844 matches
-
astăzi. Categorii și termeni ai dezvoltării. Sociologii în mod frecvent plasează țări diferite în categorii care reflectă grade diferite de dezvoltare economică. Țările dezvoltate sunt acelea care au instituții politice moderne, economii industrializate, standarde de viață înalte, rate ridicate de alfabetizare și asistență medicală bună. Exemple sunt Statele Unite, Japonia, Franța, Germania, țările Scandinave etc. Țărilor mai puțin dezvoltate ori, așa cum sunt numite frecvent, țări în curs de dezvoltare, le lipsesc unele sau toate aceste lucruri și au un standard de viață
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
societățile dezvoltate sprijină mai mult oamenii pentru a avea un standard de viață mai ridicat și se preocupă ca să fie mai puține inegalități decât în societățile tradiționale. Aceste societăți de asemenea au rata nașterilor și rata deceselor mai scăzută, rata alfabetizării mai înaltă și un mult mai ridicat grad de urbanizare care dă posibilitate mai multor oameni să se bucure de roadele tehnologiei moderne. Teoriile conflictualiste subliniază conflictul dintre țările dezvoltate și toate celelalte țări. Ele recunosc superioritatea adaptativă a societăților
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om propriul său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei. Consecința acestei alfabetizări populare a fost dezvoltarea unui "simț al demnității umane și individuale" (Greenfeld, 1992, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om propriul său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei. Consecința acestei alfabetizări populare a fost dezvoltarea unui "simț al demnității umane și individuale" (Greenfeld, 1992, p. 54). În concepția naționalismului englez, națiunea era înțeleasă ca o "comunitate de indivizi liberi și egali", alcătuită din membrii raționali, autonomi, capabili să decidă în nume
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Imperiului Habsburgic. Preluând principiul obligativității școlare promulgat (dar neaplicat practic) în legislația prusacă, Regulamentul din 1774 prevedea ca toți copiii, între vârstele de 6 și 12 ani, să fie școlarizați în mod obligatoriu. Croit după măsura principiilor iluministe, Regulamentul urmărea alfabetizarea tuturor supușilor concomitent cu stârpirea ignoranței populare prin luminarea publică. Traversele centrale ale acestei legi originale au stabilit reperele generale în cadrul cărora s-a desfășurat învățământul imperial pentru următorul secol, până la constituirea Monarhiei duale Austro-Ungare în 1867 (Ianoș, 2010, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de la Viena a filtrat elementele radicale ale doctrinei iluministe, epurând ideile care aveau un conținut cu potențial subversiv. "Din revendicările iluminismului apusean numai ideea culturalizării maselor" a fost reținută și promovată prin literatura didactică (Pascu et al., 1983, p. 236). Alfabetizarea populației, "luminarea" maselor și culturalizarea ignoranților de către statul habsburgic nu avea nici pe departe scopul emancipativ la nivelul individului pe care l-a fixat Immanuel Kant [1784] prin celebra sa definiție a iluminismului: "ieșirea omului din starea de minorat" (selbstverschuldeten
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din secolul al XVI-lea, au devenit centre de iradiere culturală, împrăștiind în universul rural înăuntrul cărora se aflau unde de cultură. În Transilvania, spațiu de conviețuire multietnic prin excelență, se poate observa cel mai frapant diferențele în rata de alfabetizare numeroaselor naționalități conlocuitoare (români, maghiari, sași, secui, evrei, rromi etc.), comparând contrastele cromatice în funcție de zonele locuite predominant de acestea. Dacă zonele ocupate de fostele scaune săsești sunt aproape complet alfabetizate, pungile de analfabetism sunt situate în Munții Apuseni și Maramureș
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Maramureș, ambele regiuni cunoscute ca autentice cuiburi de românism în caleidoscopul etnic transilvănean. Între acestea, spațiile interstițiale cu concentrații etnice mixte constituie zone mediane. Un secol de educație publică primară în principatele dunărene (1831/32- 1930) a fost necesar pentru alfabetizarea a jumătate din populație! Sub programul de școlarizare publică a populației, În Vechiul Regat, rata literalității a crescut de la aproximativ 10 procente în 1860, la 22 la sută în 1899, la 39,3 în 1912, pentru a atinge maximumul de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
