772 matches
-
mărturisesc că, dacă nu iam avea pe aceștia, nu știu, zău, dacă omenirea ar merita să ne ocupăm de dânsa.<ref id=”1”>P.P. Carp, Discursuri parlamentare, ed. cit., p. 595. </ref> Recitită astăzi, după un secol de la pronunțarea ei, alocuțiunea lui P.P. Carp își păstrează acea actualitate paradoxală care definește majoritatea textelor juni miste. Și, chiar dacă istoria a ales să ignore alternativa organicistă schițată de Carp, nu a putut să elimine efectele secundare pe care oratorul lea anticipat. Reforma agrară
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
al zădărniciei. Marile ei bătălii au fost pierdute, iar lumea de astăzi nu pare să mai păstreze decât memoria îndepărtată a unui proiect de evoluție definit prin moderația sa militantă. Această suveranitate a rațiunii și criticismului, evidențiată de Filitti în cadrul alocuțiunii comemorative de la 1936, devine profund impopulară în deceniile care urmează Marelui Război. Rând pe rând, în numele „națiunii“, privită ca grup tribal, sau al „clasei“, privită ca vehicul al mântuirii colective, moderația din care se hrănește junimismul a fost stigmatizată ca
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
jurnalul etc. III. Genul dramatic 1. Oral (popular): vicleimul, irozii, jocurile cu măști și păpuși 2. Scris (cult): tragedia, comedia, drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul(academic, religios, ocazional, politic, judiciar). Se pot aminti predica, toastul, alocuțiunea etc 2. Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri sau în proză care prezintă într-o formă aleasă, prin intermediul imaginii artistice
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
străinătate, activitatea lui Dimitrie Gusti a rămas elocventă în memoria cunoscătorilor. Omagiul adus academicianului și sociologului Dimitrie Gusti a fost marcat de Academia Română prin ample manifestări. Pe 23 februarie 2005, în Amfiteatrul „Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române au fost rostite alocuțiuni ale unor figuri marcante ale societății românești. Astfel, cuvântul de deschidere a aparținut acad. Gheorghe Vlăduțescu, vicepreședinte al Academiei Române, urmat de prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, prof. Ilie Bădescu, directorul Institutului
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Poetul începe acolo unde sfîrșește omul”, scria undeva Ortega. în cazul lui Bacovia, poetul nici nu se desparte de om. Sînt atît de asemănători, încît adesea de confundă. „Bacovia e o floare ciudată”, a spus d-l Nicolae Breban în alocuțiunea ținută la banchetul dat de „Ateneu” în cinstea premiaților revistei, în seara de 27 octombrie 1995, la Barați Bacău. Cîte vorbe îi trebuie unui critic să descrie această „floare”? Scriitorul enunță, criticul argumentează. Mai exact: trebuie să argumenteze. Cînd se
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vorbit D-l pre ședinte Cornea și sărbătoriții”. într-o societate de profesioniști ai elocinței, toasturile, ca probe de măiestrie, ingeniozitate și abilitate oratorică, reprezentau momente de maxim interes și luau uneori turnură de întreceri. Nu sînt citate fragmente din alocuțiuni, e însă ușor de imaginat substanța și sensul, ținta lor: elogiul. Banchetul a avut și o componentă culturală. „N au lipsit nici de data asta manifestările spritualo-literare”, scrie, pretențios, participantul metamorfozat în reporter. Spre ilustrare, el dă „cîteva mostre” de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
favoare pe care un regim le-o face. Numai că versurile citate n-au fost scrise ca o mulțumire după acordarea pensiei speciale, „de onoare”, ci publicate cu aproape un an înainte de aceasta. „Cogito” nu e echivalentul în versuri al alocuțiunii „Răsplătire generoasă”. Apoi Bacovia n-a făcut aci doar o simplă declarație. El a „lucrat” poemul, a ezitat, de pildă, în fața cuvîntului „fericit”, surprinzător și derutant sub condeiul său, optînd un moment pentru „edificat”. în fine, le reamintesc celor care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Calandes, 2001. 14 Arhivele Alde Lupasco-Massot. 15 Jean-François Malherbe, "Un choix décisif à l'aube de l'éthique: Parménide ou Héraclite" ("O alegere decisivă în zorii eticului: Parmenide sau Heraclit"), în curs de apariție. 16 Georges Mathieu, " Mon ami Lupasco", alocuțiune rostită la Congresul Internațional "Stéphane Lupasco L'homme et l'œuvre", 13 martie 1998, Académie des Inscriptions et Belles Lettres, Salle Hugot, Paris, organizat de Centrul Cultural Român din Paris, Serviciul Cultural al Ambasadei României în Franța și Centrul Internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
