1,749 matches
-
trece direct la examenul de exterior, pe regiuni corporale. Astfel, În standarde, se prevăd următoarele: Capul este ascuțit, lung și proporțional cu lungimea corpului. Celelalte organe ce sunt așezate pe el, respectiv nasul cu trufa să fie negru nepătat, botul alungit și puțin ascuțit, buzele subțiri și bine Închise, maxilarele puternice, bine suprapuse și de aceeași lungime, ochii potrivit de mari, fără să fie ieșiți din orbită, În formă de migdală, cu o deschidere oblică, expresivi și inteligenți, urechile potrivit de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
legătură morfoproductivă Între calități, randamentul câinelui și formele corporale. Acest raport scoate În evidență temperamentul, vigoarea, vioiciunea, curajul etc., iar indivizilor care posedă asemenea calități li se spune că sunt câini de sânge și se exteriorizează prin forme corporale relativ alungite, piele fină, fizionomie expresivă etc. Când câinele manifestă că ar avea prea mult sânge, ne aflăm În fața unui exemplar dificil și invers, când are prea puțin sânge ne aflăm În fața unor câini limfatici, greoi, indolenți, lipsiți de calitățile de bază
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
puțin sânge ne aflăm În fața unor câini limfatici, greoi, indolenți, lipsiți de calitățile de bază specifice rasei. Din Înfățișarea și examinarea principalelor regiuni corporale ale câinelui-lup, se poate formula următoarea concluzie: are un aspect general impunător, linii armonioase, corp cilindric, alungit și musculos și mai ales un mers ușor și degajat. Capul este uscățiv și bine sculptat, nas negru, bot puternic alungit În formă de con, maxilare puternice ce nu depășesc În lungime, stopul puțin pronunțat. Ochii potrivit de mari, nu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reprezentarea grafică este dificilă, deoarece se face apel la sisteme de referință multidimensionale. De aceea, este necesară reducerea la forma grafică în 2 dimensiuni, fără însă a pierde informația referitoare la natura relațiilor matematice existente între variabile și indivizi. Forma alungită a norului de puncte pe direcția unei drepte arată existența relațiilor liniare importante între variabile. Această dreaptă este denumită axă de elongație a norului și este definită prin “componentul” care diferențiază cel mai bine indivizii între ei. Prin “component” se
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
câte două grupe ce acționează antagonic una față de cealaltă. În plan sagital vor exista mușchi anteversori și retroversori, iar în cel frontal mușchi pentru înclinare și răsucire spre dreapta, respectiv spre stânga. Dată fiind importanța ce o are tonificarea mușchilor alungiți, pe seama antagoniștilor care sunt scurtați, în acțiunea de corectare a deficiențelor coloanei, o prezentare schematică a inserțiilor și acțiunii mușchilor susținători ai coloanei este absolut necesară. În plan sagital se deosebesc, în mare, mușchi flexori ai coloanei, situați anterior și
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
colorate după criteriile de astăzi de realizare tehnică. Unul dintre artiștii gravori de început, care a ex perimentat gravura colorată, fără să fie neapărat o monotipie, pe o hârtie mai puțin obișnuită (din fibre de in), pe un format neobișnuit, alungit, pentru a sublinia linia orizontului, a fost olandezul pictor și gravor complet Hercules Seghers (1589-1638) (Fig. 74, 75). Despre Giovanni Benedetto Castiglione (1616-1670) (Fig. 76, 77) se spune că este primul care a experimentat acest mijloc al gravurii - monotipul. El
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
și pentru verbozitatea lui nesuferită, cu care n-ar fi fost în stare să cucerească nici cea mai slabă de înger dintre midinete. Farmecul discret al unui irlandez Ana-Maria Onisei Irlandezii sunt tipii aceia roșcovani (cu trăsături aspre și ochi alungiți, joviali, iscoditori și nume greu de pronunțat), care adoră să petreacă. Și beau mult; foarte mult. Ți-i imaginezi flegmatici, reci și ironici, cu un spirit de observație ascuțit, chiar și în momentele mai puțin lucide. Cum arată însă un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
49A și Fig. 50B) are indicații restrînse (procedeul poate fi practicat în condiții speciale și anume: - pancreasul inelar total să fie situat cît mai jos pe D II; - segmentul D II suprapancreas inelar să fie suficient de dilatat, dar și alungit; - D II substenotic să nu fie prea scurt, să se poată mobiliza, iar diametrul său să fie de cel puțin un lat de deget (20 mm). Timpul I și Timpul II sînt similare celor din celelalte procedee tehnice. Timpul III