simultan pe două fronturi, atât în sensul extinderii rețelei școlare, cât și în direcția strategică a unificării, omogenizării și centralizării tradițiilor divergente ale învățământului românesc. Succesul acestui masiv proiect de integrare teritorială și omogenizare culturală prin mijlocirea școlii - în cadrul căreia alfabetizarea echivala cu românizarea identitară - este cel mai vizibil în Basarabia. În 1919, imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inescapabile de naționalizare. Odată cu legiferarea serviciului militar obligatoriu ca datorie civică, armata devine a doua stație de naționalizare a subiectului statului român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției școlare. S-a făcut transparent în paginile anterioare cum prin școlarizare, alfabetizarea însemna naționalizare. Încă din pașoptism, pedagogii românismului instruiau părinții ca "dimpreună cu laptele măsii, [copiilor să li se dea] să sugă iubirea de patrie" (Aaron, 1843, p. 42). Laptele naționalist avea să fie servit, sistematic, abia în anii '80 ai
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să sugă iubirea de patrie" (Aaron, 1843, p. 42). Laptele naționalist avea să fie servit, sistematic, abia în anii '80 ai secolului al XIX-lea, și nu atât de către părinți, cât mai ales de către învățătorii însărcinați statal cu această misiune. Alfabetizarea și disciplinarea școlară, care echivalau cu o naționalizare primară, erau continuate, consolidate și desăvârșite de educația militară, care reprezenta naționalizarea secundară 18. Putem arunca o sondă în vederea explorării substratului acestui proces de naționalizare secundară prin instrucția ostășească analizând literatura militară
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în granițele lărgite ale României Mari, minoritățile naționale au intrat în ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie masivă. Numai în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de regimul comunist în materie de educație autorizează concluzia că proiectul modernizator început la 1864, acela de a dezvolta un sistem public de învățământ de masă, a fost în cele din urmă definitivat. Rezultatele s-au văzut și pe planul alfabetizării generale a societății românești, care în interbelic se confrunta încă cu o rată uriașă a analfabetismului. Înainte de Unirea din 1918, situația se prezenta astfel: în Vechiul Regat rata analfabetismului se ridica la 43 la sută, în Ardeal la 40 la
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ne putem răni unii pe alții (idem, p. 10). Emoțiile, sentimentele, dispozițiile au o gramatică proprie. Putem învăța să ne apropiem, să ne respectăm, să ne ajutăm, să ne rezolvăm nonviolent conflictele. Una dintre marile provocări de azi este, așadar, alfabetizarea emoțională (idem, p. 241). Stările emoționale (mai superficiale sau mai profunde, mai efemere sau mai de durată, mai intense sau mai puțin intense, mai fluctuante sau mai stabile) au influențat dintotdeauna viața oamenilor, relațiile lor interpersonale, viața socială, în general
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trei dimensiuni: longevitate, accesul la educație și standard decent de viață. După calculul primului IDU în anul 1990, în următorii patru ani (1991-1994) se introduce în calcul o noua variabilă, și anume media anilor de școală care împreună cu gradul de alfabetizare, este utilizată în determinarea indicelui educației. Din anul 1995 se renunță la utilizarea variabilei media anilor de școală pentru măsurarea educației, deoarece formula de calcul a acesteia era foarte complexă și necesita un volum foarte mare de date. În multe
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
aduce noi schimbări, radicale de această dată, ale metodologiei IDU legate de variabilele utilizate, singura variabilă păstrată pentru calcului indicelui fiind speranța de viață la naștere. Astfel, în locul celor două variabile utilizate până acum pentru determinarea indicelui educației (gradul de alfabetizare și gradul de cuprindere în școală), se introduc alte două variabile: media anilor de școală și durata preconizată de școlarizare. De asemenea, pentru venituri se introduce venitul național brut pe locuitor în locul produsului intern brut pe locuitor. Schimbările intervenite au
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
doi, al educației și al veniturilor, fiind ajustați prin aplicarea unor formule mai complexe. Indicele educației s-a calculat până în anul 2009 ca o medie aritmetică ponderată a indicilor celor două variabile luate în calcul pentru determinarea sa, gradul de alfabetizare având o pondere de două treimi iar cealaltă variabilă (media anilor de școală sau gradul de cuprindere în școală) de o treime. Indicele pentru venituri a avut întotdeauna o formulă de calcul complexă, abordată diferit până în anul 1999, între 1999
