3,081 matches
-
noi scară cerească, pe care s-a pogorât Dumnezeu la noi și pe care ne suim noi la Dumnezeu, de unde am căzut prin păcat. Dar cu toate aceste binefaceri pentru omenire, Maica Domnului a suferit de la oameni prigoniri și insulte, amărăciuni și dureri, care n-au fost puține, căci cei ce batjocoreau credința creștină nu cruțau nimic sfânt. Ea a îndurat suferințele pentru a ocroti pe pruncul Iisus de furia lui Irod și a fost copleșită de durere atunci când Irod, crezând
Agenda2005-33-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284085_a_285414]
-
pe care v-o port cu statornicie. Mihai Drăgan P.S. Confirmați-mi primirea cărții și a scrisorii. Poșta e capricioasă. * Iași, 2 mai 1990 Stimate domnule profesor Micu, Am voit de mai multă vreme să vă scriu, dar având atâta amărăciune în suflet n-am reușit. Speram să vă întâlnesc la Adunarea generală a scriitorilor dar n-am reușit. Poate direct aș fi putut să vă spun mai multe din tot ceea ce mi s-a întâmplat datorită unor colegi la care
Întregiri la bibliografia lui Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2604_a_3929]
-
Pagină realizată de gerhard binder Aurelia Condruț retrăiește amărăciunea anilor deportării în Rusia sovietică Alături de nenumărați compatrioți a trudit 5 ani în lagărele din stepa Donețkului La început, se auzea doar că „Vin rușii”, apoi veneau puhoaie de refugiați din estul țării, doar cu ce aveau pe ei, hainele
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
-i trata egal pe toți oamenii, fie români sau de alte neamuri”. Apoi a mai zis: „Credeam că din casa mea mă scoate doar popa cu picioarele înainte”. Spusele bătrânului, la limita disperării, de rezonanță tragicomică, avea însă ceva din amărăciunea sufletelor acelor familii care atunci, la jumătatea anului 1951, erau supuși convingerii pe care o nutrea un regim opresiv și lipsit de scrupule: pentru a-i aduce pe oameni la starea de fericire trebuie să le pricinuiești înainte de toate mult
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
maica Patricia. Mărunțică la stat, dar blândă din fire, cu bunătatea ce-i luminează chipul și sufletul încercat de truda suferinței, a avut nespusa tărie de a se impune anchetatorilor și judecătorilor ei. Din anii de detenție își amintește cu amărăciune de câțiva zeloși torționari din rândurile celor condamnați și ei pe motive politice. Ofițerii care conduceau interogatoriile au consemnat cu sârg securist declarațiile unor informatori din detenție, cum că maica stareță purta discuții „mistico-religioase” și cânta la ședințele grupului Oastea
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
Gomboș, în care sunt relatate luptele pentru apărarea Banatului și a Timișoarei, în septembrie 1944. Avansările onorifice, acordarea distincțiilor sunt, de asemenea, împliniri, fiind marcate ca atare pe agenda de lucru, încărcată, a asociației. Referindu-se la neîmpli- niri, cu amărăciune în glas, interlocutorul nostru ne-a precizat că nu au fost puține. Astfel, ajutorul anual pentru încălzire și o parte din chirie s-a acordat doar de 5 ori în ultimii 7 ani. Numărul limitat al biletelor de tratament, precum și
Agenda2005-17-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283619_a_284948]
-
totuși de reușim să rămânem atât de orbi, rătăciți și potrivnici Caii Sale? Din când în când Dumnezeu picura și în sufletele noastre însetate de iubire și adevăr câte un strop de lumină din oceanul plinătății Sale. Arvuna sigură că amărăciunea, decepțiile și vanitatea acestei lumi nu șanț nimic mai mult decât o provocare demonica. ● Omul spiritual, induhovnicit, este “cazul” nefericit al istoriei. Personalitatea acestui tip de om se adaptează cu greu la condițiile, neînțelegerea și tirania colectivă impusă de omul
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
Realizăm adevărul acestui „postulat” doar atunci când e prea târziu, când timpul nu mai poate fi răscumpărat, atunci când cei dragi ne părăsesc pentru totdeauna. De fapt, punem preț pe ceva, în momentul în care acel „ceva” nu ne mai aparține. Cu amărăciune trebuie să mărturisesc faptul că la fel mi s-a întâmplat și mie. Am conștientizat acest adevăr în clipa în care am dobândit „statutul” de orfan. Prea târziu... au rămas regretele tardive, a rămas tristețea veșnică ameliorată parțial de scurgerea
IN MEMORIAM de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384469_a_385798]
-
