1,092 matches
-
secundar: 1. Hidrocarburile alifatice și aromatice participă la aroma merelor (nnonacosan), legumelor (stiren) sau cimbrului (p-cimen). 2. Alcoolii (alifatici saturați și nesaturați) contribuie la aroma zmeurei, țelinei, ciupercilor sau castraveților. Alcoolii aromatici sunt incluși în aroma de ciuperci. 3. Aldehidele alifatice mai reprezentative în arome sunt hexanalul (căpșune, mere, tomate), tridecanalul (castraveți), trans 2 hexanalul (mere verzi, tomate, castraveți). Din seria aromatică, aldehida benzoică se găsește în migdalele amare și alune, iar benzofenona în struguri. 4. Dintre cetonele alifatice, acetoina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
contribuie la aroma zmeurei, țelinei, ciupercilor sau castraveților. Alcoolii aromatici sunt incluși în aroma de ciuperci. 3. Aldehidele alifatice mai reprezentative în arome sunt hexanalul (căpșune, mere, tomate), tridecanalul (castraveți), trans 2 hexanalul (mere verzi, tomate, castraveți). Din seria aromatică, aldehida benzoică se găsește în migdalele amare și alune, iar benzofenona în struguri. 4. Dintre cetonele alifatice, acetoina este un component al aromei strugurilor și pepenilor galbeni. Conținutul în alcooli, aldehide și cetone componente de aromă, evoluează pe parcursul maturării fructelor și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
trans 2 hexanalul (mere verzi, tomate, castraveți). Din seria aromatică, aldehida benzoică se găsește în migdalele amare și alune, iar benzofenona în struguri. 4. Dintre cetonele alifatice, acetoina este un component al aromei strugurilor și pepenilor galbeni. Conținutul în alcooli, aldehide și cetone componente de aromă, evoluează pe parcursul maturării fructelor și legumelor. La păstrarea merelor, temperaturile coborâte și atmosfera controlată reduc formarea substanțelor volatile. În condiții necorespunzătoare se formează alcooli (inclusiv etilic) și acetaldehidă, care contribuie prin acumularea lor la apariția
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
breakdown). La pepenii galbeni, conținutul în acetaldehidă și alcool etilic crește pe parcursul maturării. Butilenglicolul crește de cinci ori cantitativ, pentru a dispare la supramaturare, în timp ce acetoina se acumulează până la 0,75%. La tomate, castraveți și cartofi se constată acumularea de aldehide (la tomate în plus și alcooli), tot mai importantă pe măsură ce au înaintat în faze mai complete de maturare, contribuind la formarea aromei acestor produse într-o proporție determinantă. 5. Compușii fenolici ca timolul (cimbru, cimbrișor, măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
plantele tinere, conținutul este mai redus, compușii volatili au conținutul mai simplu și diversitate mai redusă. Organele de reproducere conțin compuși mai complecși, mai diverși, mai abundenți. Intensificarea respirației la maturare stimulează acumularea și formarea din hidrocarburi a compușilor oxigenați (aldehide, alcooli, cetone, acizi, esteri). Rolul enzimelor (esterazelor) în cadrul acestor procese este foarte important. Dacă sinteza substanțelor volatile are loc în frunze, înflorirea determină migrarea lor în flori și consumarea parțială. După fecundare, substanțele odorante se acumulează în fructe și semințe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