remarcabile și, mai ales, prin mișcări spectaculoase ale sprâncenelor. Pentru cei care își aduc aminte, pe ecran sprâncenele lui Jacques Chirac îi punctau discursul, ridicându-se și coborând în ritmul frazei, uneori rămânând ridicate câteva secunde, în momentele importante ale alocuțiunii. Acest detaliu poate să fi părut neimportant multor telespectatori care priveau urările președintelui, instalați confortabil în fotoliile lor, așteptând să desfacă șampania. Dar impactul este sigur, după cum arată următorul experiment: Psihologul Serge Ciccotti a cerut unor voluntari să privească o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
când vi se vorbește despre reintroducerea ursului în Pirinei, iar dumneavoastră nu sunteți crescător de capre din Pirinei). De îndată voluntarii se simt direct interesați erau din nou mai atenți la discursul bine argumentat, cu sau fără mișcări de sprâncene. Alocuțiunea președintelui pentru a transmite urările de Anul Nou este un exercițiu de stil care se dezvoltă adesea într-un registru destul de general și într-o frazeologie destul de abstractă (prestigiul națiunii, încrederea în marile proiecte industriale, idealurile de toleranță). Argumentele nu
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
raportul, circulara, nota, referatul, procesulverbal, formularele tipizate, chitanța, bonul; documentele academice, legislative, diplomatice, politice, corespondența de afaceri, curriculum vitae, memoriul de activitate, recomandarea, caracterizarea etc. Discursuri orale: comunicatul oficial (televizat), discursul, pledoaria, intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie specifică (adecvată ariilor funcționale: juridică, administrativă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
gură frecvent amară, stomac foarte contractil. Urină de culoare închisă. Transpirație rară. Caractere dinamice Mers activ, neliniștit, cu pumnii strânși. Gesturi accentuate și precise, mișcări bruște și vehemente. Vorbire scurtă, sacadată, cu întinderi emfatice de voce. Vorbește aspru și imperativ, alocuțiune rapidă și facilă. Caractere psihologice (Caracter) Întotdeauna plin de neliniște, energic, generos, încăpățânat, irascibil, pasionat, agitat, disprețuitor de bani, muncitor neobosit, ahtiat de glorie. Caracter despotic, mândru, ambițios, autoritar, violent, insubordonat, vindicativ. Voință puternică, inflexibilă, tenace: desfășoară în orice direcție
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de difuzare de informații, de activare a dialogurilor politice și de influențare interpersonală. Însă propaganda electorală din campania oficială pune la dispoziția candidaților mijloace deloc de neglijat, în mod special în consultările de importanță națională. Afișajul oficial, documentele imprimate și alocuțiunile radiotelevizate vor suscita o creștere a interesului prin faptul că sînt singurele mijloace legale în prima fază a campaniei electorale. De la alegerile europene din 1984 a fost acceptată în alocuțiuni inserția de videograme realizate pe cheltuiala candidaților, avînd o cotă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în consultările de importanță națională. Afișajul oficial, documentele imprimate și alocuțiunile radiotelevizate vor suscita o creștere a interesului prin faptul că sînt singurele mijloace legale în prima fază a campaniei electorale. De la alegerile europene din 1984 a fost acceptată în alocuțiuni inserția de videograme realizate pe cheltuiala candidaților, avînd o cotă de 30% din volumul intervenției, proporția mergînd spre 40% în reglementările CNCL pentru alegerile prezidențiale din 1988. Cu această ocazie îndeosebi, inovația formală, justificată prin interesul de a moderniza expresia
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
în măsura în care primul-ministru poate ajunge la public prin mijlocirea lor și poate dezvolta o relație mai personalizată, pe care nu i-o permite canalul de comunicare guvernamentală instituționalizată. Pierre Mendès France, președinte al Consiliului, a înțeles deja și a utilizat, în alocuțiunile sale radiodifuzate, beneficiile apropierii de mijloacele de informare în masă, copiind astfel exemplul american dat de președintele Roosevelt, al flecărelilor la gura sobei. Intervențiile prim-miniștrilor în mass media, începînd din 1981, sînt prezentate în tabelul de mai jos, întocmit
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cognitive aplicate în înțelegerea și memorizarea informației politice 84. Pentru a examina comportamentele de informare, vom compara audiențele înregistrate în cursul emisiunilor oficiale difuzate de televiziune în cursul campaniilor din 1978, 1981 și 1988. În timpul campaniei prezidențiale din 1988, audiența alocuțiunilor oficiale pe canalul A2 a fost, la ora 1330 , între 6 și 10 puncte, la ora 1900 între 3,5 și 7 puncte, iar la ora 900 dimineața, între 1 și 2 puncte. Pe FR3, nivelul mediu de audiență pe
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1995. ILIESCU Ion în dialog cu Vladimir TISMĂNEANU, Marele șoc din finalul unui secol scurt, Editura Enciclopedică, București, 2004. IONETE Constantin, Clasa politică postdecembristă, Expert, București, 2003. ISĂRESCU Mugur Constantin, Economia românească în perspectiva anului 2000: selecție de studii și alocuțiuni din anii 1998-1999, Editura Băncii Naționale a României, București, 1999. ISĂRESCU Mugur Constantin, Un proiect deschis. Strategia națională de dezvoltare economică a României pe termen mediu: Documente, Centrul Român de Economie Comparată și Consensuală, București, 2000. KLIGMAN Gail, The Politics of Duplicity: Controlling