ce mă fac?” Deodată, i se năzări că aude un tropot apropiindu-se și ieși repede în pridvor. Așteptă aproape o jumătate de oră cu sufletul la gură, dar zgomotul dispăruse de mult. „Nu-i semn bun!” - își zise cu amărăciune. Urcă pe scară în fânar, sperând că de la înălțime îl va zări pe Pătru undeva pe coline, la liziera pădurii. Din depărtări un punct se apropia vijelios de sat. Bucuroasă bătu din palme ca o fetiță: - El este, iubitul meu
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > LA BEAUTÉ DU MAL Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-s aripile desfrunzite și țipă ruga în altare Spre cerul plin de-amărăciune, c-albastrul mărilor ne moare; S-au răzvrătit lumini și umbre și ce-i în mine poți vedea, Ca o proiecție divină, furtunile din umbra mea. Golașă-n toamna pustiită, cu-n strai de foc și de cenușă Aș vrea
LA BEAUTÉ DU MAL de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384691_a_386020]
-
de semeni. Au fost ani în care nu a simțit apropierea prietenilor și colegilor. Ani în care a sperat că își vor aminti măcar rudele și prietenii apropiați de această dată, destul de ușor de reținut. Nu și-a arătat tristețea, amărăciunea. A ținut totul în suflet, ca pe o taină numai de ea știută. Erau la Neptun, pe litoral, și vremea se înăsprise. Nu erau pregătiți cu haine pentru timpul rece și ploios care se instaurase, fără vreo jenă, în acel
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
chiar azi! - zise deodată Paul sărind în picioare. - Nu, scumpule, este prea târziu și situația se va complica. Las-o să putrezească acolo și cu timpul puterea blestemului va dispărea... - Dar până atunci vom trăi sub semnul său! - rosti cu amărăciune Paul. Referință Bibliografică: XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (Urmașul lui Dracula) / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-aș ascunde durerea în spatele norilor, Ca atunci când inima sângerează, Să disimulez deznădejdea, Iar lacrimile să cadă odată cu ploaia, Ca nimeni să nu îmi cunoască amărăciunea. M-aș ascunde chiar eu într-o fază a lunii, Iar în spatele ei întunecat, Să-mi debarasez starea contemplativă Și, împins de remușcare, să acționez, Să-mi duc la îndeplinire misiunea. Eu, cel de ieri și de azi, Înfășurat în
VIAŢĂ TRANSFORMATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382551_a_383880]
-
în om, Care sub diferite forme și culori Ne-a pavat un drum spre pierzare. Mi-aș ascunde durerea în spatele norilor, Ca atunci când inima sângerează, Să disimulez deznădejdea, Iar lacrimile să cadă odată cu ploaia, Ca nimeni să nu îmi cunoască amărăciunea. Și totuși... Fără umbrelă, stau sub ploile de har Și rând pe rând, fără echivoc, Dau la o parte amintirile dureroase, Ca atunci când mă trezesc dimineața, Să văd șansa unui nou început Și destinul luminos al unei vieți transformate. Maranata
VIAŢĂ TRANSFORMATĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382551_a_383880]
-
Acasa > Strofe > Atasament > LACRIMĂ ÎN IARNĂ Autor: Maria Bălăcianu Publicat în: Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Mă doare azi surâsul tău Ce-i trist și plin de-amărăciune Privesc agale cum zăpezi Din primăvară vor să mi te fure. În podul palmei tâmpla-ți caldă O adâncești îngândurat Privirea ți-e pierdută, fadă, Pe unde ești? Când ai plecat? Unde-i lucirea ce furase Un colț de-albastru
LACRIMĂ ÎN IARNĂ de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383983_a_385312]
-
la coș a noastră-nțelepciune, Acceptând importul cu reguli infame.. Ne vindem inteligența, la preț derizoriu, Invenții importante le înstrăinăm, Succesul nostru este iluzoriu Am vândut totul...acum suspinăm! Lăsat-am să ardă flacăra speranței, Ne-am ascuns voința în amărăciune, Am dat credit dublu ignotanței Înlocuind succesul cu deșertăciune... Ne-am îfrânt voința pentru mărunțiș, Ne-au intrat cu bocanci-n suflet, Legi pentru ei, iar noi doar hățiș, Pe cărări străine,e al nostru umblet... Referință Bibliografică: TOTUL PE
TOTUL PE NIMIC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383333_a_384662]
-
întreba orologiul atârnând la poarta lumii, până când ele vor mai trece, oră cu oră, minut cu minut, ajungând, în baterea cu precizie a acestuia, la marginea timpului sortit întâlnirii cu eternitatea... Când pustiul va șuiera peste preaplinul de tristeți și amărăciuni, paharul acestora vărsându-se în oceanul neîncăpător în unduirile valurilor sale, la granițele uscatului! Când lumina va risipi întunericul prin arderea-i orbitoare, închizându-l în cutia uitării... Acea zi, care, neobosită în așteptarea-i, va încuia lacătul ce cuprinde