condiții obișnuite nu prezintă o pondere prea mare, deși se intensifică pe măsura maturării. În timpul păstrării unor produse ca merele, morcovii sau sfecla, deși se mențin condiții optime, se pot pune în evidență în 109 țesuturile lor cantități reduse de aldehidă acetică și alcool etilic, produși ai respirației anaerobe. În condițiile scăderii conținutului în oxigen al atmosferei sub 3%, respirația anaerobă se intensifică, alcoolul etilic se acumulează peste 0,3%, iar aldehida acetică peste 0,04%, cantități toxice care determină moartea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în evidență în 109 țesuturile lor cantități reduse de aldehidă acetică și alcool etilic, produși ai respirației anaerobe. În condițiile scăderii conținutului în oxigen al atmosferei sub 3%, respirația anaerobă se intensifică, alcoolul etilic se acumulează peste 0,3%, iar aldehida acetică peste 0,04%, cantități toxice care determină moartea celulelor. 8.2. Transpirația produselor horticole Generalități Produsele horticole se caracterizează în mod specific și prin conținutul lor mai ridicat în apă. Turgescența țesuturilor și desfășurarea normală a proceselor fiziologice se
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a celor aparținând parazitului. La aceste soiuri, sinteza poliglucidelor și proteidelor depășește depolimerizarea (hidroliza). Activitatea respiratorie se intensifică, la plantele rezistente pe o durată mai lungă, ca o reacție de împotrivire enzimatică la toxinele secretate de paraziți (amoniac, uree, acetonă, aldehide, alcooli, acizi, amine, mucopolizaharide, proteine). Celula se apără intensificând activitatea oxidativă, degradând toxinele, menținând integritatea structurilor sale și încercând să izoleze zona atacată prin țesuturi de apărare (cutină sau suber). Polifenoloxidazele oxidează substanțele fenolice, care polimerizează, formând chinone toxice pentru
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
funcționalizată. Banda de la 2990 cm-1 din fibrele de iută dispare în cărbunele activat, conducând la scăderea semnificativă a caracterului alifatic în acesta. În plus, și banda de la 1740 cm-1 prezentă în fibrele de iută a dispărut, indicând dispariția completă a aldehidelor și cetonelor saturate. Banda de la 1690 cm-1 a fost atribuită grupei aril cetonice, iar banda intensă de la 1580 cm-1 legăturii C=O a grupei carbonil din structura chinonică. Benzile de la 1170 și 1070 cm-1 sunt legate de deformarea legăturilor condensate
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
taninuri sau alți compuși fenolici. Toți acești componenți sunt compuși activi de schimb ionic. Lignina, al treilea component major al peretelui celular al lemnului este un material polimeric. Molecula de lignină este constituită dintr-un nucleu de fenilpropan. Vanilina și aldehida siringilică sunt alte două unități structurale de bază ale moleculei de lignină. Conținutul de lignină al lemnului de esență tare este de obicei în domeniul 18-25%, în timp ce pentru lemnul de esență moale variază între 25% și 30%. Taninurile sunt fenoli
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
de obicei în fizice și chimice. Gelurile fizice se formează prin diferite legături fizice și gelurile chimice se formează prin legături covalente ireversibile (geluri pe bază de chitosan funcționalizat covalent). Cei mai importanți agenți de funcționalizare utilizați pentru chitosan sunt aldehidele cum ar fi glioxal, formaldehidă și glutaraldehidă. Glutaraldehida (GLU) reacționează cu chitosanul și funcționalizează în mod inter- și intramolecular, prin formarea legăturilor covalente, în principal cu grupările amino ale polimerului. Principalul dezavantaj al glutaraldehidei îl reprezintă toxicitatea sa, chiar dacă prezența
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
procedura și gradul de funcționalizare. În condiții omogene, chitosanul este amestecat cu soluție de GLU după ce se dizolvă în soluție de acid acetic, în timp ce în cea eterogenă chitosanul solid se amestecă cu soluție de GLU. Se constată un raport optim aldehidă/chitosan pentru adsorbția colorantului, care depinde de modul de operare. Creșterea inițială a adsorbției colorantului a fost atribuită nivelelor scăzute de funcționalizare în precipitate, prevenind formarea aranjamentelor catenare strâns împachetate, fără o reducere semnificativă în capacitatea de îmbibare. Această creștere
