1,673 matches
-
spate și bărbații cu fața spre ele. Cum Aurel pregătise din timpul zilei această escapadă, au găsit în trăsură o sticlă de șampanie și paharele necesare. Trăsura a pornit spre amuzamentul trecătorilor și al turiștilor cazați la hotel care aplaudau alaiul de parcă era un atelaj princiar. Adevărul era că stăpânul atelajului se străduise ca acesta să arate cât mai special. Pe harnașamentul celor doi cai aveau prinși clopoței care sunau la orice mișcare a cailor. Turiștii, pe lângă care trecea trăsura, întorceau
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373126_a_374455]
-
pasiunea pentru textile și cea pentru iubitul ei. Cei doi mi se par coborați parcă din timpuri imemoriale, iar eu asist muta la acest spectacol unic. Pare că cerul a deschis o portiță în casa această și și-a trimis alaiul de Sânziene și fecioare frumoase pentru a asista la această sărbătoare rurală, a frumuseții și splendorii rustice. Se încheie astfel o zi specială, în care Marius mă uimește din nou în cerdacul casei, recitând poezii scrise de autori populari bănățeni
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Acasa > Poezie > Imagini > A PLECAT... Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1693 din 20 august 2015 Toate Articolele Autorului A plecat pe fugă Vara Cu alaiul ei de soare, În mătasea de porumb Dimineața mai răsare! Doar în poala unui câmp Îi văd urma de dogoare Și-a lăsat culorea aprinsă, Într-o inimă de floare. A îmbrăcat în zale verzi, Toți copacii din grădină, Printr-
A PLECAT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373433_a_374762]
-
Ediția nr. 1690 din 17 august 2015 Toate Articolele Autorului Vară să mă vindeci cu iubirea ta Să dezlegi și nodul ăsta de vei vrea Arșița tăcerii să se potolească, În noi bucuria casă să-și zidească! Să treci cu alai de flori efemere, Gingășia lor să ne dea putere Freameatul acesta fă să fie viu, Cât mai este cale, cât nu-i prea târziu... Și trimite ploaie, pământul o cere Îl aud în noapte plânge cu durere, Crapă pe la colțuri
VARĂ... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373427_a_374756]
-
Surâs de vis brodat cu clar de lună Și îmbăiat cu lacrimi dulci stelare Mi-a scris răvaș cu mâna-i de lumină Având pecetea razelor solare. Geana albastră a nopților de mai Înveșmântată-n dimineți astrale, A-ncondeiat al dragostei alai Pe pânza unei vieți nemuritoare. Asemeni râului vieții ce străbate Dimensiunea nemuririi oglindită-n el Poetul prin versuri viața își împarte În cupele cuvântului din cer. Cluj Napoca 18 august 2015 Spune Spune frunzei, să mai aștepte pe ram! Să nu
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
alegem calea de urmat. Trăind frenetic, nu ar fi păcat Să pierdem totul, inclusiv cultura? Cu ocupații-adesea inutile, Pierdem și sufletele, rând pe rând, Ne îndreptăm, bezmetici, spre mormânt, Noi, bietele ființe versatile. Privim la cer și așteptăm să zboare Alai de îngeri, să ne ia pe-aripi. La Dumnezeu, cu ură, știi să țipi, Dar te-ai rugat Lui să te-ajute, oare? Prin bezna unei lumi ce se distruge, Tu, omule, noi, oameni, încotro? Mâine vom fi țărână, apropo
GOANA DUPĂ NIMIC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373587_a_374916]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > DE ÎNĂLȚARE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1995 din 17 iunie 2016 Toate Articolele Autorului În cântecul senin Al înălțării tale , Mă înfășor cuprinsă De iubire . Cu-alai de îngeri , Sfântă ta oștire , Mă înfrățesc , Să te conduc spre ceruri . Azi e deschisă Ușa slavei tale , Din norii albaștrii Se-aud cântări . Miros de mir Plutește peste zări, Iar oastea îngereasca Îți dă onoare . Să fi slăvit , Ales
DE INALTARE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373605_a_374934]
-
de regină Pădurea, ca-n povestea de demult Și capătă pământul o lumină De diamante albe strălucind. Sub gheața rece scapătă izvorul, Tot clipocindu-și cântecul duios, Își toarce iarna fulgii în fuiorul Covorului regal întins pe jos. Ce maiestuos alai prin curți se-adună, Pe câmpuri îmbrăcând mantale noi! Povești la gura sobei iar răsună. Se-ntorc din cărți ai iernilor eroi. E noapte. Iese luna în înalturi Și scărțâie zăpada sub picior, Ia forme promoroaca de pe garduri Sculptată de
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Se-mbracă-n straie-alese de reginăPădurea, ca-n povestea de demultși capătă pământul o luminăDe diamante albe strălucind.Sub gheața rece scapătă izvorul, Tot clipocindu-și cântecul duios,Își toarce iarna fulgii în fuiorulCovorului regal întins pe jos.Ce maiestuos alai prin curți se-adună,Pe câmpuri îmbrăcând mantale noi!Povești la gura sobei iar răsună.Se-ntorc din cărți ai iernilor eroi.E noapte. Iese luna în înalturiși scărțâie zăpada sub picior,Ia forme promoroaca de pe garduriSculptată de Maestrul artelor
