stai așa! Nu mi-a făcut cadou Măriuca, bănuțul de la Matei Basarab, ce e prins, cu agrafe, de elasticul de la chiloți?! Fermecătoarea, într-adevăr, îi dăruise o splendidă piesă de lenjerie, de atlaz, cu găitane de mătase, prinse în față printr-o pafta de aur, lăcuită în nestemate, ce aparținuse, pe vremuri, rafinatului domnitor Matei Basarab. Paftaua
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai puțin o simplitate a luxului decât un lux al simplității. Există și un alt fel de eleganță; Însă aceasta reprezintă doar vanitatea exprimată prin toaletă. Datorită ei, unele femei poartă stofe bizare numai pentru a fi remarcate; sau folosesc agrafe cu diamante pentru a prinde un nod și Își pun câte o pafta strălucitoare peste fundă; În același mod În care unii martiri ai modei, oameni cu o rentă de o sută de ludovici, care stau Într-o mansardă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
din vinil, cu talie joasă, un tricou micuț și strâmt care avea inscripționat pe piept „Barbie is a slut!“1 și un pulover cu nasturi, din material plușat. Mi-am prins părul în vârf de cap cu o grămadă de agrafe lucitoare. După care, m-am dus la baie și mi-am dat cu niște ruj ciocolatiu. Eram gata să dau piept cu lumea. Dacă ea era gata să dea piept cu mine, asta era altă poveste. *** Am parcat lângă intrarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu capetele apropiate, la sfat. Unul dintre ei tot arunca priviri către grupul nostru. —Sam? zise Ben, aplecându-se și ridicând ceva de pe podea. Cred că ți-a scăpat ceva. Își întinse palma către mine. Pe ea se afla o agrafă de păr, argintie, cu o steluță de diamant la capăt. Era o bijuterie micuță și foarte drăguță și-mi dădeam seama foarte bine de ce credea că este a mea; si eu aveam câteva asemănătoare. Doar că nu era. MM era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
se afla în acel moment acolo sus și probabil că ar fi arătat ca un travestit dacă ar fi purtat sclipici. Așa, rămânea numai Tabitha, iar ea purta costum. În plus, nu înaintase așa de mult pe platformă. Am lăsat agrafa de păr o clipă în mâna lui Ben, așteptând să văd dacă era altcineva care să o identifice ca fiind ceva ce le căzuse din buzunar. Nimeni n-a spus nimic, deși MM și Matthew, care erau imediat în spatele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de ani. Își răsuci capul către MM și Matthew, iar privirea lui se lovi și de mine pe drum. Era clar ce insinua. Steve considera că cineva care era implicat în realizarea Visului era de vină. Am strâns în palmă agrafa din buzunar, pipăind vârfurile steluței de diamant din mijlocul palmei mele. Mai rău era că, după mine, ar fi putut avea dreptate. Capitolul nouăsprezecetc "Capitolul nouăsprezece" Cum era de așteptat, cele mai multe suspiciuni erau direct legate de zâne. Se cunoștea ostilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
s-au strâns aici. Când am văzut că Sophie se răsese în cap mi-am adus aminte de un lucru pe care trebuia să-l fac. —A, Violet. Mi-am dus mâna la ceafă și am scos una dintre nenumăratele agrafe care-mi susțineau buclele. — Cred că asta e a ta. Lui Violet i se lumină fața. —Minunat! Am căutat-o peste tot! zise ea, luându-mi-o din mână. Am două la fel. Am crezut că am pierdut-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]