3,907 matches
-
directorii camerelor agricole județene. Aici, Ion Hudiță le-a declarat că guvernul se decisese să realizeze, până în primăvară, reforma agrară. În curând - comunica el - vom pune la punct liniile mari ale exproprierii și împroprietăririi. „Suntem hotărâți să facem o reformă agrară radicală“81 - a precizat ministrul. S-ar părea că hotărârea lui Hudiță nu era împărtășită de întreaga conducere național-țărănistă, de vreme ce, câteva zile mai târziu, ziarul „Dreptatea“ își exprima îndoiala că înfăptuirea reformei agrare în primăvară ar fi putut conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împroprietăririi. „Suntem hotărâți să facem o reformă agrară radicală“81 - a precizat ministrul. S-ar părea că hotărârea lui Hudiță nu era împărtășită de întreaga conducere național-țărănistă, de vreme ce, câteva zile mai târziu, ziarul „Dreptatea“ își exprima îndoiala că înfăptuirea reformei agrare în primăvară ar fi putut conduce la executarea tuturor însămânțărilor pentru a se asigura pâinea necesară populației 82. Publicarea programului de guvernare al Frontului Național Democrat, la 29 ianuarie 1945, cu precizări privitoare la normele exproprierii și împroprietăririi, care contraveneau
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1945, oficiosul național-țărăniștilor, „Dreptatea“, considera nefirească atât procedura Frontului Național Democrat, cât, mai cu seamă, introducerea de către comuniști a termenului de „confiscare“ a marilor proprietăți funciare rurale, care nu avea nici un fundament legal. Partidul Național-Țărănesc - scria ziarul - are programul său agrar bine definit, dar a preferat să discute problema în cadrul comisiei. Dacă F.N.D. renunță la această procedură de dezbatere, P.N.Ț. își va concretiza concepția printr-un proiect de lege, pe care îl va publica în curând 83. Principiile exproprierii și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
printr-un proiect de lege, pe care îl va publica în curând 83. Principiile exproprierii și împroprietăririi enunțate în programul de guvernare al F.N.D. au fost întâmpinate cu critici violente, în special din partea formațiunilor politice și a organizațiilor potrivnice reformei agrare: Partidul Național Liberal, Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România și Academia de Agricultură. De exemplu, conducerea acesteia din urmă le contesta global și atrăgea atenția, într-un memoriu adresat regelui, asupra pericolelor ce le puteau determina acestea asupra viitorului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
altul 10 hectare, adică de zece ori mai mult. Inegalitatea va părea prea mare și prea izbitoare. Judecând numai din acest punct de vedere, sfârșitul nu poate fi altul decât «omul și pogonul»“84. 80 Gabriel Țepelea, Atitudini în problema agrară, în „Ardealul“, 16.II.1945. 81 „Timpul“, 29.I.1945. 82 „Dreptatea“, 29.I.1945. 83 Idem, 31.I.1945. • A.N.I.C., fond Casa regală Mihai I, dosar 40/1945, f. 52-54. În același timp, comuniștii anunțau, prin presa controlată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
31.I.1945. • A.N.I.C., fond Casa regală Mihai I, dosar 40/1945, f. 52-54. În același timp, comuniștii anunțau, prin presa controlată de ei, că grupările componente ale Frontului Național Democrat erau hotărâte să realizeze cât mai urgent reforma agrară. La 31 ianuarie 1945, oficiosul Partidului Comunist din România, ziarul „Scânteia“, afirma că Frontul dorea să rezolve problema agrară pe cale de lege, dar că pentru aceasta era necesar ca el să formeze guvernul 85. Trei zile mai târziu, același ziar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
anunțau, prin presa controlată de ei, că grupările componente ale Frontului Național Democrat erau hotărâte să realizeze cât mai urgent reforma agrară. La 31 ianuarie 1945, oficiosul Partidului Comunist din România, ziarul „Scânteia“, afirma că Frontul dorea să rezolve problema agrară pe cale de lege, dar că pentru aceasta era necesar ca el să formeze guvernul 85. Trei zile mai târziu, același ziar își intitula în mod semnificativ unul din articole În 45 de zile trebuie făcută reforma agrară 86. În ședința
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
să rezolve problema agrară pe cale de lege, dar că pentru aceasta era necesar ca el să formeze guvernul 85. Trei zile mai târziu, același ziar își intitula în mod semnificativ unul din articole În 45 de zile trebuie făcută reforma agrară 86. În ședința din 10 februarie 1945, secretarul Comisiei pentru studiul reformei agrare, D. Ghițulescu, a expus punctele de vedere exprimate în ședințele subcomisiilor de către reprezentanții organismelor politice, economice și științifice, conchizând că „toți sunt în general pentru o reformă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ca el să formeze guvernul 85. Trei zile mai târziu, același ziar își intitula în mod semnificativ unul din articole În 45 de zile trebuie făcută reforma agrară 86. În ședința din 10 februarie 1945, secretarul Comisiei pentru studiul reformei agrare, D. Ghițulescu, a expus punctele de vedere exprimate în ședințele subcomisiilor de către reprezentanții organismelor politice, economice și științifice, conchizând că „toți sunt în general pentru o reformă agrară, dar nu toți văd rezolvarea tuturor aspectelor acestei mari reforme numai prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