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
persoana mea de care am grijă, ci de bunăstarea și pacea regatului». La auzul discursului său, s-a produs o agitație în curtea de judecată. Cu toții, prieteni sau dușmani, erau curioși să audă ce avea să spună regele în finalul alocuțiunii sale. Însă orice ar fi fost, stinghereala curții de judecată era maximă. Partidul republican, în ciuda victoriei reputate, nu se afla în poziția de a pierde timpul, sau de a-și asuma noi riscuri; chiar și judecătorii ezitau vizibil. Pentru a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
curții de judecată era maximă. Partidul republican, în ciuda victoriei reputate, nu se afla în poziția de a pierde timpul, sau de a-și asuma noi riscuri; chiar și judecătorii ezitau vizibil. Pentru a ieși din încurcătură, Bradshaw a susținut că alocuțiunea regelui era un artificiu. Charles a continuat cu o mai mare vehemență să insiste să fie ascultat; dar de fiecare dată când solicita acest lucru, soldații din jurul său deveneau tot mai zgomotoși și abuzivi; unii și-au aprins pipele și
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lui Ludovic de a prelua în totalitate toate sarcinile și atribuțiunile statului era surprinzătoare. Într-una din lucrările apocrife, se menționează chiar că regina mamă, prezentă în consiliu, ar fi izbucnit în râs la auzul discursului. Părerea generală la auzul alocuțiunii a fost că tânărul se va plictisi repede de viața strictă impusă de orânduirea problemelor în stat și, după câtva timp, cu siguranță, va numi un prim ministru. Însă chiar și cei mai cinici detractori ai săi au avut surpriza
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de o perioadă scurtă douăzeci sau treizeci de ani pentru a-și reveni după înfrângere și a redeveni ce a fost"758. În continuare, la Teheran și cu orice alte ocazii, Stalin relua această temă în fața interlocutorilor săi. Într-o alocuțiune din 6 noiembrie 1944, el declara că ținta oricărei organizații internaționale postbelice trebuia să fie prevenirea unei noi agresiuni din partea Germaniei 759. Concretizarea acordului privind sferele de influență s-a făcut, pentru spații europene mai largi, în cadrul Conferinței de la Ialta
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
capabile a stimula și patrona o activitate literară de ținută. Rectorul Universității, Lucian Blaga, participă la reuniunile pregătitoare înființării Cercului. Inaugurarea oficială are loc, cu participarea ministrului Culturii Naționale, profesorul Ion Petrovici, la 12 februarie 1942. Rostesc, cu acest prilej, alocuțiuni D. D. Roșca și studentul Radu Stanca. Prima șezătoare literară organizată are loc la Teatrul Municipal sibian. În programul ei studenții Radu Stanca, Ion Negoițescu, I. D. Sarbu, Romeo Dăscălescu prezintă din creațiile lor. Tot acum Ovidiu Drîmba conferențiază despre Ardealul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
MDCCCXLII. În ziua de 22 aprilie, ora 11 dimineața, primi principele în sala tronului pe toți medicii din capitală, și bătrânul protomedic Postelnicul Dimitrie Samurcaș oferi Înălțimei Sale medalia după ce Aga Dr.Vârnav rosti în prezenta înalților demnitari o înflăcărată alocuțiune”. Scrisoarea de mai sus o primă și veritabilă lucrare de literatură medalistică românească este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeala din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografică a autorilor medaliei: pluralul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
MDCCCXLII. În ziua de 22 aprilie, ora 11 dimineață, primi principele în sala tronului pe toți medicii din capitală, si bătrânul protomedic Postelnicul Dimitrie Samurcas oferi Înălțimei Sale medalia după ce Aga Dr.Vârnav rosti în prezența înalților demnitari o înflăcărata alocuțiune”{\cîte 70}. Scrisoarea de mai sus - o primă și veritabilă lucrare de literatură medalistica românească - este semnalată de V. Bologa, care remarcă greșeală din transcrierea legendei aversului GREGORIO STOURDZA în loc de GR. STURDZA, de către autorul scrisorii, precum și ,,eroarea ortografica a autorilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Francisc nu sunt atât de exacte ca cele oferite despre frații lor conaționali și contemporani, pe care îi întâlniseră personal: Roger scrie că poporul, până și cardinalii înșiși, au mers pentru a le contempla și pune în gura Sfântului o alocuțiune; noi știm însă cu certitudine, din izvoarele ce provin din ambientul franciscan, că Francisc, în schimb, le-a ținut foarte bine ascunse și că știrea a fost făcută publică abia după moartea sa. E de-a dreptul imaginar - sau, mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]