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ce trece, asistăm la o continuă degradare și maimuțărire a limbii noastre. După ce diverși smintiți încearcă să ne explice, înrăspărul a două milenii de istorie a lingvisticii, că protoromâna ar fi fost la baza tuturor limbilor pământului, după ce nivelul de alfabetizare a scăzut dramatic, oamenii nemaiexprimându-se decât prin semne, interjecții și emoticoane, avem de îndurat, iată, și asaltul inexorabil al neologismelor care se dezvoltă tumoral în limbajul cotidian. Firește că nu putem numi mouse-ul "guzgan" sau cravata "gâtlegău", după cum ne-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
comportament și limbaj, în procesul învățării și integrării socio-afective a copiilor cu nevoi speciale. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi situații de învățare. În vederea unor noi perspective de învățare este necesară alfabetizarea prin scris-citit și socotit în familie și școală, ca parte a învățării în general, învățarea fiind element de dezvoltare psihică și culturală. Pierderea culturii tradiționale este un subiect actual și îngrijorător, iar limba și limbajul favorizează sub toate aspectele înlăturarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu nevoi speciale, în procesul învățării și integrării lor socio-afective. Concluzii Învățarea presupune o sănătate mintală normală, o pregătire pentru a face față unor noi situații când se experimentează procesul învățării. În vederea unor noi perspective de învățare, este absolut necesară alfabetizarea prin scris citit și socotit, prin școală și familie, ca parte a învățării în general. Învățarea este element de cultură și dezvoltare psihică. Pierderea culturii tradiționale este un subiect actual și îngrijorător iar problema limbii și a limbajului necesită un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe o perioadă de maximum 3 ani, din fondurile CJ. - accesul la asistență medicală (de urgență și curativă) pentru beneficiarii de VMG - accesul la educație - bursă de școlarizare (sumă indexabilă acordată de la bugetul de stat - MEC/bugetul local - programe de alfabetizare a adulților (bursă de alfabetizare) 3. Legea 416/2001 privind Venitul Minim Garantat - diferite tipuri de familii, definite în art. 2 și 3 ale legii, care fac dovada (pe baza testării mijloacelor) că veniturile lor sunt sub nivelul prevăzut de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
3 ani, din fondurile CJ. - accesul la asistență medicală (de urgență și curativă) pentru beneficiarii de VMG - accesul la educație - bursă de școlarizare (sumă indexabilă acordată de la bugetul de stat - MEC/bugetul local - programe de alfabetizare a adulților (bursă de alfabetizare) 3. Legea 416/2001 privind Venitul Minim Garantat - diferite tipuri de familii, definite în art. 2 și 3 ale legii, care fac dovada (pe baza testării mijloacelor) că veniturile lor sunt sub nivelul prevăzut de lege. - soțiile celor care satisfac
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sunt îngrijorătoare; 1.2. reducerea drastică a proceselor de abandon școlar și analfabetism și asigurarea accesului la educație primară pentru toți; pentru cei ce au abandonat școala sau nu au fost niciodată înscriși, trebuie dezvoltate și finanțate programe speciale de alfabetizare, astfel încât să dobândească deprinderile minime necesare pentru scris, citit și socotit, care să fie recunoscute printr-o „diplomă/certificat de alfabetizare”; 1.3. reducerea drastică și încercarea de eliminare a situației copiilor, adulților sau familiilor care locuiesc în stradă; în
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru cei ce au abandonat școala sau nu au fost niciodată înscriși, trebuie dezvoltate și finanțate programe speciale de alfabetizare, astfel încât să dobândească deprinderile minime necesare pentru scris, citit și socotit, care să fie recunoscute printr-o „diplomă/certificat de alfabetizare”; 1.3. reducerea drastică și încercarea de eliminare a situației copiilor, adulților sau familiilor care locuiesc în stradă; în acest sens, este esențială amenajarea de către autoritățile locale a unor adăposturi și locuințe de urgență în toată țara; 1.4. monitorizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de locuri de muncă și activități aducătoare de venit în mediul rural și în zonele defavorizate pentru a reduce excluziunea teritorială; 5.5. accent pe creșterea ocupării în rândul populației de rromi prin creșterea oportunităților de angajare prin programe de alfabetizare și apoi de consiliere și calificare; 5.6. stimularea angajării în economia formală, concomitent cu descurajarea și sancționarea drastică a celor care lucrează în economia subterană (în special a angajatorilor). 6. Eliminarea unor forme de excluziune socială în sfera beneficiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]