ACEA ZI, CÂND... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383410_a_384739]
-
putând avea multiple cauze: ceva ce am dorit nu se realizează; am fost loviți în demnitatea noastră și protestul ne pare barat, ca atare zadarnic; asistăm sau luăm cunoștință de evenimente neplăcute; remarcăm inegalitatea și nedreptatea; pierdem o ... XXVI. DURERE, AMĂRĂCIUNE, de Vavila Popovici , publicat în Ediția nr. 2065 din 26 august 2016. „Pentru dureri neobișnuite, remedii neobișnuite.” - William Shakespeare Durerea este definită ca „o senzație, o experiență senzitivă și emoțională neplăcută”. Nu există măsurători obiective pentru durere. Putem ști că
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
vei mâhni, este ca și cum I-ai spune lui Iisus: nu voiesc leacurile Tale“. Sau Sfântul Maxim Mărturisitorul ne învață: „Dacă îți amintești de răul făcut de cineva, roagă-te pentru el și vei opri patima din mișcare, despărțind prin rugăciune amărăciunea de amintire a răului ce ți l-a făcut“. Devenind iubitor de oameni, vei șterge cu totul patima din suflet. Iertarea este singura cale de a te elibera de răul din tine și de răul celuilalt și de a-l
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
pe tot răul lumii pentru a ne deschide căile Învierii. El sfărâmă porțile morții și ale iadului, sfărâmă veșmântul răutății acestei lumi, dăruindu-ne prin Jertfă și Înviere lumina și bucuria vieții celei veșnice. Crucea este, potrivit lui Nichifor Calist, îndulcirea amărăciunii și a plictiselii care ne încearcă în mijlocul luptelor. "Crucea este înscrisă în inima lui Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu se dăruiește până la a suferi moartea în trup. Dumnezeu devine asemenea lui Iov. Prin cruce, Dumnezeu suferă în toți umiliții, ofensații, alungații
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
pe aleea plină de frunze aurii lăsate-n drum de vântul toamnei târzii. Magdalena- i urmărește pașii privind prin perdeaua găurită a salonului de spital, gândul ei zboară undeva în vremurile trecute când în același salon trăia momente pline de amărăciune . Acum un bob de credință și speranță a renăscut în sufletul ei zdrențuit de trăirile anterioare. O asistentă îi aduce băiețelul la pat. -Puteți să-l alăptați în salon, revin peste treizeci de minute să-l duc în pătuțul lui
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
expresie: „pe hol” în loc de în hol (caută în hol), căci atunci ar trebui să caut pe sufragerie sau pe dormitor și iată cum limba devine ilogică și nu mai exprimă gândirea, realitatea: cum poți sta pe hol sau pe sufragerie?! Amărăciunea pentru stricarea limbii și-a exprimat-o și prin scoaterea în evidență cu (sic) a „limbii de lemn” folosită și în textele de specialitate: „Pe această linie (sic) a căutărilor se înscrie (sic) și pictura bisericii din...” . - Am avut fericirea
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
prieteni? Nu știi că mă mai distrez și eu din când în când, de când m-a lăsat singur Lina și s-a dus cu colegul ăla al meu? L-a mai luat și pe piciul meu Bogdan, continuă el cu amărăciune, ce să fac? Asta-i viața, trebuie să merg și eu cumva înainte, nu? Ascultându-l, Căpitanul începu iar să plângă și Miță îl întrebă: - Mă căpitane, iar te-a apucat? Ce-ai mă? Iar din cauza Marioarei? Offf, Doamne! Și
CĂPITANUL VASILE (5) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385313_a_386642]
-
de argint și una de bronz la Jocurile Olimpice din 2012. În acest an a ratat șansa de a câștiga o nouă medalie. Cât de greu i-a fost, cât de greu îi este acum, doar ea știe. Un ocean de amărăciune... o spun chiar cuvintele ei: „Prețuiți ce aveți, cât mai aveți!”. Într-o țară cu înaltă tradiție sportivă, într-o țară în care, astăzi doar câțiva fac sport, restul doar afaceri, într-o țară care încă se mai numește România
Oceanul de amărăciune al Cătălinei Ponor [Corola-blog/BlogPost/92876_a_94168]
-
Eminescologic, ediția a V-a. Un eveniment „cumplit” de frumos, de interesant, de necesar, un eveniment la care au participat oameni de valoare, patrioți. Pe Eminescu nu-l termini niciodată de discutat. Nici în milioane de congrese, dar constat cu amărăciune cum apar, destul de mulți în ultimul timp, oameni care-l contestă pe Luceafăr. Îl contestă, ni-l jignesc. De ce deranjează Eminescu? Cine urmează în fălcile detractorilor după acesta? De-ar fi numai acești detractori parcă situația ar sta mai bine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93032_a_94324]