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
suferă și vibrează intens, o natură sensitivă și delicată, cu entuziasm și disperare la fel de prompte, al cărui farmec captivează și înduioșează. Este tipul creator de artă, vis și poezie. Caractere morfo-statice Tipul zvelt, longilin, cu membre lungi și subțiri, trunchi alungit și torace strâmt. Atitudinea sa este mereu variabilă, dar întotdeauna expresivă și grațioasă, emanând farmec și eleganță, niciodată rigidă, ci întotdeauna în poziția care-i pune optim în valoare estetica, cu cel mai mic efort. Suplețea este caracteristica lui esențială
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Vickers se determină folosind relația (7), modul de lucru și geometria penetratorului fiind descrise în paragraful 2.2. În figura 4 sunt prezentate urmele lăsate de penetrator în material. Penetratorul utilizat este din diamant, având o formă de piramidă romboedrică alungită, cu unghiul la vârf de 172ș30’ și un raport de cca. 7:1între diagonala lungă și cea scurtă. Adâncimea de penetrare este de aproximativ 1/30 din lungimea urmei. În figurile 4 și 5 sunt prezentate urmele lăsate de penetrator
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
apărând pete eliptice sau liniare de decolorare, apoi cu aspect cenușiu, cu puncte mici negre. În cazul unor veri umede și răcoroase, atacul este foarte puternic și frunzele se sfâșie. Pe tecile frunzelor și pe pai apar pete de decolorare alungite care devin apoi dungi brune. Glumele și rahisul și pot prezenta, în cazul în care sunt infectate, pete de decolorare pe care apar puncte mici negre, dispuse în șiruri scurte (fig. 10). Ciuperca S. nodorum produce pete eliptice, cu contur
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
au răspândire neuniformă pe suprafața frunzei, sunt negre, lucioase, la început subepidermice, apoi se deschid pe fața inferioară a frunzei și devin prăfoase (fig. 21). Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar pete circulare sau alungite, albicioase la început, apoi galbene-portocalii, mari de până la 3-8 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii este asigurată în tot cursul anului de sporii de vară, care pot rezista atât la secetă cât și iarna la temperaturi scăzute. Deși are gazdă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5.10. Pătarea frunzelor și putrezirea cărbunoasăHelminthosporium (Drechslera) carbonum Boala este răspândită în America, a apărut și în unele țări din Europa (Iugoslavia și Ungaria) dar pentru România este considerată boală de carantină. Simptome. Pe frunze și pănuși apar pete alungite cafenii-deschis de formă neregulată. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau brune-ciocolatii cu cercuri concentrice. Pe știuleții atacați, se observă o culoare neagră cărbunoasă, uneori apărând chiar distrugerea totală a acestora. Transmitere-răspândire. Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de condițiile climatice și de asocierea cu alte virusuri. Pe frunze se observă marmorări, îngălbeniri urmate de arsuri și căderea frunzelor sau chiar distrugerea plantelor în întregime. Frunzele uscate cad sau rămân agățate pe tulpinile care pot prezenta dungi brune alungite. Înălțimea plantelor este mult redusă iar frunzele sunt puternic încrețite, mici, dacă aceste plante provin din tuberculi virotici. Dacă infecția are loc mai târziu apar doar marmorări ale limbului și rareori necroze (fig. 44). Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
picături de gomă bacteriană. Uneori frunzele se răsucesc și se brunifică pe margini. Dacă după instalarea bolii intervine o perioadă secetoasă, țesuturile afectate se pot desprinde, frunza rămânând perforată. Atacul bacteriei pe cozile frunzelor se manifestă sub formă de răniri alungite, de culoare brună sau brună-negricioasă. Transmitere răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin semințele, provenite de la plantele bolnave și poate rezista în sol pe resturile vegetale infectate. Bacteriile ce apar pe petele de pe frunze, pot fi răspândite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
uscarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile, întreg frunzișul este brunificat și uscat, putând apărea pete brune alungite chiar și pe cozile frunzelor. Rădăcinile de la sfeclele atacate rămân mai mici și cu un procent de zahăr mult micșorat (fig. 64). Plantele semincere afectate vor avea o producție scăzută de semințe mici, cu o slabă facultate germinativă. Transmitere-răspândire. Sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