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Viraraghavan, 2002b) s-a realizat prin diverse metode. Pentru grupa carboxil s-a recurs la tratarea cu metanol anhidru și acid clorhidric concentrat. Acest tratament conduce la esterificarea acizilor carboxilici conform reacției generale: RCOOH + CH3OH RCOOCH 3 + H2O Tratarea cu aldehidă formică și acid formic a avut drept rezultat modificarea grupelor funcționale amino, deoarece se produce o metilare a aminei conform reacției: RCH2NH2 RCH2N(CH3)2 + CO2 + H2O Modificarea grupelor funcționale fosfat a fost realizată prin tratarea cu (C2H5O)3P, în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
chimic a fost spălată și autoclavată 30 minute la 121șC și 18 psi, a fost uscată la 60-70șC, apoi sitată după mojarare și s-au selectat particulele ≤ 300 µm (Fu și Viraraghavan, 2002b). - Modificarea chimică a fungului R. arrhizus cu aldehidă formică În cazul fungului R. arrhizus s-a recurs la tratarea cu aldehidă formică a biomasei rezultate după creșterea într-un mediu de cultură, în condiții de dezvoltare optime. Miceliul de R. arrhizus a fost spălat cu apă distilată și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
a fost uscată la 60-70șC, apoi sitată după mojarare și s-au selectat particulele ≤ 300 µm (Fu și Viraraghavan, 2002b). - Modificarea chimică a fungului R. arrhizus cu aldehidă formică În cazul fungului R. arrhizus s-a recurs la tratarea cu aldehidă formică a biomasei rezultate după creșterea într-un mediu de cultură, în condiții de dezvoltare optime. Miceliul de R. arrhizus a fost spălat cu apă distilată și a fost tratat cu aldehidă formică 1%, timp de o oră, pentru inactivare
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
R. arrhizus s-a recurs la tratarea cu aldehidă formică a biomasei rezultate după creșterea într-un mediu de cultură, în condiții de dezvoltare optime. Miceliul de R. arrhizus a fost spălat cu apă distilată și a fost tratat cu aldehidă formică 1%, timp de o oră, pentru inactivare. Biomasa modificată spălată și uscată la 60șC a fost măcinată și cernută selctându-se particulele de 210-300 μm. Acestea au fost introduse într-o coloană și au fost utilizate pentru sorbție, în condiții
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
măcinată și cernută selctându-se particulele de 210-300 μm. Acestea au fost introduse într-o coloană și au fost utilizate pentru sorbție, în condiții dinamice (Aksu și al., 2006). - Modificarea chimică a fungului Penicillium chrysogenum cu polietilenimina (PEI) și reticulare cu aldehidă glutarică P. chrysogenum a fost cultivat pe plăci Petri pe un mediu solid de agar cu 3,9% dextroză (incubate 7 zile la 30șC). S-a însămânțat un mediu lichid sterilizat cu 3,2 105 spori fungici în 100 mL
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
nativă uscată s-au adăugat 100 mL de soluție 10% PEI/metanol. După agitare la temperatura de 30șC, timp de 24 ore, biomasa a fost filtrată și spălată cu metanol. Pentru reticulare s-a tratat cu o soluție apoasă de aldehidă glutarică 1,0% și s-a agitat la 30șC, timp de 20 minute. Biomasa modificată a fost spălată cu apă deionizată și uscată prin congelare (Low și al., 2008). Morfologia suprafeței biosorbenților pe bază de Penicillium chrysogenum a fost observată
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
poliamic pe suprafața biomasei conduce la o creștere a densității grupărilor carboxil. În prima etapă, pentru modificare s-a recurs la reticulare prin tratarea a 5,0 g biomasă naturală (uscată sub formă de pulbere) cu 500 mL soluție de aldehidă glutarică (0,5% în apă) și agitare la 160 rpm la temperatura camerei (25 ± 1șC) timp de 24 ore. Biomasa reticulată a fost spălată cu apă distilată și uscată prin congelare. În etapa a doua, un amestec din 150 mL