86. În ședința din 10 februarie 1945, secretarul Comisiei pentru studiul reformei agrare, D. Ghițulescu, a expus punctele de vedere exprimate în ședințele subcomisiilor de către reprezentanții organismelor politice, economice și științifice, conchizând că „toți sunt în general pentru o reformă agrară, dar nu toți văd rezolvarea tuturor aspectelor acestei mari reforme numai prin expropriere sau împroprietărire. Din expunerile tuturor se vede că greutatea se pune pe lotul economic, pe producție și pe plasarea brațelor de muncă rămase disponibile în agricultură, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a rostit ministrul Ion Hudiță, care s-a pronunțat pentru reformă, avertizând că guvernul era, totuși, conștient de dificultățile ce urmau prin aplicarea ei. După ce a mulțumit membrilor comisiei pentru datele adunate, care urmau a fi folosite la elaborarea legii agrare, Hudiță s-a transformat în purtător de cuvânt al Partidului Național țărănesc. Ca și guvernul, - declara el - partidul din care făcea parte ajunsese la concluzia că o nouă expropriere devenise inevitabilă, cu toate că își dădea seama de obstacolele ce trebuiau depășite
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de lege elaborat de Cercul de studii al partidului, pentru a servi ca bază de discuție, spre a fi propus apoi, dacă era însușit de membrii ei, guvernului 88. Proiectul național-țărăniștilor avea 26 de articole, ca, de altfel, și legea agrară a comuniștilor care va fi promulgată la 23 martie 1945. Expunerea de motive, semnată de prof. Gh. Zane, preciza că P.N.Ț. urmărea „transformarea radicală a marii proprietăți de exploatare a muncii țărănești în proprietate de muncă țărănească“89. Proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
hectare în zonele de deal și de munte și peste 50 hectare în regiunile de șes; exproprierea totală a pământului aparținând cetățenilor români refugiați în țările cu care România se afla în stare de război, proprietățile celor • Pavel Chirtoacă, Reforma agrară trebuie realizată imediat, în „Scânteia“, 31.I.1945. 86 „Scânteia“, 3.II.1945. • A.N.I.C., fond Uniunea Centrală a Sindicatelor Agricole din România, dosar 195/1945, f. 123; „Argus“, 12.II.1945; „Timpul“, 12.II.1945; „Semnalul“,13.II.1945
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
acestui principiu și încadrată în unități cooperatiste. Vom putea, printre altele, să scoatem astfel mai ușor proprietatea țărănească din faza culturii cerealiere, ridicând-o către culturi mai rentabile, țintă care trebuie să fie una din preocupările fundamentale ale politicii noastre agrare“91. Proiectul național-țărăniștilor a fost întâmpinat cu ostilitate de organizațiile potrivnice reformei, generând cele mai severe critici din partea reprezentantului Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole din România, ing. Alexandru Garoflid, fiul lui Constantin Garoflid. Unul din numeroasele capete de acuzare aduse
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după modelul colhozurilor sovietice devenise o modă, fiind apelată mai des de moșieri decât de comuniști, care, cel puțin în acea perioadă, s-au abținut de la o asemenea propagandă, cazurile în care unii mari proprietari au respins ideea copierii organizației agrare din U.R.S.S. fiind destul de rare92. Singurele prevederi ale proiectului P.N.Ț., care fusese redactat în condițiile incitării țăranilor de către comuniști și Frontul plugarilor de a împărți pământurile moșierești, anume: acordarea unei despăgubiri proprietarilor expropriați și amânarea aplicării reformei agrare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
agrare din U.R.S.S. fiind destul de rare92. Singurele prevederi ale proiectului P.N.Ț., care fusese redactat în condițiile incitării țăranilor de către comuniști și Frontul plugarilor de a împărți pământurile moșierești, anume: acordarea unei despăgubiri proprietarilor expropriați și amânarea aplicării reformei agrare până la sfârșitul războiului, au întâlnit adeziunea unanimă a reprezentanților moșierimii și a susținătorilor lor, nu însă și pe aceea a delegaților grupărilor politice de stânga, care solicitau confiscarea imediată a moșiilor și care incitau în permanență pe țărani să le
