1,588 matches
-
de creștere a polarizării sociale. Marginalizarea și excluziunea sociale se referă la procesul de plasare a anumitor indivizi sau grupuri sociale la periferia societății, ceea ce presupune izolare și acces limitat la resursele comunității respective. Efectele acestui proces se regăsesc în alienare, inadaptare, agresivitate, violență, comportamente deviante, dezorganizări familiale, reacții ostile față de normele și valorile societății etc. Fără îndoială că problema excluziunii sociale reprezintă una dintre provocările secolului XXI. Pe de o parte, excluziunea socială se manifestă în plan global, regional și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
-o în munca lui crezănd-o valoroasă. Acesta e un transfer nelegitim de ființă, prin urmare o pierdere a ființei, o desființare. E o analiză a muncii, nu străină de ceea ce avea să postuleze Marx peste timp cu teoria sa despre alienare. Sau de ceea ce analizase Camus că s-ar întămpla cu muncitorul prins asemeni lui Sisif, într-un continuum flux al urcușului spre nicăieri. Cu adevărat, nimic nou subt soare. Descoperim, analizănd vorbele Ecleziastului, chiar și concurența care e o premisă
Transgresarea absurdului. O analiză filosofică a Ecleziastului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Iftode () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2300]
-
îi înconjoară și le impregnează intimitatea conștientă și inconștientă. Cea mai dificilă este probabil menținerea pe linia de creastă ce constă în vizionarea logicilor care, chiar în sânul mișcărilor și al spațiilor de autonomizare, reprezintă reinjectări de dependență și de alienare: jocul intern nu se dezvăluie atunci decât într-un ansamblu de confruntări în care prezentul, trecutul și viitorul se amestecă precum niște fantome deopotrivă desfigurate și refigurate, dar în toate cazurile de rearticulat. Pentru că acest exercițiu este demn de interes
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sunt astfel apropiate prin dereglementarea societăților de vânzare și de pură extorcare a muncii. Sub formele sale variate, "ajustarea structurală" nu este de fapt nicidecum rezervată țărilor așa-zise "slab dezvoltate", ci ating direct națiunile occidentale. Termenii de exploatare, de alienare și analizele raporturilor de dominare, ocultate în trecere de ideologia liberalismului triumfător, și-ar putea regăsi fără îndoială în acest context posibilitatea unei noi cariere în fața forței unificării mecanismelor care sunt în joc în rentabilitatea întreprinderii 67. În schimb, pluralitatea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceea, aceasta din urmă se dovedește mai perceptibilă în construcțiile imaginare și noile forme ale idiomurilor de simbolizare în care se află singularitatea capitalului lor simbolic: aceste caleidoscoape variate dezvăluie rețelele nesfârșite dintre încorporarea dominațiilor locale și globale, exilurile imaginare, alienările, refulările și deplasările constrângerilor. În al doilea rând, generalizarea raporturilor comerciale și efectele ei asupra raporturilor sociale ale grupurilor studiate, punând capăt vechii opoziții dintre sistemele capitaliste și societățile visate ale schimbului, îndeamnă la evitarea impasurilor determinismului și cauzalității. Transformarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Okelataka? De ce această reușită locală a plantației colective care eșua pretutindeni? • De ce acest eșec tardiv? Care au fost condițiile sale concrete? Am văzut că Okelataka, prin situarea geografică, cunoscuse cele două exploatări coloniale (fildeșul și uleiul de palmier); de unde o alienare cvasitotală, o obișnuință îndelungată a servituții care-i face pe toți să se supună ordinelor venite de la suprastructura europeană. Aflat de mai bine de o jumătate de secol în situație colonială, redus la a fi această celulă exploatată pe care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ale circulației monetare etc.). Actualmente, structura ierarhică a explodat din cauza autonomiei bunurilor care pot fi dobândite de toată lumea. Regruparea universului în jurul individului este imposibilă (salariat, acumulare capitalistă), dată fiind această urmărire a puterii asupra persoanelor care interzice în mod paradoxal alienarea activității. De aici ia naștere o adevărată stare de anarhie; luptele interindividuale inutile și reacțiile colective de opoziție față de orice pot apărea ca o tentativă de instaurare a unei dominații economice individuale (cf., de exemplu, luptele împotriva citadinilor la întoarcerea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aflați într-un proces de interacțiune; • asimilarea: reprezintă finalitatea interacțiunii sociale; este un proces de fuziune, de transfer mutual al unor idei, credințe, mentalități între persoane; este etapa superioară a acomodării și apare ca urmare a acțiunii îndelungate a acesteia; • alienarea: este procesul opus asimilării. Un individ se îndepărtează, se separă de celălalt, ca expresie a unor relații dizarmonice recunoscute ca atare; • stratificarea: este fenomenul care apare în urma unei interacțiuni de durată, în procesul relaționării reciproce a indivizilor. În timp, are
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
