844 matches
-
exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de material aluvial, de aceea terasele sunt slab evidențiate în relief. Debitul apei depinde de climă, în anii ploioși când debitul crește râulețul transportă mult material aluvial și formarea teraselor are loc mai intens. Terasele râulețului se deosebesc de terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense exploatări agricole. Restul luncii Oltului, precum și malurile râurilor mai mari prezintă "soluri aluviale de luncă", precum și "aluviuni crude", cu o fertilitate destul de ridicată, dar și cu exces de umiditate. Gradul de fertilitate al solurilor variază de la VI, în lunca Oltului, la XI, în zonele muntoase, compact acoperite de păduri. Cel mai important râu
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
solurile bălane foarte utile pentru culturile agricole.Pe spațiile ocupate de pădurile mezofile și xerofile din Podișul Babadag și Niculițelului, predomina solurile cenușii și cernoziomurile cambice.Pe luncile principalelor râuri și pe câteva areale de lângă laguna Ceamurlia se dezvoltă lacoviștile aluviale și solenturile. Așezările din Dobrogea de Nord sunt cunoscute încă din cele mai îndepărtate timpuri și reprezintă elemente de cotinuitate, multimilenara pe acest teritoriu român. Mărturii stau și astăzi cetățile din vetrele așezării daco-romane de la malurile Dunării (Aegyssus, Noviodunum). Suprafață
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
vărsarea acestuia în Barajul Cinciș-Cerna, segmentul mijlociu este cuprins de la ieșirea râului din baraj până în apropiere de periferia orașului Hunedoara, iar ultimul segment se termină odată cu vărsarea râului în Mureș. În aval de Lunca Cernii traversează Cheile Cernii, apoi șesul aluvial pe care se află satele Hășdău și Dăbâca, pentru a ajunge printr-o vale săpata adânc, în lacul de acumulare Cinciș. În continuare, albia Cernei urmărește zona marginala a reliefului muntos, în dreptul comunei Teliucu-Inferior și iese în dreptul municipiului Hunedoara. În
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
vedere geologic, bazinul hidrografic al râului Cerna aparține masivului Poiana Ruscăi. Până în Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-au format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul necesitând fertilizare și măsuri de prevenire a excesului de umiditate. În depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
aparține masivului Poiana Ruscăi. Până în Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-au format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul necesitând fertilizare și măsuri de prevenire a excesului de umiditate. În depresiunea Hunedoarei apar solurile cernoziomoide, pseudorendzine și vertisolurile, solurile brune, brune podzolite și
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
profunzime până la 200-500 metrii. Spre alocuri „terra rossa” evoluează spre soluri podzoloce roșii, unde folosință lor se raportează nu numai la păduri și pășuni, ci și la pomi fructiferi, cereale și plante tehnice. Solurile slab dezvoltate sunt reprezentate prin cele aluviale cu carbonați din lunca văii Cernei . În ceea ce privește conținutul în argilă, acesta nu depășește grosimi de 100-120 cm, înlesnind declanșarea unor alunecări de teren, în timp ce calitativ humusul ajunge la 2-5 % în aria terenurilor cultivate și depășește 5% sub păduri. Valea Cernei
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
de la satul din care provin primii coloniști care au fondat Freidorf-ul și care au sosit din regiunea Alsacia dintr-o așezare numită tot Freidorf. În Freidorf, fiind amplasat într-o zonă de câmpie joasă și șes, predomină cernoziomurile și solurile aluviale. Ca dovadă a faptului că satul, la fel ca întreg Municipiul Timișoara, s-a dezvoltat pe un teren mlăștinos, pânza freatică este se află la un nivel foarte ridicat, aceasta găsindu-se la o adâncime de circa 3 m. Balta
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul acestuia au fost identificate 10 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar; astfel: Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"); Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"); Pajiști montane de "Nardus" bogate
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă și argilă prăfoasă, de culoare
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de argilă, argilă nisipoasă și argilă prăfoasă, de culoare gălbuie-cafenie. Depozitele deluviale se întâlnesc
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
terenuri salinizate, vegetație sagetală sau ruderală. Solurile sunt din Clasa argiluvisoluri (soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice soluri brune luvice și soluri brune acide, luvisoluri albice). Clasa cambisoluri: (soluri brune acide) Clasa solurilor hidromorfe (soluri negre clinohidromorfe) Soluri neevoluate: (soluri aluviale de luncă, regosol) Comuna este traversată de șoseaua județeană DJ102, care o leagă spre nord de Slănic și (unde se termină în DN1A) și spre sud de , Plopeni, și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B). La Poiana Vărbilău, din acest