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu cât presa care îi sprijinea pe comuniști îl învinuia tocmai pe temeiul faptului că acorda o atenție exagerată fermelor model. Dar moșierii au rămas, la fel ca și în întreaga perioadă interbelică, la fel de refractari față de orice restructurare a edificiului agrar, invocând vechile motive care glorificau rolul social și economic al marii proprietăți. Național-țărăniștii erau conștienți, ca și reprezentanții moșierilor, ai Partidului Național Liberal și marea majoritate a economiștilor, ca, de altfel, și mulți dintre liderii Partidului Comunist, de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vechile motive care glorificau rolul social și economic al marii proprietăți. Național-țărăniștii erau conștienți, ca și reprezentanții moșierilor, ai Partidului Național Liberal și marea majoritate a economiștilor, ca, de altfel, și mulți dintre liderii Partidului Comunist, de faptul că reforma agrară, indiferent de formula încercată de legiuitor, ar fi fost urmată de o criză de adaptare, cu consecințe imediate asupra producției agricole, despre care presa lor a atras atenția în repetate rânduri. Problema pusă astfel însemna, însă, că exproprierea și împroprietărirea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
niciodată, întrucât, oricând, transferul de proprietate ar fi generat o criză de adaptare. Tocmai de aceea, național-țărăniștii și-au completat proiectul cu o serie de măsuri de consolidare a proprietății țărănești, care aveau menirea să atenueze consecințele nedorite ale reformei agrare. Singurele care ignorau acest aspect sau, mai exact spus, nu vroiau să-l recunoască în mod public au fost formațiunile aflate în sfera de influență a partidului comunist. Astfel, într-un interviu acordat de unul din liderii Frontului plugarilor, Romulus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în această comisie chiar din clipa când a luat ființă. Reprezentanții săi au participat efectiv la lucrările comisiei și și-au spus punctul de vedere în toate domeniile. F.N.D.-ul n-are însă încredere că guvernul actual va înfăptui reforma agrară. Vă aduc la cunoștință că reprezentanții săi se retrag din comisia de reformă agrară. Ei își mențin punctul de vedere expus în programul de guvernare“94. Ministrul agriculturii și domeniilor a apreciat declarația lui Romulus Zăroni cu atât mai nejustificată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
efectiv la lucrările comisiei și și-au spus punctul de vedere în toate domeniile. F.N.D.-ul n-are însă încredere că guvernul actual va înfăptui reforma agrară. Vă aduc la cunoștință că reprezentanții săi se retrag din comisia de reformă agrară. Ei își mențin punctul de vedere expus în programul de guvernare“94. Ministrul agriculturii și domeniilor a apreciat declarația lui Romulus Zăroni cu atât mai nejustificată, cu cât ea era făcută tocmai într-un moment în care P.N.Ț. stăruia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mențin punctul de vedere expus în programul de guvernare“94. Ministrul agriculturii și domeniilor a apreciat declarația lui Romulus Zăroni cu atât mai nejustificată, cu cât ea era făcută tocmai într-un moment în care P.N.Ț. stăruia pentru reforma agrară și când guvernul anunța că intenționa să o realizeze 95. Oricum, retragerea fusese dinainte hotărâtă de conducerea comunistă, căci, în aceeași zi, comitetul central al Frontului plugarilor afirma, în manifestul dat publicității, că de la guvernul aflat la putere, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
conducerea comunistă, căci, în aceeași zi, comitetul central al Frontului plugarilor afirma, în manifestul dat publicității, că de la guvernul aflat la putere, în care cei mai mulți miniștri trimiși de Partidul Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc nu doreau împroprietărirea țăranilor, o reformă agrară era greu de așteptat 96. Câteva zile mai târziu, „Scânteia“ lăsa a se înțelege că, prin îndemnul la ocuparea pământurilor moșierești, dezbaterea problemei în Comisia pentru studiul reformei agrare nu își mai avea rostul. „Până acum s-a discutat, s-
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Național Liberal și Partidul Național-Țărănesc nu doreau împroprietărirea țăranilor, o reformă agrară era greu de așteptat 96. Câteva zile mai târziu, „Scânteia“ lăsa a se înțelege că, prin îndemnul la ocuparea pământurilor moșierești, dezbaterea problemei în Comisia pentru studiul reformei agrare nu își mai avea rostul. „Până acum s-a discutat, s-a scris, s-au ținut discursuri; acum e timpul de trecut la fapte. Comitetele sătești au de îndeplinit unul din cele mai mari și mai grele roluri, să înfăptuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
își mai avea rostul. „Până acum s-a discutat, s-a scris, s-au ținut discursuri; acum e timpul de trecut la fapte. Comitetele sătești au de îndeplinit unul din cele mai mari și mai grele roluri, să înfăptuiască reforma agrară... Pentru aceasta ele n-au nevoie de statisticile lui Cipăianu, Lazăr Iliescu ș.a. Țăranii cunosc toate moșiile, cunosc și cât de mari sunt; trecerea pământului • „Finanțe și industrie“, 11.II.1945. Vezi și punctele de vedere în legătură cu reforma agrară și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]