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Acasa > Poezie > Familie > POEM Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1318 din 10 august 2014 Toate Articolele Autorului Mă plimbam prin parcuri, grea e așteptarea..., Eu știam că vii cu alai de flori, Căutam în august, umbra și răcoarea Și vorbeam cu tine, noaptea până-n zori! Îți spuneam povești, cu prinți și prințese, Zânele frumoase nu lipseau defel, Prin castele - gânduri visele frumoase, Tu erai puternic ca un templier. Îi spuneam
POEM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371356_a_372685]
-
am fost că te-am iubit! Unde-i oare viața noastră? Unde-i oare viața noastră Ce-am visat-o din pruncie? Unde-s zilele senine Clocotind de bucurie? Unde s-a ascuns iubirea Ce ne-a legănat cândva Cu alaiul ei de doruri Ce nicicând nu-l vom uita? Spune-mi...oare unde-i visul Ce în viață ne-nsoțea Și-acea pace dulce, sfântă Ce în noapte ne veghea? Vreau să știu unde-i credința Și speranța și iubirea... Unde
UNDE-I OARE VIAŢA NOASTRĂ? de MARIA LUCA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371450_a_372779]
-
căderii, doi câte doi, Eu, astăzi, sunt frumoasă mireasă a iernii, E nuntă mare și rece, iar mirii tăcerii doar noi. Privește-mă, iubite, cum ninge-a tristețe Și-ngenunchiată cum stau sub zăpadă, Ninge-a disperare dar oaspeții vin cu alai, La nunta noastră spre cer, să ne vadă. Privește-mă cum ninge cu doruri pierdute Și vezi, cum albul prea alb... mă orbește, Arată-mi pistă de vals, căci vreau să mă-nalț, Nu ma atinge, că-s rece, doar
PRIVEȘTE-MĂ CUM NINGE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371489_a_372818]
-
mă orbește, Arată-mi pistă de vals, căci vreau să mă-nalț, Nu ma atinge, că-s rece, doar glăsuiește! Privește-mă cum ninge cu gânduri a ducă Și în oftat cum dispar sub adâncii nămeți Și cum lunec cu alaiul sub umbre-nghețate, Rănită de așchiile preschimbate-n săgeți. Privește-mă, iubite, cum ninge-n furtună Și cum fulgii că de plumb mă lovesc, Privește-mă și spune-mi calea cea bună, Din miile de cărări ce-n cale mi
PRIVEȘTE-MĂ CUM NINGE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371489_a_372818]
-
mai greu a fost să o pun în aplicare. La un moment dat o muscă m-a pișcat pe ceafă. Cu un gest reflex, am omorât-o. Mare greșeală, în următoarea jumătate de oră s-a format în jurul meu un alai de înmormântare care m-a însoțit pînă la cascadă. Cascada - în sfârșit am ajuns la ea. În acel moment, toată oboseala a pierit. Nu pentru că ar fi arătat nemaipomenit. Dar noi - noi eram niște învingători, tineri, puternici, veseli, cărora nu
CASCADA de DAN NOREA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371569_a_372898]
-
un an, devenim tot mai goi, ( ne-am ales proprii noștri călăi ) justiția cea oarbă mai prinde vreodoi derbedei, ( îi face scăpați pe băieții cei răi ) iar știrile șocante ne ține-n loc pe display, mai trece o capră, însă alaiul privește la noi, cum tragem buhaiul... așadar, adevăru-i undeva prin boscheți, în timp ce poporul așteaptă să-i crească bureți, deci... decembrie deja e în toi și sîntem mai plini de griji și nevoi, Crăciunul iar vine cu becuri colorate, dar nu
DECEMBRIE DEJA E ÎN TOI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374984_a_376313]
-
ude iar obrajii cu lacrimi și cu ploi. Și-aduce în vârtejuri frunziș uscat și veșted, Așează strai de brumă pe parcuri și alei Și-un fir de lămâiță îți pune iar pe creștet Și-n gene iar îți prinde alai de funigei. Sosește iarăși toamna cu limba amăruie, Cu serile tăcute și pline de năluci Și-ți toarnă în odaie mireasmă de gutuie Și lângă soba caldă îți pune-un coș cu nuci. Pe-aripa înghețată a vântului ce geme
TOAMNA CARE VA SOSI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373851_a_375180]
-
din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Reabilitare (pseudo)termică Într-un colț din lumea mare, Într-un orășel discret, Un primar, băiat deștept, S-a gândit la o lucrare Pentru simplii cotizanți, Aliați, sau opozanți. Le propuse așadar, Cu alai și pompă multă, Calm bătîndu-se pe burtă, Ca să le aducă-n dar O mândrețe de lucrare : Termoreabilitare. Cum un cal la dinți nu face Să îl cauți, de-l primești, Le-a servit la toți povești, Și tratați drept dobitoace
REABILITARE (PSEUDO)TERMICĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373865_a_375194]
-