grijă, de respect, de stimă. Este foarte important ca aceste asigurări să fie însoțite de recunoașterea manifestă a valorii inalterabile/incontestabile a persoanei vizate. Mărturiile demonstrate în aceste nedorite și delicate momente/clipe vor trece "înaintea sentimentelor de solitudine, de alienare și de stimă de sine alterată, care marchează starea generală a persoanei aflate într-o situație negativă" (Rimé, 2008, p. 246). De asemenea, suportul emoțional se (mai) manifestă prin ascultarea și înțelegerea empatice. b. Suportul informațional are ca obiectiv îmbunătățirea
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
condiții relațiile dintre oameni se confruntă și se vor confrunta cu dificultăți (foarte) mari. Bunăoară, viteza excesivă a proceselor și a mecanismelor economico-sociale și bancar-financiare dăunează stabilității, profunzimii și durabilității relațiilor interpersonale. Ele sunt supuse artificializării, iar oamenii înșiși expuși alienării, însingurării, depresiei. Pe scurt, raporturile interumane sunt supuse riscului urâțirii, dereglării, îmbolnăvirii lor rapide 74. "Relațiile noastre menționează J. Hollis (2009) nu sunt niciodată mai evoluate decât relația pe care o avem cu noi înșine" (pp. 282-283). Iar relația cu
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
taine. Moartea sa se petrece în condiții misterioase, imposibil de raportat la trecutul lui, iar narațiunea ajunge într-un plan real, dar și în unul simbolic. Urâtul lui Gib Mihăescu este o narațiune scrisă sub semnul absurdului, având ca temă alienarea individului, eroul este un funcționar oarecare, într-o instituție care se metamorfozează, iar cu Întâmplări din irealitatea imediată, iar Max Blecher se situează la jumătatea distanței dintre fantastic și absurd, apărând în această operă tentația halucinantului, instalarea în nenorocire și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
noua împrejurare este proiecția stării de groază paroxistică în spațiul autonom al visului, caracteristic prin coerența lui halucinantă. Desigur că ceea ce-l preocupă pe autor în mod deosebit este traseul dintre imagine inițială (normalitate) și cea finală (anormalitate), deci procesul alienării ființei în circumstanțele unor situații tensionate. Este de asemenea de remarcat, în acest sens, titlul nuvelei, căci În vreme de război nu face trimitere atât la realitatea istorică, de confruntare armată sau jurnal de front, cât și mai ales la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Paris, 1982, pp. 1056-1057. "Cultura", înțeleasă ca expresie (simbolică), este așadar determinată de tipul de regim economic, de raporturile de dominare și exploatare rezultate din diviziunea socială a muncii. Ea se manifestă prin intermediul fenomenelor de "fetișizare", de "reificare" sau de "alienare". Deosebit de inovatoare în această abordare este nu atât caracterizarea culturii, în continuare asimilată, în tradiție idealistă, suprastructurilor ideale, manifestărilor ideologice și imateriale, cât ideea că acestea pot fi "explicate" prin raportarea la bazele materiale și economice, la condițiile de viață
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
s-a părut însă mai pertinent să insistăm pe diferențe decât să definim punctele de trecere. Am considerat că putem distinge trei puncte de vedere "teoretice" relativ distincte asupra practicilor culturale: primul caută să dezvăluie, apoi să denunțe mecanismele de alienare și dominare culturale; cel de-al doilea dezvoltă aspectul integrator și emancipator al culturii; ultimul adoptă o perspectivă nici pozitivă, nici negativă, considerând că practicile participă la producerea simultană a identităților individuale și colective. Teoriile critice Alienarea Karl Marx dezvoltă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
denunțe mecanismele de alienare și dominare culturale; cel de-al doilea dezvoltă aspectul integrator și emancipator al culturii; ultimul adoptă o perspectivă nici pozitivă, nici negativă, considerând că practicile participă la producerea simultană a identităților individuale și colective. Teoriile critice Alienarea Karl Marx dezvoltă câteva noțiuni fundamentale, printre care alienarea ocupă un loc privilegiat. Deși el nu a reflectat niciodată la practicile culturale ca atare, ceea ce a scris a servit drept fir conducător pentru generații întregi de sociologi ai culturii. Studiul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al doilea dezvoltă aspectul integrator și emancipator al culturii; ultimul adoptă o perspectivă nici pozitivă, nici negativă, considerând că practicile participă la producerea simultană a identităților individuale și colective. Teoriile critice Alienarea Karl Marx dezvoltă câteva noțiuni fundamentale, printre care alienarea ocupă un loc privilegiat. Deși el nu a reflectat niciodată la practicile culturale ca atare, ceea ce a scris a servit drept fir conducător pentru generații întregi de sociologi ai culturii. Studiul alienării este abordat în două rânduri la Marx, care
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Karl Marx dezvoltă câteva noțiuni fundamentale, printre care alienarea ocupă un loc privilegiat. Deși el nu a reflectat niciodată la practicile culturale ca atare, ceea ce a scris a servit drept fir conducător pentru generații întregi de sociologi ai culturii. Studiul alienării este abordat în două rânduri la Marx, care se inspiră în mare măsură din Feuerbach (1804-1872), căruia îi aduce numeroase omagii. Acesta din urmă își concentrase reflecția asupra fenomenului religios, propunând o critică a alienării religioase (1841). Marx îi transpune