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
inundabilă (o inundație la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii și plopi, precum și zăvoaie și șleauri de câmpie, important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecție pe plan internațional. În interiorul Parcului Natural
Parcul Natural Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/314119_a_315448]
-
myrtifolium", Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din "Alysso-Sedion albi", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri relictare de "Pinus sylvestris" pe substrat calcaros, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri acidofile de "Picea
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
8.396 hectare (formată din conglomerate dure a Masivului Ceahlău) și include ariile protejate Polița cu Crini (rezervație naturală de tip științific și botanic) și Cascada Duruitoarea (monument al naturii). Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ("Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană", "Păduri din Tilio-Acerion pe
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de interes comunitar ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului Clase de habitate semnalate în parc: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri balcano-pontice de cer și gorun", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)", "Păduri din Tilio-Acerion
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
și peisagistică. Parcul național reprezintă un areal montan cu o mare diversitate geologică și geomorfologică (relief carstic cu vârfuri ascuțite, turnuri, ace, creste calcaroase, peșteri, cheiuri, văii; păduri, pajiști și fânețe) care dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de fag de tip
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia"), Comunități de lizieră cu ierburi înalte
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
i-au găsit pe George și Kate, care pescuiau somon la gurile râului Klondike, ei s-au întâlnit cu Robert Henderson din Nova Scotia care căuta aur pe râul Indian. La 16 august 1896, grupul Skookum a găsit un zăcământ aluvial de aur în pârâul Bonanza din Yukon. Nu se știe cine a făcut descoperirea, unele relatări spunând că a fost Kate Carmack, în timp ce altele îi dau credit lui Skookum Jim. George Carmack a fost oficial trecut drept descoperitor al filonului
Goana după aur din Klondike () [Corola-website/Science/323423_a_324752]
-
Europa continentală) AT, DE 6240 * Pajiști stepice sub-panonice DE 6410 Pajiști pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caenuleae) DE, LU 6430 Asociații de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin DE 6440 Pajiști aluviale ale văilor de râuri cu Cnidion dubii DE 6510 Fânețe de altitudine mică (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) DE, LU 6520 Fânețe montane AT, DE, FR 7110 * Turbării înalte active DE, FR 7140 Turbării de tranziție și turbării mișcătoare DE, FR
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum DE 9180 * Păduri de pantă, grohotiș și ravene cu Tilio-Acerion DE, SE 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nisipoase DE 91D0 * Turbării cu vegetație forestieră DE, FR 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) DE 91F0 Păduri riverane mixte de Quercus robur, Ulmus laevis și Ulmus minor, Fraxinus excelsior și Fraxinus angustifolia de pe malurile marilor râuri (Ulmenion minoris) AT 91I0 * Vegetație de silvostepă
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli DE 9180 * Păduri de Tilio-Acerion pe pante, grohotișuri și ravene FR 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus robur de pe câmpiile nispoase DE 91D0 * Turbării împădurite DE, IE 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion alvae) DE 9330 Păduri de Quercus suber FR 9340 Păduri de Quercus ilex și Quercus rotundifolia FR SPECII 1014 Vertigo angustior DE 1024 Geomalacus maculosus PT 1029 Margaritifera margaritifera FR
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
DE 7210 * Mlaștini calcaroase cu Cladium mariscus și specii de Caricion davallianae DE 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli ES 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum DE 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion alvae) FR SPECII 1014 Vertigo angustior UK 1016 Vertigo moulinsiana DE, FR 1037 Ophiogomphus Cecilia DE 1044 Coenagrion mercuriale DE 1065 Euphydryas aurinia DE 1078 * Callimorpha quadripunctaria DE 1081 Dytiscus
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]