în veșminte negre i-au servit cu prăjituri, cozonac, țuică, vin sau suc. În a treia zi, a avut loc procesiunea de înhumare. După slujba din casă, sicriul a fost scos de patru bărbați puternici, apoi pus în dric. Întregul alai s-a deplasat încet pe străzi către biserică. Preoții și cântăreții i-au urmat pe cei ce purtau steagul bisericesc, sfeșnicul cu lumânări și crucea de lemn. După dânșii urma cortegiul funerar cu dricul împodobit cu coroane de flori, apoi
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
încet pe străzi către biserică. Preoții și cântăreții i-au urmat pe cei ce purtau steagul bisericesc, sfeșnicul cu lumânări și crucea de lemn. După dânșii urma cortegiul funerar cu dricul împodobit cu coroane de flori, apoi rudele apropiate și alaiul care o conducea pe ultimul drum pe decedată. Bocitoarele satului își făceau datoria și o jeleau după un vechi ritual. La răscruci, preoții se opreau, făceau o scurtă slujbă, apoi o femeie arunca cu pumnul bani în monezi în toate
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
cocoțate pe niște picioare de barză, prelungite de pantofii tot prăzulii și cu tocuri, nu glumă, captând teribil aenția pofticioșilor privitori. -Să trăiți! Am plăcerea, Domnule Ghioca, să vă servesc în astă seară! Șefu’ se ridică pe minută, urmat de alaiul celor trei. Subalternii, rămași ca la dentist, începură să colprteze prilejuita descoperire: Are cunoștințe Șefu’, nu glumă! Revenit, acesta se scuză pentru lipsa lui de câteva clipe. Făcuse comanda pentru bere și ceva de gustat, să le stârnească setea. Neuitând
GRAFFITI (FINAL) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373927_a_375256]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > POETA LUCIA SILVIA PODEANU A PLECAT CĂTRE CERURI!... Autor: Gheorghe Stroia Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului Astăzi dimineață, după o lungă și grea suferință, a plecat către ceruri, să întregească alaiul îngerilor Domnului, poeta, prozatoarea și eseista novăceană LUCIA SILVIA PODEANU. Cele șase volume ale sale de poezie, proză, eseu, vor sta mărturie peste timp a sensibilității, omeniei și dragostei cu care LUCIA i-a înconjurat pe oameni. Acum, la despărțire
POETA LUCIA SILVIA PODEANU A PLECAT CĂTRE CERURI!... de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374035_a_375364]
-
am simțit-o recent, în timp ce fotografiam curioasă cortegiul procesiunii de Paști din localitatea spaniolă în care locuiesc acum. Nimeni nu interzice fotografierea celebrelor „Procesiones” (care pot dura până la 13 ore!) dar sobrietatea participanților și gravitatea momentului seamănă leit cu experiența alaiului funebru din copilărie. Izbitoare e suprapunerea cu ”sicriul” împodobit bogat cu flori, de fapt un piedestal pe care e purtată statuia lui Isus, imortalizat în ipostaze de suferință crâncenă. Pentru Fiul Domnului, încă se mai practică străvechiul ritual, cu convoiul
PENINSULA PAŞTILOR de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1947 din 30 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375299_a_376628]
-
din 16 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce se despiatră, Te-aștep cu jind, Iisuse, ca să vii Și în cetatea ce mi-i vatră. Parcă Îți văd asina ce Te poartă Și-alaiul ce-Ți zidește temelii - E larmă, în surdină, de Florii, În inima-mi ce astăzi se despiatră, Aud cântările în chinovii, Simt că învie Marea Moartă, Aclamă vocile, cu mii și mii, Ghicind că Jertfa-Ți le e soartă. E
RONDEL, DE FLORII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371804_a_373133]
-
părea că vine de foarte departe, așa de singură mă simțeam, izolată în gândurile mele triste. Mi-aminteam vremea când așteptam cu nerăbdare să primesc și să citesc un mesaj de la Ovidiu, dar acum era diferit, plăcerea aceea dispăruse în alaiul de miercuri seară odată cu strălucirea din ochii mei. Eram prea îndurerată acum, ca să mă bucure mesajele lui, găsindu-le nefirești, ca și cum veneau dintr-un loc îndepărtat, de la o persoană necunoscută care, cu certitudine, greșise destinatarul. Eram lipsită de noroc, îmi
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
sârbe și rusești.Ziua de 1 ianuarie se sărbătorește aducându-se jertfe de animale șioferindu-se fructe și miere în onoarea lui Janus, considerat zeul ușilor șiînceputurilor.Un alt obicei roman este procesiunea de numire a noilor consuli, fiindînsoțită de un alai în îmbrăcăminte albă care ajunge la templul lui JupiterCapitoliu.Anul Nou în Franța a început a fi sărbătorit la 1 ianuarie de abia subregele Carol al IX-lea, care în edictul de la Roussillon din 9 august 1564 astabilit începutul anului
ANUL NOU de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371818_a_373147]