naștere la dungi brune-negre de-a lungul tulpinii. Pălăriile infectate și frunzulițele de pe marginea lor, au la început pete de decolorare, apoi brune, iar în final brune negricioase, adâncite în țesuturi. Ciuperca A. helianthi produce pete mai mari și mai alungite. Transmitere răspândire. Transmiterea agenților patogeni de la un an la altul, este asigurată de miceliul ce trăiește pe resturile vegetale sau de spori. Pe organele infectate primăvara apar zone concentrice cu sporii ce vor răspândi ciuperca toată vara. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
această boală pot fi mari, între 8-25 % dacă temperaturile se mențin între 18 20șC. Simptome. În cultură plantele se observă foarte ușor întrucât au o creștere mai înceată și prezintă pe frunze mozaic și decolorări ale nervurilor. Frunzele sunt mai alungite, înguste și se curbează spre partea inferioară (fig. 75). Din cauză că nervurile nu cresc în același ritm cu mijlocul, de-a lungul lor apar gofrări (încrețiri). Pe aceste plante apar puține păstăi, cu semințe ce se maturează târziu și au aspect
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în anii ploioși de o serie de ciuperci de sol între care și Pythium de Baryanum care a fost cunoscut în România încă din 1937. Simptome. La scurt timp după răsărire, pe baza tulpinii infectate se observă pete brune, mici, alungite care se pot uni și înconjura tulpina. În vetrele de atac, tinerele plantule se culcă la pământ și putrezesc. Dacă vremea se menține umedă, vetrele de atac își vor lărgi diametrul și pagubele pot fi mari. Transmitere-răspândire. În cursul vegetației
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu planta parazitată, din tulpină apar haustori ce perforează țesuturile gazdei, absorbind seva elaborată. În inflorescențele globuloase apar flori pe tipul 5, cu sepale concrescute și corolă gamopetală. Fructul este o capsulă conică, globuloasă cu 2-4 semințe ovoide, globuloase sau alungite, galbene brunii, portocalii sau cenușii, cu tegumentul aspru, rugos (fig. 95). Speciile genului Medicago pot fi parazitate de Cuscuta trifolii Babingt., C. prodani Buia, C. approximata Babingt., C. campestris Junct.,. C. glabrior (Engelm.) Junck. și C. suaveolens Ser. Speciile genului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se veștejesc, se brunifică și frunzele se răsucesc spre partea superioară. În condiții de umiditate atmosferică pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor apare un puf, nu prea dens, de culoare albă. Cozile frunzelor, lăstarii și tulpinile atacate, prezintă pete alungite brune, superficiale, fără puf albicios (fig. 102). Inflorescențele atacate prezintă pe frunzulițele de la baza florilor și pe codițele lor, zone brune, se usucă și cad. Atacul semnificativ este cel de pe fructe, acestea putând fi parazitate în toate fazele de dezvoltare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cât și ramificațiile tulpinale sunt scurte, ceea ce face ca frunzele să apară grupate în rozete. Frunzele formate înainte de infecție prezintă o suprafață normală dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele apărute după infecție sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alternează cu pete verzi închis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsură, cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de origine americană (1947) dar, acum este răspândită peste tot unde se cultivă ardeiul, inclusiv România (I. Pop, 1986). Simptome. Plantele virozate prezintă pe frunze pete mari, galbene sau galbene-aurii, urmate de arsura zonelor și căderea frunzelor. Tulpinile prezintă arsuri alungite, iar din muguri apar frunze tinere deformate și mozaicate. Fructele ce apar pe astfel de plante sunt mici, deformate, cu pete de arsuri, fără valoare comercială. Sunt afectate în special culturile de ardei din ciclul II, în cursul lunii septembrie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apar aceste bășici. Pe frunzele bătrâne, petele sunt mari de 1-10 mm, galbene-deschis, înconjurate de o zonă cu aspect umed, care devine brună-închis. La soiurile sensibile, petele sunt numeroase, se unesc, frunza se îngălbenește și cade. Pe tulpini apar crăpături alungite, de 1-5 mm, ce în final se brunifică și zona devine aspră. Fructele atacate au pete circulare de 2-5 mm, cu aspect umed, apoi brune cu aspect aspru. Simptomele sunt foarte evidente pe vreme umedă când, din răni apare lichidul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]