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de sociologi ai culturii. Studiul alienării este abordat în două rânduri la Marx, care se inspiră în mare măsură din Feuerbach (1804-1872), căruia îi aduce numeroase omagii. Acesta din urmă își concentrase reflecția asupra fenomenului religios, propunând o critică a alienării religioase (1841). Marx îi transpune analizele în critica muncii industriale (Manuscrisele economico-politice, zise "din 1841") și în teoria "fetișismului mărfii". Alienarea este imposibilitatea muncitorului de a sesiza sensul lucrului pe care-l produce. Restituirea sensului trebuie să treacă prin eliberarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1804-1872), căruia îi aduce numeroase omagii. Acesta din urmă își concentrase reflecția asupra fenomenului religios, propunând o critică a alienării religioase (1841). Marx îi transpune analizele în critica muncii industriale (Manuscrisele economico-politice, zise "din 1841") și în teoria "fetișismului mărfii". Alienarea este imposibilitatea muncitorului de a sesiza sensul lucrului pe care-l produce. Restituirea sensului trebuie să treacă prin eliberarea muncii salariate, odată cu acea utopie a unei societăți comuniste în care nu ar mai exista artiști, pentru că toată lumea va fi devenit
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de schimb, fără a mai face referire la originea sa umană. Această viață obiectivă a mărfurilor este emblematică pentru modernitate: valorile lucrurilor care circulă și se schimbă sunt gândite în afara oricărei umanități. Se vorbește, de asemenea, de "reificare". La originea alienării stau raportul salarial și diviziunea intensivă a muncii, care exploatează omul și reifică marfa (Vandenberghe, 1997). Pista criticii alienării și tema reificării au fost urmate îndeosebi de gânditorii germani. Nu putem să întocmim aici o listă exhaustivă, însă putem să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
modernitate: valorile lucrurilor care circulă și se schimbă sunt gândite în afara oricărei umanități. Se vorbește, de asemenea, de "reificare". La originea alienării stau raportul salarial și diviziunea intensivă a muncii, care exploatează omul și reifică marfa (Vandenberghe, 1997). Pista criticii alienării și tema reificării au fost urmate îndeosebi de gânditorii germani. Nu putem să întocmim aici o listă exhaustivă, însă putem să indicăm câteva referințe importante: • Georg Simmel (1858-1918), mare admirator al lui Marx, rămânând totodată critic față de acesta, dezvoltă în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ale lui Max Horkheimer (1895-1973) și Theodor Adorno (1903-1969) despre arta de masă și industriile culturale, ale lui Herbert Marcuse despre "afirmarea culturală" sau ale lui Jürgen Habermas despre deviația spațiului public (1962), toate subliniază fecunditatea acestei interpretări. După ei, alienării lucrătorilor în muncă i se adaugă, în capitalismul modern, o alienare a maselor (vectorii fiind clasele mijlocii) prin intermediul consumului de bunuri culturale reproductibile. "Cultura de masă" sau "arta de masă" sunt mijloacele noii alienări. Critica industriilor culturale "Masele caută distracția
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de masă și industriile culturale, ale lui Herbert Marcuse despre "afirmarea culturală" sau ale lui Jürgen Habermas despre deviația spațiului public (1962), toate subliniază fecunditatea acestei interpretări. După ei, alienării lucrătorilor în muncă i se adaugă, în capitalismul modern, o alienare a maselor (vectorii fiind clasele mijlocii) prin intermediul consumului de bunuri culturale reproductibile. "Cultura de masă" sau "arta de masă" sunt mijloacele noii alienări. Critica industriilor culturale "Masele caută distracția, în timp ce arta necesită reculegere în vederea unei opere unice. Există o legătură
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
subliniază fecunditatea acestei interpretări. După ei, alienării lucrătorilor în muncă i se adaugă, în capitalismul modern, o alienare a maselor (vectorii fiind clasele mijlocii) prin intermediul consumului de bunuri culturale reproductibile. "Cultura de masă" sau "arta de masă" sunt mijloacele noii alienări. Critica industriilor culturale "Masele caută distracția, în timp ce arta necesită reculegere în vederea unei opere unice. Există o legătură între această eră a maselor, înmulțirea serbărilor masive, a liturghiilor sportive și modurile lor de reproducere. Procesul depinde strâns de tehnica de reproducere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Métailié, Paris, 1992a (ed. I engleză, 1959). Glosar Aculturație: ansamblul fenomenelor decurgând din contactele dintre culturi, sub-culturi și indivizi. Este vorba de schimburi mai mult sau mai puțin reciproce și simetrice, complete și voluntare, de conținuturi culturale (limbă, credințe, moravuri...). Alienare: acest termen este esențial în analiza critică a capitalismului la Marx și Engels. El trimite la pierderea sensului: individul nu mai este subiectul vieții sale, ci obiectul unui mare mecanism care îl depășește. Se învecinează cu noțiunile de "fetișizare" (a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]