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
că polietilenimina (PEI) a fost grefată pe suprafața biomasei native prin interacțiuni cu aceste grupe. Picul reprezentativ carboxilic C=O se deplasează de la 1675 la1660 cm-1 și poate fi datorat suprapunerii C=O a acidului carboxilic cu C=O al aldehidelor (Figura 4.49). Aceasta dovedește prezența agentului de reticulare aldehida glutarică. În plus, picurile noi de la 1211, 1206 și 1207 cm-1 sunt caracteristice vibrației de întindere S=O. Cei trei coloranți studiați au în structura lor grupe de acid sulfonic
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
prin interacțiuni cu aceste grupe. Picul reprezentativ carboxilic C=O se deplasează de la 1675 la1660 cm-1 și poate fi datorat suprapunerii C=O a acidului carboxilic cu C=O al aldehidelor (Figura 4.49). Aceasta dovedește prezența agentului de reticulare aldehida glutarică. În plus, picurile noi de la 1211, 1206 și 1207 cm-1 sunt caracteristice vibrației de întindere S=O. Cei trei coloranți studiați au în structura lor grupe de acid sulfonic. Este evident că moleculele de colorant sunt într-adevăr adsorbite
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
conține în principal bacterii, protozoare și EPS. Peretele celulelor bacteriene, membranele externe ale celulelor protozoarelor eucariote și EPS sunt compuse din proteine, lipide, polizaharide și acizi nucleici. Compușii organici din nămolul aerobic neviabil granular au grupe de tip acid carboxilic, aldehidă, hidroxil, sulfhidril, fosfat și amino capabile de a reacționa cu coloranții prezenți în soluție. Rezultatele FTIR au arătat că principalele grupe chimice funcționale responsabile pentru biosorbția colorantului Acid Yellow 17 pe acest tip de biosorbent au fost amino, hidroxil, carboxil
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
prin adaosul uneia din următoarele substanțe: * bicromatul de potasiu: 1 g / litru lapte. Depășirea acestei cantități denaturează rezultatele metodei acido butirometrice de determinare a grăsimii (la fiecare 0,1% bicromat de potasiu adăugat, conținutul de grăsime crește cu 0,01%); * aldehida formică (soluție 40%): 1 ml / litru lapte. Denaturează rezultatele determinării titrului proteic cu ajutorul formolului; * acidul salicilic: 0,05% / litru lapte. Împiedică acidifierea laptelui timp de 5-6 zile; * apa oxigenată (soluție 30%): 2-4 ml / litru lapte; * clorura mercurică: asigură o foarte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
degresată a probei în litigiu (%). Apă adăugată (%) = (apă+lapte smântânit) (%) lapte smântânit (%) 1.5.2.4. Identificarea substanțelor conservante Pentru a împiedica fermentarea laptelui, se procedează la introducerea de substanțe conservante (interzise de legislația din țara noastră), ca de exemplu: aldehida formică, apa oxigenată, acidul salicilic, bicromatul de potasiu etc. a) Recunoașterea adaosului de aldehidă formică. Se utilizează formolul comercial, care, în proporție de 1/10.000, asigură conservarea laptelui timp de 7 zile; adăugat în proporție de 1/500, va
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
2.4. Identificarea substanțelor conservante Pentru a împiedica fermentarea laptelui, se procedează la introducerea de substanțe conservante (interzise de legislația din țara noastră), ca de exemplu: aldehida formică, apa oxigenată, acidul salicilic, bicromatul de potasiu etc. a) Recunoașterea adaosului de aldehidă formică. Se utilizează formolul comercial, care, în proporție de 1/10.000, asigură conservarea laptelui timp de 7 zile; adăugat în proporție de 1/500, va conserva timp de 1000 ore laptele menținut la temperatura camerei. Proba cu acid sulfuric
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]